Sentință definitivă în dosarul în care Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud a cerut în instanță anularea ultimului certificat de urbanism eliberat de administrația locală din Prundu Bârgăului condusă de primarul Doru Crișan afaceristului Cristian Hoalbă, nimeni altul decât finul edilului. În proces au fost interveniente și cele trei vecine al terenului pe care Hoalbă a edificat o hală – Tăut Emilia Adriana, Cireş Victoria Gabriela şi Morariu Maria, care anterior au reușit să anuleze în două rânduri certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru același obiectiv, documente semnate, evident de primarul Doru Crișan. Și, cu toate că cele trei bârgăuance au sentință definitivă prin care instanța dispune încă din octombrie 2020 demolarea halei, până la această dată Hoalbă nu s-a conformat.
În noiembrie 2021, Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud a dat în judecată Primăria Prundu Bârgăului și pe Cristian Hoalbă, cerând anularea certificatului de urbanism, precum și a autorizației de construire eliberate afaceristului, în primăvara aceluiași an, de administrația locală, pentru demolarea construcției existente, adică a halei, iar mai apoi construirea unei case de locuit în regim de înălțime P+E, anexe gospodărești și împrejmuire teren.
Certificatul de urbanism și autorizația de construire eliberate în 2021 de administrația locală din Prundu Bârgăului este al treilea set de astfel de documente nelegale semnate de primarul Crişan.
Ca urmare a unui control dispus de Instituția Perfectului, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a constatat “importante nereguli, neconformități şi abateri atât cu privire la Certificatul de urbanism eliberat cât şi cu privire la Autorizaţia de construire emisă beneficiarului Hoalbă Ioan-Cristian”
Conform documentului, inspectorii ISC au constatat faptul că cererea pentru emiterea certificatului de urbanism nu era întocmită pe formularul corespunzător, iar certificatul era incomplet redactat. Concret, certificatul de urbanism nu conținea anumite precizări cu privire la regimul juridic, economic și tehnic, dar nici PUG-ul comunei precum nici Regulamentul Local de Urbanism. Totodată, inspectorii ISC au mai arătat că, Hoalbă nu a obținut toate avizele necesare pentru eliberarea autorizației de construire, cum ar fi avizul de salubritate. Lipsa acestui aviz a condus instanța la concluzia că afaceristul nici nu avea de gând să demoleze hala pe care o ridicase anterior din panouri de tip sandwich, ci să o recompartimenteze. Adică nu era vorba de nicio casă.
Drept urmare, instanța a decis anularea certificatul de urbanism nr.18/20.04.2021 şi autorizaţia de construire nr.10/14.05.2021, emise de Primarul comunei Prundu Bârgăului dar și obligarea lui Cristian Hoalbă să demoleze Cristian la desfiinţarea construcția edificată.
Concluziile ISC, piesa forte din dosar
Bineînțeles, nemulțumiți de sentință, atât Hoalbă, cât și cât și primarul comunei Prundu Bârgăului au atacat-o cu recurs la Curtea de Apel Cluj. Aceștia au solicitat casarea sentinţei pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, rejudecarea cauzei şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată, plus cheltuieli de judecată în cuantum de 17.050 lei. Totodată, au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului de Stat în Construcții, care a efectuat controlul în urma dispoziției dată de Instituția Prefectului. De fapt intenția a fost desființarea actului de control, care a stat la baza acțiunii în instanță înaintată de prefect.
Curtea de Apel Cluj a decis că doar lipsa calității procesuale pasive a ISC în dosar este fondată, însă procesul verbal întocmit de instituție rămâne în picioare, fiind de altfel piesa forte în cauză.
“ (…) recursul Comunei şi Primarului comunei Prundu Bârgăului, acesta este fondat doar în ceea ce privește critica împotriva respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a ISC deoarece, Inspectoratul de Stat în Construcţii nu are calitate procesuală pasivă chiar dacă Prefectul a introdus acțiunea în anularea autorizației de construire tocmai în urma controlului efectuat de către acesta. Această chestiune are rolul de a încunoștința prefectul de un act administrativ adoptat de către autoritatea administrației publice locale cu încălcarea prevederilor legale, ceea ce conferă prefectului atribuția reglementată de art. 24 alin. 1 lit. f din Legea 340/2004 și îi conferă legitimarea procesuală de a introduce acțiunea în contencios administrativ în conformitate cu art. 26 din același act normativ. Astfel faptul că, Inspectoratul de Stat în Construcţii este un organism de control a activității în domeniul calității în construcții, disciplinei în urbanism, nu îi conferă legitimarea procesuală activă sau pasivă în prezenta cauză, legitimarea procesuală în baza unei dispoziții legale așa cum s-a arătat mai sus aparținând Prefectului Județului Bistrița-Năsăud, în baza art. 12 din Legea 50/1991 situație în care, Curtea va casa în parte sentința recurată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratul de Stat în Construcţii în dosarul 2366/112/2021.
Referitor la lipsei calității procesuale pasive a Comunei Prundu Bârgăului şi Primarului comunei Prundu Bârgăului, se observă că Prefectul județului Bistrița-Năsăud a solicitat în contradictoriu cu Primarul comunei Prundu Bârgăului și Hoalbă Cristian anularea certificatului de urbanism nr. 18/2021 și anularea autorizației de construire nr. 10/2021, în dosarul 2366/112/2021, iar prin dosarul 2815/112/2021 reclamantele Tăut Emilia Adriana, Cireş Victoria Gabriela şi Morariu Maria au solicitat în contradictoriu cu pârâții Comuna Prundu Bârgăului, Primarul comunei Prundu Bârgăului și Hoalbă Ioan Cristian anularea autorizației de construire nr. 10/14.05.2021, obligarea pârâților la desființarea autorizațiilor de construire și aducerea terenului din cf nr. 27175 Susenii Bârgăului la starea inițială cu obligarea primarului în solidar cu Comuna Prundu Bârgăului la plata de 100.000 euro cu titlu de despăgubiri.
În aceste condiții primarul în calitate de autoritatea emitentă a certificatului de urbanism și autorizației de construire are calitate procesuală pasivă din perspectiva art. 1, 8 și 18 din Legea 554/2004, iar Comuna Prundu Bârgăului are calitate procesuală pasivă pentru capătul de cerere privind despăgubiri fiind în conformitate cu art. 96 din Codul administrativ persoana juridică de drept public cu capacitatea juridică deplină și patrimoniu propriu. (…)
În ceea ce privește motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă se invocă nemotivarea hotărârii judecătorești arătând că, sunt reproduse pasaje din considerentele hotărârii pronunțate în dosarul 594/112/2019 a Tribunalului Bistrița-Năsăud concluziile din procesul verbal de control întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcţii, un capitol din normele metodologice adoptate prin Ordinul 839/2009 și au fost ignorate apărările invocate de pârâți și care vizează fondul pricinii.
Curtea va aprecia că, motivul de casare este nefondat și că hotărârea respectă dispozițiile art. 425 alin. 1 lit. b cod procedură civilă. Astfel procesul verbal întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcţii a constituit împrejurarea care a condus la formularea acțiunii în contencios administrativ de Prefectul județului Bistrița-Năsăud și care a menționat toate neregulile observate de acest organism de control în domeniu calității construcțiilor și disciplinei în urbanism, la construcția pentru care s-a solicitat certificatul de urbanism și autorizația de construire a cărei legalitate este cenzurată prin acțiune. Prin urmare, instanța de fond nu putea ignora procesul verbal de control sau hotărârile existente anterior între aceleași părți privitor la edificarea unor construcții pe aproximativ același amplasament”, a precizat Curtea în motivare.
Făcuți de panaramă de instanță
În fața instanței clujene, cei doi recurenți au susținut că atât certificatul de urbanism, cât și autorizația de construire aferentă îndeplinesc condițiile de legalitate, iar lipsa solicitării avizelor denotă un formalism excesiv de care ISC a dat dovadă la momentul întocmirii procesului-verbal. Curtea de Apel Cluj nu a fost însă de aceeași părere, ca de altfel și instanța de fond, anterior.
“Certificatul de urbanism emis de Primarul Prundu Bârgăului nu are înscrise informațiile referitoare la UTR 1 Subzona 9.1 sau acestea sunt incomplete și preluate trunchiat, situație care a condus la autorizarea unei construcții metalice de tip hală industrială cu un regim de înălțime mult mai mare decât cel specificat în acea subzonă cu regim de înălțime majoritar parter de tip rural.
Contrar aspectelor criticate în recurs omisiunile sunt încălcări de drept material pentru că, cererea pentru eliberarea certificatului de urbanism nu a fost întocmită pe formulatul F1 din Anexa 1 la Normele Metodologice de aplicarea a Legii 50/1991, este incomplet redactat și nu rezultă necesitatea obținerii unor avize acordul vecinilor și studiile geotehnic și studiu conform art. 10 din Lege 372/2005.
Menționarea la modul general în certificatul de urbanism «toate acordurile și avizele prevăzute de lege» fără ca acestea să se nominalizeze reprezintă o încălcare a art. 6 alin. 1 lit. c și c1 din Legea 50/1991.
De asemenea, Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991 art. 35 alin. 3 pct. 1, 2, 3 și 4 impun mențiunea în conținutul certificatului de urbanism la Regimul tehnic al imobilului a reglementărilor conținute în RLU pentru UTR 9.
În condițiile în care aceste omisiuni există în certificatul de urbanism dat fiind faptul că acesta trebuie să aibă cuprinse cerințele și condițiile urbanistice ce urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului precum și lista cu avizele și acordurile legale nu este în măsură să poată impune constructorului detaliile referitoare la regimul juridic, economic și tehnic al imobilului, așa cum arată prevederile art. 29 și art. 31 din Legea 350/2001
Or, potrivit art. 34 din Legea 350/2001 emiterea de certificate incomplete cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentații de atrage răspunderea disciplinară administrativă, contravențională, civilă sau penală potrivit legii.
În cazul de față, în analiza legalității certificatului de urbanism Curtea nu este în măsură să aprecieze așa cum susțin recurenții că aceste omisiuni nu ar avea un caracter determinant pentru că, fiind un act cu un pronunțat caracter formal, lipsa detaliilor menționate conduce automat la lipsa legalității certificatului de urbanism, așa cum a fost constatată de către instanța de fond.
Referitor la autorizația de construire se susține că, lipsa acordului vecinilor este imputată în mod greșit pentru că, proprietarul de la limita laterală din dreapta este o societate comercială, iar nu intimata Cireș Victoria Gabriela.
Or, prin decizia civilă nr. 1197/05.10.2020 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr. 594/112/2019 s-a statuat faptul că «Cât priveşte faptul că, reclamantele Tăut Emilia Adriana şi Cireş Victoria Gabriela nu ar fi vecine cu imobilul pe care este edificată construcţia trebuie remarcat faptul că instanţa de fond şi-a întemeiat respingerea acestui argument pe ideea că, parcela de teren înstrăinată societăţii Brunnenstein SRL reprezintă o fâşie de aproximativ 1 m lăţime faţă de gardul ce delimitează proprietatea reclamantei Tăut Emilia Adriana.
Or, pe această suprafaţă, în mod evident societatea nu are posibilitatea să o folosească fiind vândută doar cu scopul de a nu se învecina cu reclamantele şi pentru a nu fi necesar acordul acestora pentru autorizarea executării lucrării de construire.
Această situaţie poate fi dedusă logic în accepţiunea Curţii pentru că, deşi pârâtul Hoalbă are dreptul să înstrăineze întreg sau o parte din imobilul aflat în proprietate, înstrăinarea nu are o altă cauză decât aceea de a eluda prevederile art. 27 din Ordinul 839/2009 care obligă la obţinerea acordului vecinilor în cazul schimbării de destinaţie a imobilului. Cauza prin urmare este ilicită potrivit articolului 1237 cod civil atunci când contractul este mijlocul de eludare a unei norme legale imperative».
Aceste considerente sunt pe deplin aplicabile și în cauza de față, deoarece au tranșat acest aspect invocat ca și critică în recurs, în sensul că, acordul vecinilor deși era necesar dat fiind imediata vecinătate conform dispozițiilor art. 27 Ordinului 839/2009 trebuia cu necesitate prevăzut în certificatul de urbanism solicitat și obținut ca și condiție pentru emiterea autorizației de construire.
Din moment ce autoritatea publică a fost parte în dosarele nr. 1308/112/2017 și nr. 594/112/2019 a Tribunalului Bistrița-Năsăud trebuia cu atât mai mult să cunoască aspectele tranșate de instanțele de judecată.
Deși se invocă că, obiectul acestor litigii este diferit pentru că, în primul dosar s-a solicitat anularea unei autorizarea pentru edificarea unei hale metalice pentru depozitare materiale și împrejmuire teren, iar ulterior anularea autorizației emise pentru modificarea pe parcursul execuției hală depozitare și comercializare materiale uz casnic, produse alimentare și împrejmuire teren ca obiectiv de investiție actualmente se solicită anularea autorizației de construire nr. 10/2021 construire casă de locuit cu regim de înălțime P+E, anexe gospodărești și împrejmuire teren, se încalcă dispozițiile art. 612, 615 alin. 1 Cod civil deoarece limita laterală dreapta este la o distanță de 25 cm, iar ferestrele sunt aflate la 1.31 m, or instanța de fond a constatat că toate caracteristicile construcțiilor tip hală au fost păstrate mai puțin lungimea redusă de la 39,20 la 27,88 m. Din această perspectivă critica recurenților este neîntemeiată, instanța de recurs arătând că, certificatul de urbanism a fost eliberat în mod nelegal fiind urmat de emiterea unei autorizații de construire iar analiza efectelor juridice produse priveşte întregul proces de autorizare, aşa încât, atât certificatul de urbanism cât și autorizația de construire nu respectă prevederile legale”, precizează judecători clujeni în document.
