În ultimi ani, românii au avut parte de imagini apocaliptice – mii de case distruse, zeci de mii de sinistrati si suprafete imense de teren, inundate. Au fost localitati izolate, comune fara curent, fara apa de baut, oameni fara ajutor, trenuri anulate, sosele pe care nu s-a putut circula decât facând ocoluri, poduri rupte, alunecari de teren si apa cât vezi cu ochii. În fiecare an, inundatiile distrug într-o clipa munca de o viata a oamenilor. Si acum, în 2008, au avut loc astfel de evenimente neplacute, iar Bistrita-Nasaud nu a fost scutit.
Gunoaiele de pe marginea râurilor reprezinta un pericol iminent pentru producerea de inundatii.
Inundatiile cele mai puternice din ultimii 100 de ani au lasat în urma mii de victime – morti, disparuti si zeci de mii de sinistrati. Ultimul bilant oficial prezentat de inspectorul sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, Vasile Trifan, indica opt gospodarii din municipiul Bistrita si din Nasaud care au fost afectate în urma inundatiilor din aceasta primavara. Desi apele au început sa se retraga, bilantul provizoriu al dezastrului este mai mare în comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, când au fost afectate doar patru gospodarii. În evidentele ISU nu figureaza însa si gopsodariile afectate în comuna Cosbuc de inundatiile care au avut loc la începutul lunii martie. Aceasta deoarece ISU nu a fost solicitat de autoritatile locale pentru o interventie în zona respectiva.
Bistrita-Nasaud, încercat si anul acesta
Inundatiile au fost considerate cele mai grave din ultimii ani, însa statisticile oficiale arata ca dezastre similare au loc anual, îndeosebi primavara si toamna. Tinând cont de previzibilitatea ridicata a acestor dezastre, Apele Române Somes si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta încearca sa gaseasca o solutie pentru prevenirea altor dezastre. Cauzele principale pentru care oamenii risca sa-si piarda locuinta sau chiar viata este chiar neglijenta unora dintre ei. Gunoaiele depozitate ilegal pe marginea cursurilor de apa ar putea duce la inundarea unor localitati din Bistrita-Nasaud.
În urma verificarilor care au avut loc în luna februarie, Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta a fost informat ca cele mai multe depozite de gunoaie sunt pe Somesul Mare în comunele Petru Rares, Uriu, Nimigea, Maieru, Rebrisoara, dar si în orasele Sângeorz-Bai si Nasaud. În urma controalelor, s-au gasit depozite de deseuri menajere în comuna Petru Rares pe Somesul Mare si Valea Mare, dar si în comuna Uriu în amonte de balastiera de la Cristestii Ciceului. În comuna Nimigea, tot pe Somesul Mare, sunt depozite de gunoaie între podurile de la Nimigea de Jos si Floresti, pe malul stâng al balastierei si pe Valea Bratosei. În orasul Nasaud sunt, de asemenea, depozitate diverse materiale în albia si pe malul Somesului Mare în aval, dar si în amonte de podul rutier de peste DN 17 C, drumul care leaga Nasaudul de judetul Maramures. Gunoaie care ar putea înfunda poduri si guri de scurgere au mai fost gasite în comuna Rebrisoara spre podul de la Podirei de peste Somesul Mare, în orasul Sângeorz-Bai în amonte si în aval de podul de pe DN 17 care traverseaza Somesul Mare, dar si în comuna Maieru, pe acelasi râu, unde rampa de gunoi este amplasata într-o zona inundabila. În comuna Sieu Magherus ar putea pune probleme gunoaiele de pe malul stâng al râului Sieu din satul Arcalia, iar în comuna Sieu depozitele de pe lânga râul cu acelasi nume. În comuna Budacu de Jos, în satul Jelna, podul rutier este si el predispus.
Directorul Apelor Române Somes, Doru Hasmasan a declarat ca în urma controalelor efectuate nu s-au dat amenzi, ci doar avertismente, deoarece “pe toate cursurile de apa din judet se desfasoara în continuare lucrari de igienizare“. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse între 25.000 lei pâna la 80.000 lei. Anul trecut, Administratia Nationala “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 13,3 milioane lei, din care 2,09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea în bune conditii a starii de salubritate.
Interventia umana, responsabila în mare parte
Inundatiile constituie fenomene naturale si sunt o componenta a ciclului hidrologic natural al Pamântului. Inundatiile si în special marile inundatii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai raspândite dezastre de pe glob si totodata si cele mai mari producatoare de pagube si victime omenesti. În acelasi timp, marile inundatii au constituit factorul declansator si catalizatorul unor mari schimbari în modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea inundatiilor ca pe un capriciu al naturii, la încercarea omului de a se opune naturii prin abordari de genul lupta împotriva inundatiilor, la cele de aparare împotriva inundatiilor si prevenirea inundatiilor.
Gradul în care aceste dezastre sunt provocate de actiunea omului asupra medului este discutabil. Unii oameni de stiinta considera ca ele pot fi doar o secventa de conditii anormale. Altii considera însa ca interventia umana nu echilibrul naturii este partial responsabila pentru cresterea frecventei si a efectelor dezastrelor naturale.
Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Inundatiile pot distruge imobile si recolte, pot ucide animale si oameni.
Inundatiile prezinta provocari specifice serviciilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamânt sunt acoperite de apa, facând coordonarea foarte dificila.
Organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este complicata, devreme ce deseori infrastructura locala este deteriorata.
Oameni fara adapost
De obicei dupa inundatii urmeaza doua faze. În timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele înalte si sigure, împreuna cu bovine si alte animale. Apa de baut este deseori greu de gasit, iar salubrizarea este ingrozitoare.
În timpul celei de-a doua faze oamenii încep sa revina la casele lor cât de curand posibil.
Aceasta este deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai repede decât altele) si odata ajunsi acasa oamenii se confrunta cu noi provocari incluzând sisteme de alimentare cu apa distruse, fântâni si guri de apa ce necesita curatare si dezinfectare. În doua saptamâni de la inundatie apar riscuri mari de izbucnire a unor epidemii, de exemplu de holera sau malarie.
Deoarece imobile, mijloace de transport, unelte, animale si culturi se pierd sau sunt distruse în timpul inundatiilor, ulterior va fi necesara asistenta pentru reconstructia si refacerea bunurilor.
Activitati preventive
Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii prin:
• evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale
si/sau economice în zonele potential inundabile, cu prezentarea în
documentatiile de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor
anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la
inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;
• realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv în zona
podurilor si podetelor;
• realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore ,elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari etc.);
• identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc
natural la inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ – teritoriale
înscrierea acestor zone în planurile de urbanism general si
prevederea în regulamentele de urbanism a masurilor specifice
privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea
constructiilor si utilizarea terenurilor;
• implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;
• întretinerea infrastructurilor existente de protectie împotriva
inundatiilor si a albiilor cursurilor de apa;
• Executia lucrarilor de protectie împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor si podetelor existente;
• comunicarea cu populatia si educarea ei în privinta riscului la inundatiile si a modului ei de a actiona în situatii de urgenta.
Elisabeta Ciuta
