Dosarul în care Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a cerut în instanță constatarea calității de colaborator al Securității a lui Gheorghe Onul, primarul comunei Salva, a ajuns într-un punct în coadă de pește. Deci nu putem vorbi de un final, fiindcă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a casat sentința pronunțată în martie 2018 de Curții de Apel București și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Gheorghe Onul spune că la instanța de fond nu a avut parte de un proces corect.
Gheorghe Onul, primarul comunei Salva, a fost declarat, în 2017, de către Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) colaborator al Securității și în același an a cerut instanței de la Curtea de Apel București să constate această calitate a celui care ocupă de ani buni fotoliul de primar al comunei bistrițene.
Procesul a durat circa un an, iar în martie 2018, instanța s-a pronunțat, admițând cererea CNSAS, lui Gheorghe Onul fiindu-i astfel atribuită calitatea de colaborator al Securității. Sentința nu a fost însă definitivă și a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în decembrie 2018.
Dosar trimis spre rejudecare
La Instanța Supremă, dosarul a intrat în faza prealabilă a judecății în ianuarie 2019, iar un prim termen a fost stabilit abia după doi ani, în ianuarie anul acesta, când instanța a amânat cauza pentru data de 22 aprilie, zi în care a pronunțat și hotărârea.
“Admite recursul formulat de Onul Gheorghe împotriva Sentinţei nr. 925 din 2 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Definitivă. Pronunţată astăzi, 22 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, este soluția pe scurt a ÎCCJ.
Conform legii, cauzele pot fi trimise spre rejudecare după casarea sentinței dacă:
(1) În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanța care judecă fondul
(2) Când hotărârea a fost casată pentru încălcarea regulilor de procedură, judecata va reîncepe de la actul anulat.
(3) După casare, instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
(4) În cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege.
Onul: La fond, instanța nu mi-a admis nicio probă
În speța de față, lui Gheorghe Onul i s-a încălcat dreptul la apărare, adică au fost încălcate regulile de procedură. Cel puțin așa reiese din declarația dată redactorului Gazeta de Bistrița.
“Înalta Curte a casat sentința, pentru că prima instanță nu mi-a admis nicio probă pe fond. S-a pronunțat pe niște înscrisuri pe care nu le-am scris eu, nu le-am completat, nu le-am făcut nimic. Eu am cerut înscrierea în fals și să se facă expertiză grafologică, dar nu mi-au admis nicio probă. Am contestat toate documentele depuse la dosar. Ei (n. r. – CNSAS) le-au depus în copii, niciun original nu a fost la dosar, iar instanța s-a și pronunțat la primul termen fără nicio probă”, a declarat primarul de Salva, care s-a arătat convins că dosarul este de fapt unul politic.
Cum a motivat CAB sentința actualmente anulată de ÎCCJ
Deși procesul pe fond nu a durat mult, Curții de Apel București i-a luat șapte luni până să motiveze sentința.
Potrivit respectivei sentințe, Gheorghe Onul și-ar fi turnat la Securitate cunoscuții care ascultau posturi de radio occidentale, interzise în România Socialistă, gen “Europa Liberă”, pe când era inginer zootehnist la un CAP dintr-o comună din Sălaj. Conform documentelor CNSAS, Onul ar fi întocmit note informative despre cei ce ascultau știrile interzise, în perioada 1987 – 1989.
Același CNSAS a depus în instanță mai multe documente – patru informări pe care ei susțin că le-ar fi scris Onul, dar și patru note informative scrise de ofițerul de securitate care l-ar fi racolat pe acesta și i-ar fi trasat și sarcini – care l-au transformat pe primarul de Salva în colaborator al Securității.
În întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, Gheorghe Onul a formulat o acțiune în constatare și a solicitat pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar pe fond, ca neîntemeiată.
“Prin acţiunea în constatare formulată solicită ca instanţa prin hotărârea pe care o va pronunţa, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, la aceasta dată, să aprecieze asupra calității de colaborator al securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnul Onul Gheorghe, (…).
Înţelege să invoce excepţia inadmisibilității acţiunii formulate, întrucât prin petitul acţiunii se solicită doar ca instanţa «să aprecieze asupra calității de colaborator» și nu se solicită ca instanţa să constate că pârâtul are această calitate: «calitate de colaborator».
Din motivele acţiunii se desprinde o idee falsă cum, că reclamantul «Domnul Onul Gheorghe, inginer zootehnic la C.A.P. Cernuc, județul Sălaj, a fost recrutat în calitate de informator sub numele conspirativ P.I, în perioada în perioada 1987-1989, în vederea supravegherii informative a locuitorilor din satele Cernuc si Bezded ».
Reclamanta apreciază ca «fiind relevante în stabilirea calităţii de colaborator a domnului Onul Gheorghe informaţiile furnizate despre numiţii BI, PI, și MP, prin care paratul încunoştiința Securitatea despre faptul că aceştia audiau şi colportau ştirile transmise de posturile de radio străine, informaţii care vizează îngrădirea dreptului la viaţa privată și a dreptului la libertatea cuvântului a persoanelor denunţate»”, a arătat primarul comunei Salva în întâmpinarea depusă la dosarul de fond.
Totodată, Gheorghe Onul a mai precizat magistraților Curții de Apel București că, în calitatea pe care a deținut-o în perioada anilor 1987-1989, nu a furnizat niciodată informaţii fostei Securităţi.
Astfel, edilul sălăuan a arătat că nu a fost nici informator și nici colaborator al fostei Securităţi, deoarece nu a încheiat cu aceasta instituţie niciun acord de colaborare sau alt înscris prin care s-ar fi oferit să dea informaţii despre anumite persoane.
Acesta a mai susținut că din întreg material probator administrat în cauză nu rezultă faptul că ar fi semnat un acord de colaborare sau alt înscris cu fosta securitate, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu a avut niciun fel de legături directe sau indirecte cu ofiţeri sau subofiţeri ai fostei securităţi. Edilul de Salva a mai precizat că a redactat şi semnat un singur înscris, iar celelalte înscrisuri care poartă denumirea de Note informative nu sunt scrise si redactate de către reclamant, ci probabil sunt scrise de alte persoane.
Onul a mai solicitat instanței de fond și încuviințarea probei cu martori, care a fost respinsă însă, întrucât respectivele persoane îi sunt rude de până la gradul al treilea.
În concluzie, ÎCCJ a anulat tot ce au hotărât magistrații Curții de Apel București și au trimis cauza spre rejudecare. Care va fi rezultatul final vom vedea. Oricum va mai dura o vreme bună, fiindcă indiferent care va fi decizia Curții de Apel București după rejudecare, clar una sau alta din părți va ataca sentința și se va ajunge din nou la Instanța Supremă.
