Marius Oprea, consilier pe probleme de securitate al primului-ministru Calin Popescu Tariceanu si presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) a anuntat la începutul saptamânii, ca a fost elaborat un proiect de lege care prevede reducerea pensiilor fostilor securisti si activisti, în legatura cu care exista o hotarâre definitiva în Justitie.
Consilierul primului-ministru a spus ca proiectul de lege prevede reducerea pensiilor fostilor securisti si activisti pâna la nivelul minim pe economie, mentionând ca acestia au venituri mai mari decât fostii detinuti politici. De asemenea, se are în vedere eliminarea pensiilor pentru activitatile care au avut legatura cu Securitatea sau cu activismul de partid. Oprea a declarat ca nu este corect ca un om care are o pregatire echivalenta cu cea a unui muncitor care a lucrat într-o fabrica, spre exemplu lacatus sau sculer-matriter, sa fie departajat doar de gradele detinute în sistem. Având în vedere ca aceste pensii nu sunt obtinute în urma contributiilor la CAS, ci se datoreaza functiilor avute, Oprea este de parere ca ar fi nicio problema ca acestea sa fie reduse pâna la nivelul celor acordate muncitorilor. Acesta a mai precizat ca mecansimul legii prevede ca reducerea respectivelor pensii se va face dupa ce instanta va da o decizie definitiva despre persoana în legatura cu care a fost sesizata de CNSAS. Presedintele IICCR sustine ca proiectul este "practic gata", urmând sa se stabileasca detaliile finale cu Ministerul Muncii.
Problema pensiilor fostilor securisti a fost de multe ori dezbatuta, adusa în atentie de politicieni si de presa, dar nu a existat un demers constant care sa duca la o reglementare satisfacatoare. Grupul pentru Dialog Social (GDS) solicitase în vara anului trecut Cabinetului Tariceanu sa adopte actele normative necesare pentru reducerea pensiilor fostilor ofiteri de Securitate, astfel încât acestea sa nu depaseasca dublul pensiei medii nationale. La ora actuala în România pensia ofiterilor de securitate este de sapte ori mai mare decât pensia medie pe tara. Membrii Grupului de Dialog Social îsi motivasera astfel solicitarea: “În vreme ce pensiile normale sunt raportate la contributia adusa economiei nationale în perioada de pâna în 1989, pensiile securistilor au fost considerate de fapt pensii de merit pentru faptul ca s-au supus ordinelor venite de la Partidul Comunist, în scopul reprimarii restului populatiei”. Proiectul de lege se refera exclusiv la persoanele care au primit un verdict de la CNSAS sau în instanta si trebuia prezentat în Guvern în luna ianuarie, însa, dupa decizia prin care legea CNSAS a fost declarata neconstitutionala, IICCR a solicitat o amânare pâna în luna martie.
Recompense fara numar
Fostii ofiteri români de Securitate primesc lunar o pensie de zeci de milioane de lei, iar situatia este asemanatoare în majoritatea tarilor foste comuniste. În România, legea privind pensiile militare de stat le permite fostilor ofiteri de Securitate un tratament preferential fata de civili, la fel ca si ceilalti militari, adica o pensie de cel putin 85% din ultima solda încasata în ultima luna de activitate. Daca au participat la misiuni speciale care le-au pus viata în pericol, atunci ei mai beneficiaza de câteva procente la pensie, care, cumulate, nu depasesc cuantumul ultimului salar încasat. Astfel, daca au iesit la pensie cu grad de colonel sau de general si au avut si o functie de conducere bine remunerata, atunci fostii ofiteri de Securitate încaseaza pensii între 2.000 si 4.000 de lei net. Cazul cu cea mai mare notorietate la acest subiect ar fi cel al generalului Nicolae Plesita, a carui pensie ajungea în anul 2007 la 5.500 de lei. De asemenea, fostul colonel de securitate Ilie Merce, care în anul 2000 a primit verdict de politie politica din partea CNSAS, în anul 2006 ridica lunar o pensie de 2.100 lei, la care se adauga si indemnizatia de parlamentar.
Iulia Balazs
