Guvernul a aprobat investiția pentru mărirea gradului de siguranța a barajului de la Colibița! Investiția se cifrează la circa 20 milioane de euro

Proiectul „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” a revenit pe tapet. Promovat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, proiectul a fost aprobat pe data de 5 ianuarie prin Hotărâre de Guvern. Valoarea acestuia se cifrează la circa 20 milioane de euro, cu aproximativ 9 milioane de euro mai puțin decât prevedea prima variantă, iar durata execuției este de 21 de luni de la ordinul de începere a lucrărilor.

În 2017, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa anunța că pregăteşte un proiect amplu pentru consolidarea barajului de la Colibiţa, dar şi pentru dezvoltarea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor prin amenajarea malurilor râului Bistriţa până la confluenţa râului Şieu, dar şi a Văii Bârgăului. Valoarea proiectului era estimată pe atunci la circa 29 milioane de euro. Anunțul a luat amploare şi a înfierbântat spiritele, în condiţiile în care Colibiţa este cea mai mare sursă de apă din judeţ şi cea mai importantă pentru tot ce mişcă în jurul său, inclusiv municipiul Bistriţa.

Proiect de aproape 96 milioane lei

În octombrie 2021, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind reaprobarea obiectivului de investiții „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” precum și a caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți acestuia, proiect care a fost pus pe ordinea de zi a Guvernului de pe data de 5 ianuarie și aprobat în aceeași zi.

Conform documentelor, valoarea proiectului este de 95.880.000 lei, inclusiv TVA (19.679.399 euro), din care partea de construcții și montaj se cifrează la 56.666.000 lei (circa 11,63 milioane euro), iar durata execuției este de 21 de luni.

Finanţarea investiției se realizează din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului, Mediului, Apelor și Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, din veniturile proprii ale Administrației Naționale “Apele Române” precum  și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Dacă barajul ar ceda, mai bine de o treime din populația județului ar fi în pericol

În nota de fundamentare a proiectului se menționează că, acumularea asigură rezerva de apă brută necesară alimentării cu apă potabilă a localităților din aval, de-a lungul râului Bistrița Transilvană, până la confluența cu râul Șieu (localități cu un număr total de 127.785 locuitori afectați de riscul la inundații), precum și producerea de energie electrică, combaterea eroziunii solului, agrement, sport, turism. La momentul actual, cursul de apă Bistrița nu este sursă de alimentare cu apă pentru municipiul Bistrița.

“După peste 30 de ani de la punerea în funcțiune a acumulării, au fost consemnate o serie de disfuncționalități, atât la nivelul unor construcţii ale barajului (masca asfaltică, casa vanelor golirii de fund, casa vanelor golirii de semifund) cât şi al unor echipamente (vanele plane de pe golirea de fund, instalaţia by-pass asigurare debit servitute, vanele plane de pe golirea de semifund, instalaţiile hidraulice de acţionare a vanelor din cele două galerii, instalaţii electrice, de iluminat, de ventilaţie, unele dispozitive AMC, etc) și la casa barajistului, de la nivelul căreia se controlează instalațiile barajului.

Necesitatea implementării proiectului derivă din importanța acumulării Colibița pentru atenuarea viiturilor și astfel evitarea pagubelor din aval, în vederea apărării localităților: Bistrița Bârgăului, Prundu Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Rusu Bârgăului, Livezile și apărarea municipiului Bistrița împotriva inundațiilor.

Din analiza datelor și a stării lucrărilor de la barajul Colibița rezultă că barajul nu îndeplinește condițiile de funcționare în siguranță. Pentru ca funcționarea acestuia să aibă loc în condiții de siguranță deplină sunt necesare reparații, reabilitări și înlocuiri. Pentru construirea geometriei tronsonului de calcul, pe râul Bistrița, aval de acumularea Colibița până la confluența cu râul Șieu, în modelarea albiei râului, au fost utilizate şi introduse 215 profile transversale și 28 de poduri”, se precizează în documentul citat.

Conform aceleiași sursei, sursele identificate de risc de inundații în arealul studiat sunt:

 •        Risc cedare baraj (accident) – circa 36% din populația județului ar fi potențial afectată în scenariul de cedare a barajului. Este vorba de localități cu un număr total de 127.785 locuitori afectați de riscul la inundații, din care 1439 în risc de pierdere a vieții. Conform ,,Planului de acțiune în caz de accident la barajul Colibița 2016-2025”, bazat pe simularea la ruperea barajului, rezultă că dezastrul hidrologic (circa 75 mil. mc) ar afecta 16 localități în aval, inclusiv municipiul Bistrița. Conform rezultatelor modelării scenariului de cedare al barajului, obiectivele identificate în risc direct de inundații includ 6659 proprietăți, 156 obiective socio-economice și 17 obiective culturale, 990 ha teren agricol, alături de infrastructura aferentă (peste 100 km de drumuri, circa 19 km de cale ferată, stație de epurare, priza de apă, linii electrice, etc.). În scenariul de cedare a barajului, ar fi afectați direct 19.439 locuitori din care 1439 cu risc de pierdere a vieții omenești, și indirect până la 127.785 locuitori, populația totală a celor 16 localități.

 •        Risc pluvial – Dincolo de tendințele identificate asupra viiturilor pe cursurile de apă, în ultima perioadă se remarcă o creştere a frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere pe versanţi și torenți (viituri ,,flash-floods’’);

 •        Risc fluvial – în conformitate cu care, în scenariul de 1%, conform Raportului de modelare rezultă că sunt afectate circa 800 locuințe. Aceste date sunt confirmate de evenimente înregistrate în zonă. Riscul la inundații este estimat să crească odată cu schimbările climatice, atât pentru populație, cât și pentru infrastructura socială, patrimoniul economic și cultural din zonă. Astfel, atât starea măştii barajului, cât şi starea echipamentelor hidromecanice impun realizarea unor astfel de lucrări importante de reabilitare, în timp ce continuarea exploatării în actualele condiţii (cu nefuncţionarea golirii de fund) implică riscuri foarte mari care nu pot fi acceptate: o eventuală rupere a barajului ar produce efecte devastatoare, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti, pe întregul sector situat în aval de baraj, circa 36% din populația județului fiind potențial afectată.

Investiția are ca efect reducerea riscului de inundații

Realizarea investiției va conduce la reducerea riscului de producere a inundațiilor în bazinul hidrografic Bistrița favorizate de schimbările climatice, prin aducerea la parametrii optimi de funcționare a acumulării Colibița, cu efecte asupra populației, bunurilor materiale și obiectivelor social-economice.

Obiectivele specifice acestei investiții includ:

-reducerea riscului de producere a unor dezastre, cauzate de fenomene hidrometeorologice periculoase favorizate și de schimbările climatice din ultimii ani, cu impact asupra populației localităţilor din aval, a căilor de comunicaţii regionale și naţionale;

– menţinerea în funcţiune a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor și a infrastructurii de gospodărire a apei existentă;

– asigurarea și protecţia echilibrului ecologic existent și îmbunătăţirea biodiversității în bazinul hidrografic al râului Bistriţa;

– asigurarea condiţiilor de dezvoltare a infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale.

Lucrări propuse

Conform documentului, sunt propuse o serie de lucrări de punere în siguranță a barajului de la Colibița, respectiv:

• Golirea lacului – etapă preliminară realizării lucrărilor și lucrări a căror realizare începe pe parcursul golirii acumulării;
• Impermeabilizarea corpului barajului – paramentul amonte;
• Reabilitarea coronamentului barajului și a instalației de iluminat;
• Refacerea instalațiilor de ventilație/electrice la galeria de injecții și drenaj
• Stabilizare maluri acumulare;
• Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de fund și galeriei de acces;
• Reabilitare/înlocuire echipament mecanic;
• Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de semifund și galeriei de acces;
• Intervenții arhitectură/ construcții/ instalații/ echipamente la casa barajistului;
• Realizarea stațiilor hidrometrice nou-propuse și reabilitarea stațiilor existente.

Totodată, va fi realizat și un sistem de alarmare din aval de baraj.

În aceeași notă de fundamentare se mai arată că, suprafața totală ocupată temporar de proiect este de 40215,42 mp, în timp ce suprafața ocupată definitiv este de 29565,42 mp. Peste 98,7% din suprafața ocupată definitiv prin lucrările propuse prin proiect este reprezentată de lucrările de stabilizare a malurilor acumulării afectate de eroziune și de procese de versant.