Ilegalitati funciare la Primaria Bistrita

Primaria municipiului Bistrita a ramas fara terenuri, asta dupa ce ani la rând a atribuit suprafete mari de teren unor persoane care nu aveau dreptul legal asupra acestora. Seful comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din cadrul Primariei Bistrita, Elena Prisecaru, este principalul vinovat de aceste nereguli. Sub semnatura acesteia au fost eliberate „acte în regula” în urma carora au fost întocmite titluri de proprietate si au fost puse în posesie ilegal mai multe persoane.

Elena Prisecaru, seful comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din cadrul Primariei Bistrita, se considera, probabil, de neatins, fapt pentru care încalca fara retinere legea, actionând dupa propriile legi. Aceasta nu respecta hotarârile judecatoresti si nici legile care prevad modul de acordare a terenurilor, împroprietarind persoane care nu pot aduce acte doveditoare pentru terenurile solicitate sau acordând suprafete mai mari de teren decât suprafata maxima admisa de lege.

Cazul Madaras

Unul din cele mai controversate atribuiri de terenuri din cadrul Primariei Bistrita îl constituie cazul Floarei Madaras. Aceasteia i s-au atribuit în urma cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate doua terenuri în suprafata totala de 1,4676 de hectare în baza unui contract de vânzare-cumparare întocmit în anul 1942, care nu a fost niciodata validat. În actele primariei Floarea Madaras apare ca mostenitoarea lui Gubesch Gheorghe, desi în fata instantei aceasta a declarat ca renunta la validarea contractului de vânzare-cumparare încheiat între ea si sotii Gubesch.

La sfârsitul anului 2001, Floarea Madaras înainteaza la Judecatoria Bistrita o actiune prin care cere anularea titlurilor de proprietate a patru persoane, care spune ea ca detin teren pe mostenirea sa familiala si cere instantei validarea contractului sub semnatura privata între ea, sotul ei si sotii Gubesch. Pe parcursul procesului se dovedeste ca Madaras nu poate face dovada dreptului de proprietate asupra terenului solicitat, ba mai mult aceasta renunta si la validarea contractului privat. Cu aceste dovezi procesul se încheie cu respingerea cererii lui Madaras si reclamanta este obligata sa plateasca cheltuielile de judecata si alte despagubiri pârâtilor.

În anul 2002, Floarea Madaras face apel la Tribunalul Bistrita cerând din nou anularea acelorasi titluri de proprietate, însa procesul se termina din nou în defavoarea acesteia, sentinta atacata ramânând legala si temeinica. În ciuda faptului ca Madaras nu a obtinut prin instanta validarea contractului de vânzare-cumparare cu sotii Gubesch, aceasta îsi depune dosarul la Comisia municipala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din cadrul Primariei Bistrita, cerând o suprafata de 3,76 de hectare ca mostenitoare a lui Gubesch. În ciuda faptului ca prin sentintele civile nr.5260/2001 si nr. 45/A/2002 nu si-a dovedit dreptul de proprietate, comisia municipala o pune în posesie. În anul 2002 comisia elibereaza titlul de proprietate cu nr.13127, prin care i se atribuie 0,8 hectare de teren, iar în anul 2006 i se elibereaza un nou titlu pentru o suprafata de 0,6676 de hectare de teren. Cum însa Floarea Madaras nu a primit toata suprafata ceruta, cea de 3,76 de hectare, comisia locala o înscrie pe acesta pe anexa 29 cu suprafata de 1,74 de hectare si în anexa 23 cu suprafata de 0,5424 hectare, desi nu avea acte doveditoare, contractul nefiind validat în instanta. Culmea este ca cele doua sentinte judecatoresti sunt anexate la dosarul depus la Primaria Bistrita si din acestea reiese clar faptul ca nu a fost validat de instanta contractul de vânzare-cumparare.

Cu 10 hectare în plus

Un alt caz de ilegalitate pecetluit de Primaria Bistrita este cel al Karinei Maria Bizau. Aceasta a fost validata atât de comisia judeteana, cât si de cea locala cu suprafata de 45,49 de hectare, în calitate de mostenitoare a lui Martin Konerth. Pâna aici nimic iesit din comun. Ceva mai târziu Bizau este validata si pe anexa 50 conform HCJ-318-29-11 cu suprafata de 14,79 de hectare si pusa în posesie conform titlului de proprietate nr.13003/24.04.2002. În total, Karina Maria Bizau a fost validata cu o suprafata de 60,28 de hectare, aceasta desi legea prevede clar ca se poate reconstitui o suprafata de pâna la 50 de hectare!

Au primit teren fara acte doveditoare

Atribuirile ilegale de terenuri nu se opresc însa aici. Bucila Ioan a fost proprietar tabular pe o suprafata de 4,27 de hectare de teren, iar dupa plecarea acestuia în Statele Unite ale Americii, administratorul proprietatilor acestuia, Vasile Popovici îl preda CAP-ului. Dupa aparitia legilor referitoare la retrocedarea terenurilor, mostenitorii de drept ai lui Bucila îsi cer terenurile înapoi. Însa nu doar acestia primesc teren, ci si urmasii lui Popovici, administratorul care nu avea drept de proprietate. În ciuda faptului ca sunt mostenitorii de drept ai lui Bucila, acestia primesc doar 2,36 de hectare de teren, pe când urmasii administratorului fara niciun drept de proprietate primesc nu mai putin de 9,21 de hectare de teren. Cu toate ca urmasii lui Popovici nu pot aduce niciun act doveditor ca sunt mostenitori de drept, acestia primesc titluri de proprietate pe o suprafata de doua ori mai mare decât cea de care a beneficiat Ioan Bucila.

Peste 25 ha facute cadou de primarie

Astfel, doua persoane care nu pot face dovada clara ca sunt mostenitorii de drept primesc ilegal o suprafata de aproape patru ori mai mare decât cei legali.

Comisia municipala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din cadrul Primariei Bistrita a emis nu mai putin de cinci titluri de proprietate, din care doar doua mostenitorilor lui Bucila, pentru o suprafata de teren cu 7,30 de hectare mai mare decât ar fi fost legal. Asadar primaria a „cadorisit” doar în aceste trei cazuri peste 25 de hectare de teren, asta în timp ce zeci de proprietari sau mostenitori de drept, cu acte în regula, se afla înca pe listele de asteptare ale administratiei locale pentru reconstituirea drepturilor de proprietate.

Iulia Balazs