Guvernul, învins definitiv de bistrițeni la Înalta Curte! Terenurile din perimetrul Stațiunii trebuie redate adevăraților proprietari

Moștenitorii foștilor proprietari ai terenurilor din perimetrul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistrița au mai repurtat o victorie în bătălia care durează de 15 cu această instituție. În ultimii ani, în luptă a intrat și Academia de Științe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu Şişeşti” care patronează stațiunile de cercetare, în condițiile în care CCR s-a pronunțat în 2016 cu privire la neconstituționalitatea prevederilor Anexei 3.30 la Legea nr. 45/2009.

Gazeta de Bistrița a urmărit acest caz încă din 2008 și a relatat despre toate piedicile de care au avut parte bistrițenii care și-au cerut terenurile deținute de antecesorii lor în perimetrul SCDP Bistrița, bunuri care, odată cu instalarea regimului comunist, le-au fost confiscate fără drept de apel.

Ani de zile, Primăria Bistrița a stat pasivă și a privit de pe margine cum oamenii se zbat să își recupereze averile confiscate de regimul comunist de la antecesorii lor. După multe insistențe din partea celor care își revendicau averile, dar și după ce CCR, în 2016, a înclinat ușurel balanța pentru oameni prin admiterea unei excepții de neconstituționalitate, municipalitatea a intrat și ea în luptă la modul foarte serios. Astfel, în 2017, a dat în judecată Guvernul, iar în procesul care s-a derulat la Curtea de Apel Cluj, au intervenit o parte dintre moștenitori, dar și Ministerul Agriculturii și ASAS, ultimele două fiind evident de partea Guvernului. De fapt ASAS a fost cea care a purtat această luptă, conducătorii acestei instituții fiind de-a dreptul disperați că ar putea pierde o suprafață importantă de teren din perimetrul SDCP Bistrița.

CA Cluj a dat dreptate oamenilor

Dar ceea ce avea să se întâmple s-a întâmplat, fiindcă majoritatea persoanelor care au revendicat acolo terenuri, aveau și acte de carte funciară. Și oricât au contestat cei de la ASAS aceste acte funciară, expertizele dispuse de instanță au dovedit că oamenii sunt adevărații proprietari și sunt îndreptățiți să primească terenurile revendicate. Drept urmare, Curtea de Apel Cluj – unde municipalitatea bistrițeană a cerut anularea Hotărâri de Guvern 422/2017, prin care era întărit faptul că SCDP Bistrița nu poate funcționa fără suprafața de teren de 151,3507 ha, și totodată să se constate că “ terenul în suprafață de 37,788 ha de teren agricol din suprafața totală de 151,3507 ha teren identificat în Anexa 3.30 la Legea 45/2009 (…), se află la dispoziția comisiei locale de fond funciar, urmare a faptului că termenul de 45 de zile de la publicarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 541/12/07/2016 este depășit, fiind înscris în favoarea persoanelor fizice pe Anexa 29 Bistrița validată prin Hotărârea Comisiei Județene Bistrița-Năsăud nr. 825/09.11.2007, menținută prin  Sentința Civilă 7275/2009, definitivă și irevocabilă, pronunțată în Dosarul 3980/190/2009 al Judecătoriei Bistrița” – a dat câștig de cauză primăriei și oamenilor, în septembrie 2020.

Disperare mare: au mers în recurs la ÎCCJ!

Guvernul, dar și ASAS și Ministerul Agriculturii (ale căror cerere de intervenție au fost respinse de magistrații clujeni) au mai avut o cale de atac – recursul, astfel că au uzat de acesta și au ajuns, în decembrie 2020, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde un prim termen a fost stabilit pe 18 octombrie 2022. Numai că sătui de atâta așteptare, bistrițenii au cerut Instanței Supreme preschimbarea termenului și au reușit după două încercări, în septembrie 2021. Doar două termene au mai avut loc în dosar, la al doilea, pe 15 februarie, judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat, respingând recursurile ca nefondate.

Până când vom intra în posesia motivării sentinței pronunțată de Înalta Curte, ne aplecăm foarte puțin asupra recursului formulat de Guvern. Bineînțeles ne vom apleca asupra aspectelor esențiale.

Astfel, în opinia juriștilor Guvernului, hotărârea Curții de Apel Cluj nu cuprinde toate motivele pe care se sprijină.

“Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile anterior menționate, are în vedere nu numai stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu și încadrarea în drept, dar și examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant.

Aceste cerințe legale s-au regăsit, de altfel, și în codul anterior, fiind impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar în practica judiciară s-a statuat că instanțele sunt datoare să arate cuprinsul hotărârilor motivate de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, cum și cele pentru care s-au înlăturat argumentele și cererile părților. Fără arătarea motivelor și a probelor nu se poate exercita controlul judiciar”, au arătat reprezentanții Guvernului în cererea de recurs.

De asemenea, în opinia acestora, hotărârea Curții de Apel Cluj cuprinde descrierea unei stări de fapt eronate, bazată pe apărările și probele administrate de municipalitatea bistrițeană. În acest punct, nu putem să nu facem un comentariu de pe margine, fiindcă nimici nu i-a împiedicat pe cei de la Guvern să aducă și ei probe concludente, doar că nu au avut ce. Aceștia s-au agățat în permanență de faptul că suprafețele de teren cerute de oameni din perimetrul stațiunii fac parte din domeniul public al statului care conform legii este inalienabil. Numai că onor domniile lor s-au făcut că uită faptul că aceste suprafețe au fost trecute din domeniul privat al statului în domeniul public al statului în 2009, în timp ce oamenii se judecau cu statul pentru acele suprafețe. Mai pe românește spus au schimbat regula în timpul jocului pe sun masă. Astfel, în momentul în care persoanele ce-și revendicau averile au ajuns cu sentința definitivă și irevocabilă în mână și au cerut să fie în posesie, cei de la SCDP au venit și le-au spus pas fiindcă ce-i al statului nu poate fi dat. Adică s-a comis cu neobrăzare o a doua naționalizare.

Mai mult, de fiecare dată când instanțele de judecată au dispus expertize topo , acestea au demonstrat că CF-urile oamenilor sunt perfect valabile, iar amplasamentele sunt exact unde sunt indicate de documentele acestora și că se suprapun cu suprafețele de teren trecute cu japca în domeniul statului.

Mai mult Guvernul invocă în conținutul recursului prevederile a trei legi ale fondului funciar care prevăd că reconstituirea dreptului de proprietate, fără să țină cont și de cea de a patra, 247/2005, dar nici de jocul murdar făcut pe spatele oamenilor în 2009 prin legea 45/2009, proiectul acestei legi, cu nr 666/2007, fiind inițiat chiar de actualul președinte al ASAS, Valeriu Tabără pe vremea când acesta era deputat. Totodată sunt amintite anumite excepții de neconstituționalitate la Legea  45/2009, invocate de-a lungul timpului de diferiți justițiabili și respinse de CCR, nu și pe cele admise, printre care cea din 2016.

De altfel, cea din 2016 este a doua care a venit să ciuntească din suprafața stăpânită de ASAS în Bistrița-Năsăud a mai existat un precedent în 2014, când niște justițiabili au invocat neconstituționalitatea “prevederilor din anexa nr. 2.5 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cuprinzând menţiuni referitoare la suprafaţa de 0,8100 ha situată în comuna Silivaşul de Câmpie, judeţul Bistriţa- Năsăud”. Deci a fost mai mult decât dureros atunci când CCR a admis o a doua excepție prin care risca să piardă teren din Stațiunea pomicolă de data aceasta.

Indiferent de motivele invocate, judecătorii supremi nu au ținut cont și au conchis că magistrații de la Curtea de Apel Cluj au judecat corect cauza, fiind astfel menținută hotărârea pronunțată de aceștia.

(Va urma)