Gunoiul de la Tărpiu, ascuns sub preş! Autorităţile, surde şi mute

Un incident grav a avut loc zilele trecute la Tărpiu, în zona gropii ecologice de deşeuri a judeţului. Pârâul Roşua a fost poluat din cauza unor scurgeri de lichide toxice, rezultate de la deşeurile depozitate – levigat. Deşi localnicii susţin că situaţia este gravă, în condiţiile în care nu este primul incident de acest fel, autorităţile încearcă să o minimalizeze. Cu toate acestea, populaţia a fost avertizată de cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor să nu folosească apa din pârâu.

În 2012, Cristian Ţetcu, preşedintele GAL RURALIS, care pe atunci era şi custodele ariei protejate „La Sărătură”, aflată în apropierea depozitului ecologic şi traversată de pârâul Roşua, a fost direct interesat de cât de sigur este depozitul din punct de vedere al poluărilor accidentale  care ar fi putut să afecteze zona pe care o avea în grijă. Autorităţile judeţene au dat răspunsuri în coadă de peşte, din care se poate trage totuşi concluzia că sunt luate măsuri în cazuri de accidente. În timp însă, s-a dovedit că lucrurile nu stau tocmai aşa.

„Levigatul este generat de acumularea în gunoi a apei învechite. El este format din diferiţi compuşi organici şi anorganici care pot fi dizolvaţi sau suspendaţi. Dacă nu este captat şi tratat în mod corespunzător, levigatul reprezintă un poluant destul de periculos pentru mediul geologic pe care este amplasat depozitul, pentru pământul local şi pentru apa de suprafaţă.

Mulţi factori influenţează producţia şi compoziţia levigatului, dar unul major este climatul gropii. De exemplu: atunci când climatul are un grad ridicat de precipitaţie, acolo va fi mai multă apă şi deci, va fi generat mai mult levigat. Un alt factor îl constituie topografia locului unde este amplasată groapa; acesta influenţează modelele decisive şi pânza freatică a locului”, explică specialiştii într-un articol publicat în 2015 în revistaconstructiilor.eu.

Ei, acest levigat a dat bătăi de cap autorităţilor, zilele trecute, când un balon pneumatic de depozitare al staţiei de epurare de la groapa ecologică, s-a spart. Lichidul a dat pe dinafară şi a ajuns în apa pârâului Roşua, afectând cursul de apă pe o lungime de circa un kilometru şi jumătate. Pericolul a fost cu atât mai mare cu cât pârâul Roșua se varsă în râul Șieu, care mai apoi se varsă în râul Someș.

Alarma a fost una maximă, întrucât Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a „sunat” mobilizarea, astfel că la faţa locului s-au înfiinţat prefectul Ovidiu Frenţ, preşedintele Consiliului Judeţean Radu Moldovan, reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, SGA şi ISU. Şi poate că „gunoiul” ar fi fost ascuns iar sub preş, dacă problema nu ar fi fost scoasă la iveală de Cristian Ţetcu. Anunţat de localnici, Ţetcu a pus pe tapet problema într-o emisiune televizată. Odată făcut public incidentul, jurnaliştii au fost şi ei anunţaţi prin intermediul ISU. Însă anunţul despre incidentul de la Tărpiu a fost făcut abia după mai bine de patru ore de la producerea lui.

Ulterior s-a anunţat că „în zonă s-a intervenit prin pomparea unei părţi a levigatului înapoi în rampa de deșeuri, realizându-se un baraj de pământ şi o groapă în scopul devierii levigatului, pentru a nu ajunge în canalul perimetral. De asemenea, s-a preluat o parte din levigat cu vidanjele”.

Localnicii sunt revoltaţi, autorităţile se fac că plouă

Deşi, autorităţile spun că lucrurile nu sunt atât de grave, fiindcă apa pârâului nu a fost afectată, localnicii sunt foarte revoltaţi. Aceştia susţin că vieţuitoarele de lângă şi din apă sunt afectate, iar la toate acestea se adaugă şi mirosul insuportabil. Şi asta de circa doi ani încoace de când se produc astfel de incidente. Acum oamenii au spus că a existat şi mortalitate piscicolă, deşi autorităţile susţin contrariul.

„Anul trecut de două ori au deversat şi peşti, broaşte, tot ce a fost în Roşua au plecat. Anul acesta, mirosul e insuportabil. Ce ajunge în jos, în vale, animale, plante, tot ce este pe apă dispare. Nu se mai poate! Cei de la judeţ au venit şi anul trecut. Au venit şi au plecat. Anul acesta, la fel. Din pârâul nu ne mai putem alimenta cu apă pentru animale, iar ei (n. r. – autorităţile) se spală pe mâini. Roşua dispare”, declara un localnic pentru presa locală.

Tot oamenii din zonă susţin că cei de la Vitalia se scapă de prea-plinul de levigat deversându-l în canalul colector, după care acesta ajunge în pârâu, însă acţiunile acestea au loc pe timpul nopţii, ferite fiind de privirile curioşilor. Însă mirosul pestilenţial dă semnal localnicilor.

Un accident similar a avut loc şi în urmă ci circa doi ani, însă autorităţile au ascuns gunoiul sub preş de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. S-a remediat de moment problema, însă ea nu a fost rezolvată definitiv, dovadă fiind şi ultimul incident.

În 2012, Ţetcu a pus întrebări. Adevăratul răspuns a venit abia acum

În iulie 2012, pe când depozitul ecologic de deşeuri era funcţional doar pe hârtie, preşedintele GAL RURALIS, Cristian Ţetcu a adresat autorităţilor judeţene câteva întrebări, într-o dezbatere publică cu privire la emiterea autorizaţiei de mediu pentru activitatea Centrului de Management Integrat a Deşeurilor de la Tărpiu, cum este numit oficial. Răspunsul l-a primit în scris la scurt timp.

Ce îl interesa în principal pe Cristian Ţetcu, care era la acea vreme şi custodele ariei protejate „La Sărătură”, aflată în apropierea depozitului de deşeuri, iată:

1. Va fi afectat pârâul Roşua?
2. În caz de accidente la depozit (distrugerea membranelor, scurgeri, etc.) se poate ajunge la distrugerea pârâului Roşua şi la efecte negative asupra ariei naturale protejate. Aici sunt specii de plante care îşi au habitatul aici şi care sunt sensibile la modificările de structură ale habitatului.
3. (…)
4. Permeatul care rezultă de la staţia de epurare are impact asupra mediului?
5. (…)

Răspunsurile primite sunt cam în coadă de peşte, îmbrăcate în cuvinte meşteşugite doar ca să dea bine.

Astfel la prima întrebare, lui Ţetcu i se răspunde că, „prin modul în care a fost construit CMID, prin activităţile desfăşurate în cadrul acestuia şi prin măsurile de monitorizare a factorilor de mediu (inclusiv apele de suprafaţă) (…) pârâul Roşua nu va fi afectat de operarea CMID”. Ba mai mult, odată cu săpăturile efectuate, s-ar fi redus nivelul clorurilor (depozit natural de săruri existente în zona ariei protejate) în apa freatică.

Cât despre poluările accidentale, autorităţile lasă să se înţeleagă că, potrivit legii, operatorul este obligat să respecte procedurile de automonitorizare tehnologică şi monitorizare a factorilor de mediu care au rolul de a preveni apariţia unor accidente de felul celor menţionate de Cristian Ţetcu în întrebarea sa. Totodată sunt aduse în discuţie şi manualul de operare al CMID şi Planul de prevenire şi combatere al poluărilor accidentale de care operatorul trebuie să ţină seama şi să aplice măsuri individual sau cu ajutorul unor autorităţi.

Dacă este să luăm de bun acest răspuns, Vitalia numai de automonitorizare şi monitorizare nu poate vorbi, având în vedere că ultima perioadă a fost una extrem de bogată în precipitaţii, astfel încât probabilitatea producerii unor scurgeri era foarte mare. În plus, levigatul este acumulat în baloane pneumatice, mult mai uşor deteriorabile, deşi în proiect era prevăzută montarea unor vane.

Un alt aspect foarte important, conectat cu utilizarea baloanelor în loc de vane este şi concentraţia substanţelor chimice prezente în levigat, care ating o valoare maximă după primii 3-5 ani de la începerea exploatării depozitului de deşeuri (după care descresc gradual, în timp). Ori acum este chiar „perioada de vârf”.

La întrebarea cu privire impactul pe care l-ar avea asupra mediului permeatul, lui Ţetcu i se  răspunde, printre altele că staţia de epurare funcţionează automatizat pe bază de senzori, iar pe de altă parte, respectivul permeat este de fapt apă industrială convenţională pură.

(Va urma)