Nu mor deloc de dragul politicienilor. Din contră, majoritatea dintre ei mă enervează la culme atunci când îi aud ce gogoriţe scot pe gură şi cum pot să mintă electoratul cu o atât de mare neruşinare. Dar asta e, nu degeaba se spune că politica este o mare târfă.
Judeţul nostru e un loc în care nu se face mare lucru. Aproape că nu se mişcă nimic. Faptul că marii investitori nu vin, este argumentat de mai toată lumea prin aceea că suntem un judeţ sărac şi puţin atractiv. În consecinţă, fondurile importante din partea statului ne-au cam ocolit. Abia acum au început să mai apară unele investiţii.
O zonă a judeţului foarte neglijată este cea a Văii Someşului. Chiar dacă primarii s-au zbătut să mai facă una alta, sunt încă foarte multe de pus la punct.
Un lucru care doare foarte tare este infrastructura. DN 17 C, de la Bistriţa spre Năsăud, arată jalnic. Până deunăzi, mai ales de la Dumitra până la Năsăud, şoseaua a arătat ca după bombardament, cu cratere serioase în ea, încât şoferii au avut numai cuvinte „dulci” pentru stăpânire. Acelaşi drum naţional traversează şi Năsăudul. Dacă majoritatea străzilor au fost reabilitate cât de cât, porţiunea de drum naţional care trece taman prin centrul oraşului e la fel de plin de cratere. Sau mă rog… era. Săptămâna trecută am avut marea surpriză să vad că se lucrează din plin la repararea şoselei. Nu mult după, am avut şi explicaţia. La Năsăud venea însuşi preşedintele României, Traian Băsescu. Aplauzeeee!!! Trăiască! Doar aşa am ajuns să vad, în Năsăud, centrul oraşului, adică, mă rog, şoseaua care traversează centrul, că începe să arate mai bine. Până acum primarul Năsăudului s-a tot plâns degeaba în dreapta şi în stânga, încercând să se facă auzit. Aşa că, dacă tot se face ceva doar când vine Băsescu, atunci eu vreau să vină mai des. Poate aşa, năsăudenii vor fi mai mult luaţi în seamă şi nu va rămâne doar cu numele „oraşul academicienilor”.
Adevărul este că până acum s-a promis mult şi s-a făcut extrem de puţin, cu toate că şi Bistriţa-Năsăud face parte din România. Nimeni nu ne-a băgat în seamă şi am fost ca săracii de la masa bogaţilor. Am primit doar firimituri, asta în cazul în care au mai rămas şi acelea. În ceea ce priveşte Năsăudul, eu mai sper ca oraşul să devină ceea ce a fost odată – un punct de răscruce pe harta judeţului şi a ţării. De aici au plecat şi au slujit România nume importante. Poate că sunt o optimistă incurabilă, drept urmare eu sper în continuare că politicienii pe care locuitorii Văii Someşului i-au trimis în Parlament să facă ceva concret pentru această zonă. De vorbe, ne-am săturat. Şi mai sper că nu va mai fi nevoie să vină preşedintele ţării, indiferent care ar fi acela, pentru ca şi în Năsăud şi în zona apropiată acestui oraş să se mai mişte ceva. E timpul să se treacă la fapte.
Un lucru care doare foarte tare este infrastructura. DN 17 C, de la Bistriţa spre Năsăud, arată jalnic. Până deunăzi, mai ales de la Dumitra până la Năsăud, şoseaua a arătat ca după bombardament, cu cratere serioase în ea, încât şoferii au avut numai cuvinte „dulci” pentru stăpânire. Acelaşi drum naţional traversează şi Năsăudul. Dacă majoritatea străzilor au fost reabilitate cât de cât, porţiunea de drum naţional care trece taman prin centrul oraşului e la fel de plin de cratere. Sau mă rog… era. Săptămâna trecută am avut marea surpriză să vad că se lucrează din plin la repararea şoselei. Nu mult după, am avut şi explicaţia. La Năsăud venea însuşi preşedintele României, Traian Băsescu. Aplauzeeee!!! Trăiască! Doar aşa am ajuns să vad, în Năsăud, centrul oraşului, adică, mă rog, şoseaua care traversează centrul, că începe să arate mai bine. Până acum primarul Năsăudului s-a tot plâns degeaba în dreapta şi în stânga, încercând să se facă auzit. Aşa că, dacă tot se face ceva doar când vine Băsescu, atunci eu vreau să vină mai des. Poate aşa, năsăudenii vor fi mai mult luaţi în seamă şi nu va rămâne doar cu numele „oraşul academicienilor”.
Adevărul este că până acum s-a promis mult şi s-a făcut extrem de puţin, cu toate că şi Bistriţa-Năsăud face parte din România. Nimeni nu ne-a băgat în seamă şi am fost ca săracii de la masa bogaţilor. Am primit doar firimituri, asta în cazul în care au mai rămas şi acelea. În ceea ce priveşte Năsăudul, eu mai sper ca oraşul să devină ceea ce a fost odată – un punct de răscruce pe harta judeţului şi a ţării. De aici au plecat şi au slujit România nume importante. Poate că sunt o optimistă incurabilă, drept urmare eu sper în continuare că politicienii pe care locuitorii Văii Someşului i-au trimis în Parlament să facă ceva concret pentru această zonă. De vorbe, ne-am săturat. Şi mai sper că nu va mai fi nevoie să vină preşedintele ţării, indiferent care ar fi acela, pentru ca şi în Năsăud şi în zona apropiată acestui oraş să se mai mişte ceva. E timpul să se treacă la fapte.
Liana Mureşan
ADEVARAT L-AM ASTEPTAT SI A MERITAT…POPULAR,CARISMATIT…A MERITAT OSTENEALA…DACAARFI SPRIJINIT IN LUPTA IMPOTRIVA CORUPTIEI AR FI IDEAL ! IN REST STIM CU TOTI CA NU DE LA ROMANI A INCEPUT CRIZA .
Um presedinte de care mie unul mi-e rusine!
Nu stiu ce inlocuitor are, dar e panarama mare BASE!
eu as fii mult mai fericit daca as vedea familia regala la nasaud .schimbarea vine dinspre monarhie,pentr-ca in biata noastra tara trebuie schimbari intoate domeniile.se vede ca trebuie schimbata forma de guvernamat,nu trebuie multa carte..nu este respect fata de republica,vedem cum se adapteaza monarhia constiintelor noastre.
vai ne facem de ras cu betivii..n-aveti rusine..va vindeti omenia pentru 2 bani
mi-a placut articolul bravoooooooooo….