Trei milioane de euro, atât speră primarul comunei Rodna, Valentin Grapini, să primească din fonduri europene, pe noul exercițiu financiar pentru salvarea Casei Scriitorilor, de la Valea Vinului. După ce clădirile au fost ignorate decenii bune, complexul are șanse să devină o „tabără” creațională pentru elevi și artiști. Mobilizarea autorităților locale nu pare să fie deloc întâmplătoare, având în vedere faptul că 2024 este an electoral.
Vești bune de la Valea Vinului! Casa Scriitorilor are șanse să fie salvată, după ce a fost ignorată de autoritățile locale decenii bune și unii chiar arătau cu degetul spre primarul comunei Rodna Valentin Grapini că așteaptă să se dărâme, pentru a da o altă utilitate terenului.
Banii, deloc puțini, vreo 3 milioane de euro, ar urma să vină prin ADR Nord-Vest, adică din fonduri europene, pe noul exercițiu financiar. Destinația Casei Scriitorilor va fi păstrată, aceasta urmând să se transforme într-o tabără de creație pentru elevi și artiști.
Asta în ciuda zvonurilor potrivit cărora, autoritățile locale și-ar dori să facă acolo un hotel de lux. Nici această idee nu era în totalitate rea, având în vedere faptul că vorbim totuși de o zonă turistică, încă nepusă suficient în valoare.
Tabăra va avea și un centru SPA cu apa sulfuroasă din mină
„Am găsit o linie de finanțare în ADR Nord-Vest,pe noul exercițiu financiar și dorim Casa Scriitorilor s-o transformăm într-o tabără creațională pentru copiii merituoși, artiști plastici. Nu îi schimbăm destinația deloc. Valoarea totală e de trei milioane de euro și se construiesc și corpuri noi în incinta spațiului respectiv. SF-ul (n.r. studiul de fezabilitate) este finanțat. Are toate avizele, inclusiv de la Cultură, așteptăm să ne iasă avizul de la ISU și mai avem nevoie de unul de la Garda Forestieră, fiindcă suntem în vecinătatea pădurii”, a explicat pentru Gazeta de Bistrița, primarul Valentin Grapini.
Deși va fi o tabără dedicată creației, cu spații expoziționale, nu va lipsi nici un spațiu dedicat relaxării. Este vorba despre un mic centru SPA, unde ar urma să se folosească izvorul de apă sulfuroasă din mina din apropiere.
De asemenea, pe lângă clădirile deja existente, care vor fi reabilitate din temelie vor mai fi ridicate alte corpuri de clădire. Având în vedere faptul că noua linie de finanțare va fi deschisă abia la început de primăvară, în cazul în care proiectul chiar primește finanțare pentru materializare, în cel mai fericit caz lucrările ar putea să înceapă în vara acestui an.
Mobilizarea și graba cu acest proiect nu pare să fie întâmplătoare, având în vedere faptul că 2024 este un an electoral, iar Casa Scriitorilor a fost mereu o bilă neagră pentru primarul Grapini, care n-a reușit până acum să o valorifice.
Casa Scriitorilor a ajuns pe mâna lui Grapini acum doi ani
Până în 2011, Casa Scriitorilor de la Valea Vinului era administrată de Uniunea Scriitorilor. La acea vreme, cele două pavilioane erau încă în stare bună, făcându-se mici reparații în permanență. Casa Scriitorilor a renunțat la concesiunea pe care o deținea încă de la Revoluție, iar monumentele au rămas în aer, Ministerul Culturii având nevoie de mai bine de un deceniu pentru a stabili un proprietar.
După ce Casa Scriitorilor și-a luat mâna despre acest complex, a început o degradare continuă și rapidă, Primăria Rodna susținând că nu poate să intervină pentru că nu este în proprietatea sa.
Administrația locală a început demersurile pentru a intra în posesia complexului în 2017, cererea fiindu-i aprobată abia acum doi ani, în 2022, când Ministerul Culturii, printr-un act normativ, revoca oficial dreptul de folosință gratuită al Uniunii Scriitorilor din România asupra acestor bunuri imobile, iar imobilele ajungeau în domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Culturii, în domeniul public al comunei Rodna.
De asemenea, s-a obținut și clasarea complexului ca monument istoric de categorie B, fiind astfel nițel mai protejat de intențiile unora de a-l pune la pământ.
Casa Scriitorilor a fost inițial un hotel ridicat de Casa Regală
Potrivit scena9.ro, construcția la Casa Scriitorilor ar fi fost începută în perioada austro-ungară, pe la mijlocul anilor 1500, cel care ar fi demarat lucrările fiind contele Laszlo Bethlen, cele două pavilioane inspirându-se din arhitectura elvețiană. Nobilul însă a rămas fără bani și nu a reușit să finalizeze construcțiile. Atunci, grănicerii năsăudeni au cumpărat stațiunea cu totul și au plătit cheltuielile de finalizare a construcției.
Grănicerii năsăudeni, printre care și renumitul biolog Florian Porcius, au donat trei hectare și jumătate de pădure și teren montan, pentru a se mări spațiul dedicat odihnei turiștilor. Au donat de asemenea și bani pentru extinderea băilor cu ape minerale.
În 1885, facilitatea turistică ajungea pe mâna asociației Siebenburgischer Karpatenverein din Cluj-Napoca, iar pavilioanele intrau în circuitul turistic. Spre finalul secolului al XIX-lea, ghidurile de profil din Germania și Imperiul Austriac ajungeau chiar să recomande Valea Vinului ca destinație turistică.
Administrația averilor grănicerești acumulează o datorie la statul Austro-Ungar, iar cele două pavilioane sunt confiscate, iar după Marea Unire ajung în proprietatea Fundație Culturale Regale „Principele Carol”, care le folosea pentru stagiile de pregătire a tinerilor aflați în Serviciul Social, înființat de Regele Carol al II-lea.
Ajunge o destinație preferată a scriitorilor și artiștilor, prin 1948, când pavilioanele sunt preluate, prin grija lui Mihail Sadoveanu, de Societatea Scriitorilor, pe care o conducea.
A devenit astfel o destinație boemă, un fel de refugiu de inspirație pentru artiști. Aveau acces în special membrii societății conduse de Mihail Sadoveanu. Acesta a ajuns să fie vizitat de Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Andrei Preșu, Alexandru Mitru sau Hortensia Papadat-Bengescu.
Locația ar fi fost preferată inclusiv de Dimitrie Gusti, considerat părintele sociologiei românești, care a locuit acolo în perioada în care ar fi desfășurat cercetările de la Șanț (perioada 1934-1938), alături de echipa sa de cercetători.
Dacă Asociația Sciitorilor s-a îngrijit vreme bună de cele două pavilioane, asigurând inclusiv un paznic, după ce și-a luat mâna de pe ele a început prăpădul: hoții au furat tot ce era în interior, de la sobele de teracotă, la veselă, scaune și mese, paturi sau alte piese de mobilier din încăperi.
Tencuiala a căzut, scările s-au șubrezit, iar ușile și geamurile au dispărut. Neîngrădită și nepăzită, curtea Casei Scriitorilor a ajuns depozit de bușteni și deșeuri.
