Recent, Guvernul Ponta a modificat Legea Educaţiei Naţionale printr-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG), iar măsurile se vor aplica începând cu data de 1 septembrie a acestui an. Printre schimbările stipulate în ordonanţă, aproape 100 la număr, apar noi reguli pentru personalul didactic, pentru evaluări, dar şi privind patrimoniul unităţilor de învăţământ.
Ordonanţa de Urgenţă din 26 iunie cuprinde prevederi privind condiţiile în care pot fi înființate universitățile private. De acum încolo, acestea se vor înființa și la inițiativa unei persoane fizice sau a unui grup de persoane fizice. Având titlul de fondator, persoana fizică poate decide desființarea universității și, mai departe, dispune de patrimoniul acesteia, acest aspect fiind extrem de important.
Aceasta pentru că facultățile private au, potrivit legii, asemenea celor de stat, caracter nonprofit și sunt de interes public, lucru care le aduce unele beneficii, precum neplata impozitului pe profit, TVA și altor taxe aplicabile comerțului, chiar dacă încasează sume frumoase de la studenți. În cazul desființării universității private, în loc ca patrimoniul dobândit să revină statului, el va reveni fondatorului sau fondatorilor.
„În 2012, când PSD a încercat printr-un proiect de lege introducerea unei prevederi similare, surse din sistemul privat de învățământ susțineau că ar fi în joc mai mult de un miliard de euro, constând în terenuri și clădiri acumulate de universitățile particulare. Fiind vorba în 2012 de un proiect de lege, după adoptarea de către Parlament actul a putut fi atacat la Curtea Constituțională de către președintele Traian Băsescu. Judecătorii CCR au decis că proiectul nu corespunde Legii fundamentale și au vorbit de „o dublă expropriere a instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale în favoarea fondatorilor“. Potrivit Curții, toate bunurile dobândite ulterior înființării sunt în proprietatea universității, ca persoană juridică, iar fondatorii pot pretinde, la desființare, doar restituirea părților sociale inițiale”, arată o analiză din România Liberă. De această dată, însă, Curtea Constituţională poate fi sesizată numai de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pus în funcţie tocmai de Victor Ponta.
A treia şansă pentru amatorii de BAC
„Pentru absolvenţii de liceu care nu au susţinut/nu au promovat examenul de bacalaureat naţional, statul poate asigura, din finanţarea de baza sau din alte surse de finanţare, organizarea de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat. (…) în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale”, prevede decizia executivului.
În contextul în care tot mai puţini absolvenţi de liceu se înscriu la examenul de bacalaureat în fiecare an, e puţin probabil ca o a treia sesiune să îi motiveze suplimentar pe aceştia. Probabil raţiunea acestei schimbări ţine de acordarea cât mai multor şanse, poate-poate dăm şi noi mai bine în clasamentele europene ale educaţiei.
Să se dea câte un doctorat, să ajungă la toţi
Înscrierea la facultate se poate face fără bacalaureat, într-o variantă numită „cursuri de pregătire”, care vor fi organizate de universităţi şi plătite de stat. Prin noua variantă a actului normativ s-a reglementat şi existenţa doctoratului cu frecvenţă redusă. Probabil această forma de învăţământ îi are în vedere pe doctoranzii care, în acelaşi timp, au un loc de muncă şi nu pot participa la toate activităţile didactice aferente, aşa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiază de burse.
În plus, dacă studenţii vor să devină la rândul lor profesori, nu mai este obligatorie absolvirea masteratului didactic, ci doar ca aceştia să parcurgă modulele I şi II de Psihopedagogie.
CJ poate prelua cluburile elevilor
„Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Acestea pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului”, arată ordonanţa de guvern.
La Cluj, această iniţiativă este probabil binevenită de consilierii judeţeni, care vor putea gestiona mai îndeaproape bunurile instituţiilor pe care le conduc deja: este cazul directorului de la Palatul Copiilor şi al inspectorului general Valentin Cuibus, care este în acelaşi timp consilier judeţean.
Sindicaliştii din Educaţie apreciază iniţiativa
Federația Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), însă, „apreciază faptul că Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Legii Educației Naționale, prin care se rezolvă o parte din multiplele probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ preuniversitar”. Prin acest act normativ au fost eliminate prevederi contestate de majoritatea salariaților din preuniversitar, susține FSLI într-un comunicat de presă. „Sunt importante aceste lucruri pentru dascălii de la catedră, însă FSLI vrea să amintească atât Executivului, cât şi opiniei publice, că această ordonanţă de urgenţă nu rezolvă problemele majore din educație”, susține FSLI.
Miclea: „Sunt mulţi paşi înapoi”
Mircea Miclea, fost ministru al Educației, fost președinte al comisiei prezidențiale pentru educație care a elaborat Legea Educației nr. 1/2011, psiholog şi profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babeș-Bolyai este nemulţumit de varianta aleasă de Guvern. „Sunt mulți pași pe loc şi mulți înapoi în această Ordonanță de Urgenţă. Sunt mulți pași pe loc pentru ca se detaliază aici lucruri care puteau fi foarte clar obiectul unor ordine de ministru sau al unor hotărâri de guvern, nu al unei ordonanțe de urgenţă.
(…) Atunci când am scris legea, am încercat să descentralizăm unitățile de învăţământ tocmai pentru a pune competiție între şcoli. Daca tu îţi angajezi profesori de bună calitate, automat vei avea elevi mai mulţi, iar prin finanţarea per elev ai mai mulţi bani. Deci totul era legat. Ori acum s-a luat acest drept, toate concursurile didactice sunt organizate la nivel național de inspectoratele școlare județene, deci școlile nu mai au nicio putere în angajarea sau concedierea personalului”, a declarat Miclea pentru Hot News.
