Asociaţia Proprietarilor de Păduri Grănicereşti Rusu Bârgăului a reușit în toamna anului trecut să suspende deciziile prin care Garda Forestieră condusă de Istrate Ștețco prevedea trecerea a peste 2.500 de hectare de pădure – pentru care asociația a reușit să obțină în instanță anularea titlurilor de proprietate al căror titular era administrația locală din Josenii Bârgăului – în administrarea Direcției Silvice Bistrița-Năsăud și în proprietatea statului. Sentința nu este definitivă, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj. În paralel, asociația grănicerească se luptă în instanță să obțină și anularea actelor respective.
Cererea de suspendare a actului emis de Garda Forestieră a fost depusă în luna octombrie a anului trecut, la circa două săptămâni după ce membrii asociației grănicerești și susținătorii acestora au protestat la Primăria Josenii Bârgăului cu privire la deciziile Gărzii Forestiere. Câteva luni mai devreme, Asociația Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului a reușit în instanță să anuleze titlurile de proprietate al căror titular era Comuna Josenii Bârgăului.
“Constatând că pentru peste 92 de membrii ai asociaţiei reclamante, evidențiați şi detaliați la subpunctele marcate cu 1, s-a probat calitatea de moştenitori ai foştilor grăniceri, că există cereri de reconstituire pendinte, tribunalul reţine că reclamanta are un interes legitim ocrotit în a invoca şi obţine anularea titlurilor de proprietate emise cu încălcarea dispoziţiilor legale, acest din urmă aspect fiind deja stabilit prin prima decizie de casare. Drept consecinţă, în baza art.312 alin.1 teza I din Codul de procedură civilă de la 1865 se va admite recursul şi se va modifica pe fond hotărârea primei instanţe, potrivit dispozitivului deciziei”, preciza Tribunalul Bistrița-Năsăud în sentinţa irevocabilă pronunțată în februarie anul trecut.
Decizii ilegale
În cererea de suspendare a deciziilor Gărzii Forestiere, asociația grănicerească a arătat că măsura luată de instituție este una ilegală.
“Soluţia Tribunalului Bistrița- Năsăud, astfel cum este consemnată în dispozitiv, a fost justificată, (…), şi prin trimitere la prevederile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, care stabileşte că «formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avuta în proprietate»”, a reținut instanța din cererea de suspendare a asociației grănicerești.
Reprezentanții grănicerilor bârgăuani au mai subliniat că, Garda Forestieră nu avea abilitarea legală si competenţa de a stabili că terenul grăniceresc ce a făcut obiectul dosarului 1626/190/2009* trece în domeniul public al Statului Român – contrar aspectelor judecate irevocabil de Tribunalul Bistrița – Năsăud, iar statul nu poate să prezinte un titlu valabil care să justifice un drept de proprietate asupra patrimoniului grăniceresc Rusu Bârgăului.
„Tribunalul Bistrița – Năsăud a reţinut în considerentele deciziei nr. 10/R/2023 din 23 februarie 2023: «Tribunalul reţine că prin decizia nr. (…)/2009, s-a stabilit că reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga avere grănicerească din Rusu Bârgăului, însă a ataşat cererilor doar extrasele cărţilor funciare nr. I şi 2 din Bistrița Bârgăului şi cf 64 Tiha Bârgăului, toate referindu-se la PADURILE DIN RUSU BÂRGĂULUI CE AU APARŢINUT FOŞTILOR GRĂNICERI: (…).
Suntem puşi într-o situaţie în care se încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi ale art. 124 alin. (3) din Constituţia României, republicată, care consacră principiile separaţiei puterilor în stat si echilibrului puterilor -legislativă, executivă si judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
Inspectorul-şef al Gărzii Forestiere Cluj nu are competenţa de a stabili cine să administreze terenul forestier în suprafaţă de 2287,6 ba şi 243 ha şi nici să dispună trecerea acestor terenul în domeniul public al Statului Român”, a arătat asociația în fața instanței.
Îndoială serioasă în privinţa legalităţii deciziilor Gărzii
Judecătorii au dat dreptate asociației grănicerești, în condițiile în care situația suprafețelor de pădure pe care aceasta le revendică în dosare aflate încă pe rolul instanțelor de judecată, nu este deocamdată clarificată.
În ceea ce privește ilegalitatea deciziilor emise de instituția condusă de Istrate Ștețco, tribunalul înclină balanța tot în favoarea grănicerilor, în condițiile în care, printre atribuţiile reglementate de lege nu se regăseşte niciuna care să legitimeze Garda Forestieră să pună în sarcina direcţiei silvice obligaţia de a prelua în administrare suprafețele de pădure și de a lua măsurile legale necesare pentru reintrarea acestora în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, în vederea repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actelor anulate.
“Pretinsa necesitate a adoptării măsurii de preluare în administrare a terenului cu vegetaţie forestieră, susţinută de pârâtă, nu poate fi, în aparenţă, justificată, cât timp potrivit art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 374/2006, chiar pe durata suspendării serviciului silvic, este asigurată paza fondului forestier şi supravegherea stării de sănătate a pădurii şi pentru executarea, dacă este necesară, a următoarelor lucrări tehnice specifice: a) prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor; b) prevenirea şi stingerea incendiilor; c) regenerarea pădurii; d) îngrijirea regenerărilor şi a arboretelor tinere aflate în stadiile de seminţiş şi desiş; e) punerea în valoare şi recoltarea produselor accidentale; vânzarea acestor produse se face în condiţiile Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat în condiţiile legii, de către ocolul silvic care până la momentul suspendării serviciului public cu specific silvic a asigurat administrarea/servicii silvice pentru terenul forestier în cauză, dacă există acordul scris al acestuia sau, în lipsa acestui acord, de către ocolul silvic de stat competent teritorial.
Aşadar, în opinia tribunalului, aspectele mai sus reţinute reprezintă împrejurări ce se subsumează celor de natură a crea o îndoială serioasă în privinţa legalităţii deciziilor nr. 226 şi 227 din 20.09.2023, emise de pârâta Garda Forestieră Cluj.
În ceea ce priveşte paguba iminentă, aceasta nu poate fi dispensată de aceea a cazului bine justificat. (…) Executarea alin. 2 al art. 1 din cele două decizii contestate de reclamantă, înainte ca instanţa să judece cererea având ca obiect analiza pe fond a legalităţii acestor acte administrative, este de natură să cauzeze un prejudiciu material concret, în condiţiile în care, la o analiză în aparenţă, s-a reţinut existenţa îndoielii serioase cu privire la legalitate. (…) Or, prin raportare la cauza de faţă, executarea dispoziţiilor conţinute de art. 1 alin. 2 din deciziile nr. 226 şi 227 emise la data de 20.09.2023, presupunând efectuarea tuturor activităţilor de administrare a terenului cu vegetaţie forestieră, fără a fi exclusă exploatarea şi valorificarea materialului lemnos, în considerarea unei pretinse apartenenţe a terenului la domeniul public al statului, deşi aspectul privind calitatea de proprietar nu a fost clarificată şi, mai mult decât atât, reclamantei Asociaţia Proprietarilor de Păduri Grănicereşti Rusu Bârgăului îi este validată prin hotărâri judecătoreşti vocaţia la acordarea măsurii reparatorii a reconstituirii dreptului de proprietate, este în mod evident de natură să producă reclamantei un prejudiciu de natură a fi imposibil de reparat în viitor, în cazul constatării nelegalităţii măsurii dispuse de pârâtă privind preluarea de către Direcţia Silvice Bistrița-Năsăud a administrării terenului cu vegetaţie forestieră.
În acest context, tribunalul apreciază că în cazul în care nu s-ar proceda la suspendarea alin. 2 al art. 1 din cele două decizii supuse analizei, s-ar institui un dezechilibru între păstrarea efectelor actelor posibil ilegale şi gradul de afectare al drepturilor şi intereselor legitime ale reclamantei, anterior analizării pe fond a legalităţii celor două decizii” se arată în motivarea instanței.
Hotărârea Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, unde procesul este încă pe rol.
