Leon Iloaie, dezvoltatorul imobiliar care s-a aflat în centrul unui scandal între Primăria Bistrița și Instituția Prefectului, din cauza unui bloc ce se dorea a fi ridicat în zona Ștefan cel Mare, nu renunță la proiect, însă vine cu unul mai modest.
.
Leon Iloaie, un dezvoltator imobiliar a cumpărat o casă în Ștefan Cel Mare pe care intenționează să o demoleze, pentru a face loc unui ditamai blocul. Proiectul este vechi de 7 ani, mai exact din 2016, și încă n-a fost pus în practică.
Acum 7 ani, Iloaie visa la un bloc cu demisol, parter + 4 etaje + 2 etaje retrase, pe o parcelă de doar 558 de metri pătrați. Acesta urma să aibă 25 de apartamente, spațiu comercial și 16 locuri de parcare. Consiliul Local de atunci, în frunte cu primarul Ovidiu Crețu a dat undă verde proiectului, deși era clar că nu respectă mai multe reguli de urbanism.
Totul s-a lăsat cu un scandal ce a ajuns și în instanță, după ce Instituția Prefectului a constatat că hotărârea de Consiliu Local adoptată era ilegală. Reprezentanții Instituției Prefectului au susținut în fața instanței că în urma analizelor prevederilor PUD-ului (Planul Urbanistic de Detaliu) prin prisma modificărilor aduse PUG-ului (Planul Urbanistic General) și raportându-se la expertiza efectuată, hotărârea de Consiliu Local este nelegală, pentru că s-au adus modificări documentației de urbanism care nu se puteau face decât printr-un Plan Urbanistic Zonal.
“În ceea ce privește cererea de analizare a legalității certificatului de urbanism ca act premergător care a stat la baza adoptării Hotărârii nr. 53/31.03.2016, instanța de fond a apreciat că analizarea se poate realiza conform art.18 alin 2 din Legea nr.554/2004 doar în cadrul unei acțiuni formulate împotriva autorizației de construire, invocând în acest sens considerentele Deciziei ICCJ nr. 25/2017”, s-a precizat în documentul depus de Instituția Prefectului la dosar, la acea dată.
Mai mult, reprezentanții Instituției Prefectului au adus în discuție și cele constatate de Inspectoratul de Stat în Construcții, care coincid cu cele constatate de expert.
„De altfel, motivele de anulare a Hotărârii nr. 53/31.03.2016 reținute de instanța de fond pot fi observate și prin compararea reglementărilor din PUD raportat la PUG, putându-se ajunge ușor la concluzia că prin hotărârea atacată s-au adus modificări care se încadrează în cele pentru care era necesar a se solicita întocmire PUZ”, se mai arată în întâmpinarea Prefecturii.
Instituția Prefectului a mai susținut că nu s-a respectat nici procentul de ocupare al terenului vizat, cu 30% spațiu verde, procent impus prin certificatul de urbanism.
Instanțele au dat dreptate Instituției Prefectului și au anulat HCL-ul
Procesul la Tribunalul Bistrița-Năsăud s-a întins pe 3 ani, instanța pronunțându-se la mijlocul lui 2019. Instanța a ajuns la concluzia că municipalitatea nu a respectat pașii emiterii documentațiilor de urbanism în cazul acestui proiect. Soluția a fost menținută și de Curtea de Apel Cluj. Iloaie, alături de Consiliul Local a trebuit să achite cheltuielile de judecată Instituției Prefectului.
“Aşadar, din conţinutul prevederilor legale expuse în precedent rezultă necesitatea conformităţii planului urbanistic de detaliu cu planurile de nivel superior (Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal).
Totodată, modificări ale reglementărilor din Planul urbanistic general se pot realiza, cu titlu excepţional, în cazurile şi limitele expres prevăzute în art. 32 alin. 5 din Legea nr. 350/2001, în cazul Planului Urbanistic de Detaliu aceste modificări putând avea, potrivit literei b) a textului legal, ca obiect în mod exclusiv reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.
Doar prin Planul Urbanistic Zonal pot fi aduse modificări (în condiţiile prescrise de art. 32 alin. 5 lit. a) cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
În acelaşi sens, prevederile art. 47 alin. 5 stipulează: «Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise»”, se arată în motivarea sentinței de la acea dată.
Un an mai târziu, în 2020, Curtea de Apel Cluj respinge recursul Primăriei Bistrița:
“Respinge recursul declarat de CLMB împotriva sentinţei civile nr. 194 din 21.06.2019 pronunţată în dosarul nr. 1400/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe care o menţine în întregime. Decizia este definitivă”, este hotărârea instanței clujene.
Iloaie nu renunță și vine cu alt proiect
Casa ce trebuia să facă locul unui bloc a fost lăsată de izbeliște și s-a transformat într-un focar de infecție, unde și-au găsit adăpost în ultimii ani oamenii străzii. Mai mult, aceasta a fost incendiată de două ori, însă încă mai este în picioare.
Leon Iloaie nu renunță la proiect, ci îl modifică, potrivit documentațiilor depuse la Primăria Bistrița. Acesta a făcut demersurile pentru un Plan Urbanistic Zonal. Potrivit documentației, dezvoltatorul imobiliar vrea să construiască un bloc cu parter, patru etaje și un etaj retras, cu 13 apartamente.
Acesta va avea 16 locuri de parcare, 12 în subsol și 4 la sol, iar la parter sunt prevăzute spații comerciale. Suprafața construită este de 255 de metri pătrați, spațiile verzi se vor întinde pe 168 de metri pătrați (30%), iar trotuare și pavaje pe 129 de metri pătrați.
„Conform propunerii PUZ-ului, respective în urma avizării, primele consecințe ale dezvoltării terenului studiat vor fi: creșterea atractivității zonei din punct de vedere economic; atragerea familiilor tinere în zonă, datorită facilităților care în afara zonei preponderente rezidențiale cuprinde spații verzi și dotări de cartier; crearea unei premise pentru dezvoltarea întregului areal; prin amenajarea peisageră, plantarea peisageră a spațiului verde adiacent Canalului Morii se va îmbunătăți microclimatul zonei și calitatea aerului”, se arată în memoriul depus de dezvoltator la Primăria Bistrița.
FOTO: ARHIVĂ
