După cinci ani de procese, Curtea de Apel București a pronunțat, pe 20 mai, prima sentință în dosarul luptătorilor cu rol determinant în Revoluție pe dovezi fabricate, în care au fost inculpate 12 persoane, printre care și doi bistrițeni: George Avram, fostul viceprimar și city-manager al municipiului Bistrița, și inginerul Ioan Blaga, actualmente pensionar. Procesul pe fond s-a finalizat cu trei achitări și 9 condamnări cu suspendare, care nu au depășit 2 ani și jumătate de închisoare.
Gazeta de Bistrița a intrat în posesia motivării sentinței pronunțată de Curtea de Apel în urmă cu o săptămână, și vom încerca să facem un rezumat a ceea ce a constatat instanța, și doar cu referire la cei doi bistrițeni, dat fiind faptul că documentul se întinde pe foarte multe pagini.
George Avram și Ioan Blaga au fost acuzați de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cei doi fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în dosarul „Certificate de revoluționar false”, în urma a 21 de percheziţii care au avut loc în Bucureşti şi mai multe judeţe din ţară, printre care şi Bistriţa-Năsăud.
Scandalul a pornit de la o declarație făcută la un post de radio de Ioan Bența, în martie 2016, la International Radio Deutschland. Acesta a depus totodată şi un autodenunţ la Parchet.
Cel care practic i-a dus la situația de față este Iosef Ionel, un bucureștean cu 8 clase și școală profesională. Dar deh, când e vorba de bani și începi să înghiți în gol de “foame”, nu mai contează de la cine vine propunerea și nu mai conștientizezi riscurile ulterioare.
Dar să vedem ce spune instanța despre faptele reținute în dreptul lui Avram și Blaga.
Iosef, mărul otrăvit pentru Avram și Blaga! Bența a fost și el la un pas să-l înghită
Potrivit documentului, în contextul preschimbării certificatelor de revoluţionar, cererile depuse de Avram, Blaga, dar și de Ioan Bența au fost respinse după verificarea de Comisia de analiză din cadrul S.S.P.R., în data de 22 octombrie 2015, întrucât nu întruneau condițiile cerute de lege.
Iosef Ionel și-a dat seama de că acesta va fi rezultatul, și în eventualitatea depunerii unor contestații la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, din același motiv, i-a adus la cunoștință lui Adrian Sanda, la acea vreme secretar de stat al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989 – SSPR, cu care se afla în relații de prietenie, că singura variantă de a crea aparența că solicitările celor trei bistrițeni se încadrează în condițiile cerute de lege este modificarea declarațiilor și memoriilor aflate la dosarele de revoluționari constituite conform Legii nr. 341/2004, pentru ca acestea să ateste, în mod nereal, împrejurarea că cei trei au luptat la Revoluție într-unul din orașele unde au avut loc activități revoluționare respectiv, în municipiul București.
Procurorii spun că Adrian Sanda Adrian a transmis la începutul lunii octombrie 2015 propunerea lui Iosef către Ioan Blaga și, întrucât aceștia cunoșteau faptul că Ioan Bența efectuase mai multe demersuri în vederea abrogării OUG nr. 95/2014 și au anticipat că ar putea să nu fie de acord cu propunerea lui Iosef Ionel.
Drept urmare, în cursul lunii octombrie Avram, Blaga și Bența au fost chemați la București, unde s-a întâlnit cu Iosef, care le-a explicat procedura prin care urmau să modifice documentele aflate la dosarele de revoluționari, dosare care se aflau în acel moment în posesia lui, precizându-le cum vor trebui modificate sau completate anumite înscrisuri, pentru a crea aparența că documentele ce urmau a fi falsificate sunt autentice şi vor fi evaluate în mod corespunzător de Comisia Parlamentă a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în continuare C.P.R.D.
“Pentru a proceda în concret la completarea şi modificarea unor înscrisuri din dosarele menţionate anterior, inculpatul Iosef Ionel le-a solicitat, atât martorului Bența Ioan cât şi inculpaţilor Avram George şi Blaga Ioan să meargă împreună la imobilul deţinut de martorul XX în sat Găneasa, județul Ilfov (…).
În drumul spre locația martorului XX, inculpatul Iosef Ionel i-a precizat martorului Bența Ioan, că președintele Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, deputatul Sefer Cristian George, îi este dator, creându-i astfel convingerea martorului, că inculpatul are influenţă asupra acestuia şi îl va determina pe acesta din urmă, să admită contestațiile pe care urmau să le depună la C.P.R.D.”, a reținut instanța din rechizitoriul procurorilor.
Blaga și Avram au plătit câte 6.000 de euro pentru certificate
Când au ajuns la locuința din Găneasa, Avram, Blaga și Bența, îndemnați de Iosef, și-au modificat memoriile aflate în dosar, astfel încât să rezulte că în ziua de 21 decembrie 1989 ei se aflau în București, pe baricade la Intercontinental. Apoi le-a cerut câte 6.000 de euro, reprezentând contravaloarea indemnizațiilor restante de la data de 01.01.2015. Iar Avram și Blaga i-au dat, primul fiind cel care a remis banii, deși nu a recunoscut că a făcut pe intermediarul.
“Ulterior soluţionării cererilor de către SSPR prin respingerea acestora, inculpatul Iosef Ionel le-a solicitat inculpaților Avram George, Blaga Ioan și martorului Bența Ioan să întocmească contestații ale deciziei de respingere, care au fost înregistrate tot de inculpatul Iosef Ionel la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în data de 27.11.2015 ( …).
Astfel, conform sintezelor lucrărilor Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 din data de 03.12.2015, la punctul unu al ordinii de zi s-a dezbătut Raportul Subcomisiei CPRD 1989 din data de 02.12.2015, după care a fost supus votului rezoluția subcomisiei cu privire la analizarea contestațiilor pentru un număr de douăzeci de persoane. (…). La pozițiile 24, 25 și 26 se regăsesc numele și numerele de dosar ale martorului Bența Ioan, respectiv ale inculpaților Blaga Ioan și Avram George, iar membrii comisiei au aprobat cu unanimitate de voturi propunerea subcomisiei de admitere a contestațiilor susnumiților.
Astfel, atât martorul Bența Ioan, cât și inculpatul Blaga Ioan confirmă că, despre pretinderea sumelor de bani de către inculpatul Iosef Ionel, ca obiect al infracțiunii de trafic de influență, au fost informați de inculpatul Avram George, care se afla în relații mai apropiate cu inculpatul Iosef Ionel, iar în ceea ce privește cuantumul sumelor cerute, atât martorul Bența Ioan cât și inculpatul Blaga Ioan indică faptul că inculpatul Iosef Ionel a solicitat câte 6.000 de euro pentru fiecare dintre cele trei persoane, reprezentând contravaloarea indemnizațiilor restante de la data de 01.01.2015 (…). Cu privire la acesta aspect, inculpatul Blaga Ioan precizează că ulterior, în cursul anului 2016, după ce a primit indemnizația restantă aferentă titlului de luptător cu rol determinant, i-a dat suma de aproximativ 30.000 de lei inculpatului Avram George, pentru a fi remisă către inculpatul Iosef Ionel, conform solicitărilor acestuia anterioare.
Ulterior, inculpatul Blaga Ioan a primit confirmarea direct de la inculpatul Iosef Ionel că acesta este mulțumit cu remiterea sumei de bani în cauză (…). În continuare, cu privire la acest aspect este de arătat, că deşi inculpatul Avram George nu a recunoscut realizarea intermedierii sumelor de bani ce au fost înmânate inculpatului Iosef Ionel, realitatea celor reţinute de către organele de urmărire penală reiese tot din declaraţiile martorului Bența Ioan și a inculpatului Blaga Ioan (…).
De asemenea, cu ocazia percheziţiei la domiciliul inculpatului Iosef Ionel, a fost identificată și ridicată suma de 72.400 de lei, 43.800 de euro și 190 dolari SUA, bani care au fost indisponibilizați la dispoziția P.I.C.C.J.–#.U.P.C., conform recipiselor de consemnare nr. xx.02.2017, yy.02.2017 și zz.02.2017.
Cu privire la faptul că, inculpatul Iosef Ionel a reușit să intre în mod ilegal, în posesia dosarelor de revoluționari ale inculpaților Avram George și Blaga Ioan precum și al martorului Bența Ioan care ar fi trebuit să se afle în arhiva S.S.P.R., din cercetările efectuate în cauză de către organele de urmărire penală, nu s-au putut identifica persoanele care i-au pus dosarele la dispoziție, întrucât nu exista o evidență clară a intrărilor/ieșirilor documentelor în interiorul instituției (…).
Însă, faptul că dosarele celor trei persoane menţionate anterior, au fost în posesia inculpatului Iosef Ionel şi puse la dispoziţia acestora reiese şi din declaraţia martorului Bența Ioan, acesta arătând, că ajuns la domiciliul său a fost sunat ulterior de către inculpatul Iosef Ionel şi l-a înştiinţat printre altele şi de faptul că dosarele au fost înapoiate secretariatului SSPR”, se mai arată în motivarea instanței.
În fața instanței, Iosef a susținut că a fost doar pe post de sfătuitor pentru cei trei bistrițeni, “în sensul că le-a sugerat celor trei ca «la contestațiile pe care le depuneau la CPRD să anexeze câte două declarații pentru cel de-al treilea, acestea urmând să susțină faptul că pe 21.12.1989 au luptat la Intercontinental în București»”.
“… în realitate, din ansamblul materialului probator rezultă fără echivoc faptul, că scopul întâlnirii a fost de a substitui documentele din dosarele originale ale celor trei persoane din Bistrița cu altele plăsmuite, care să le asigure obținerea titlului de luptător cu rol determinant, chiar în eventualitatea unei contestații la C.P.R.D. şi în scopul obţinerii în final de la cei trei, a sumei de 6000 euro de la fiecare, pentru ajutorul acordat şi nicidecum vreun sfat legat de o posibilă contestaţie, deoarece aşa cum reiese din cele menţionate anterior în considerente, la momentul întâlnirii cererile nu erau încă soluţionate de Comisia din cadrul SSPR.
Relevante în acest sens sunt şi documentele originale care se aflau la dosarul constituit conform Legii nr.341/2004, puse la dispoziția organelor de urmărire penală de martorul Bența Ioan, pe care acesta le-a păstrat pentru sine, cu ocazia înlocuirii acestora în cursul lunii noiembrie 2015, din care reies activitățile reale desfășurate de martor în data de 21.12.1989 în municipiul Bistrița”, mai arată instanța.
Sentințe cu suspendare
În final, Iosef a fost condamnat la 2 ani, 5 luni şi 10 zile închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani, plus o amendă de 3.000 de lei. Totodată, acesta trebuie să presteze 60 de zile în folosul comunității în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Bucureşti sau în cadrul ADP Sector 2 Bucureşti. De asemenea, instanta a dispus confiscarea sumei de 18.000 de euro și trecerea acesteia în folosul statului.
George Avram a fost condamnat la 2 ani și două luni cu suspendare, pe un termen de supraveghere de 3 ani, și 60 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Bistriţa sau în cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa.
“Referitor la împrejurările şi modul de comitere ale infracţiunilor precum şi mijloacele folosite, instanţa de fond reţine că faptele săvârşite de inculpat prezintă un grad de pericol social concret mediu, iar aceste infracțiuni sunt îndreptate împotriva unor valorii sociale ce ocupă un loc important în ierarhia valorilor ocrotite de legea penală.
Infracțiunile săvârșite de inculpat au avut la bază intenţia directă ca formă de vinovăție, inculpatul prevăzând rezultatul faptelor sale, pe care la urmărit prin comiterea acestora.
Raportat la circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa de fond reţine că inculpatul are vârsta de 62 de ani, studii superioare, profesia economist, este căsătorit, pensionar, fiind o persoană bine integrată în societate.
Din fişa de cazier judiciar a inculpatului reiese, că aceasta nu are antecedente penale, aspect ce denotă caracterul izolat al încălcării normelor legale.
Referitor la conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, se retine că inculpatul, deşi nu a dorit să uzeze de procedura simplificată, a colaborat cu organele judiciare atât în faza de urmărire penală cât și în cursul judecății, răspunzând solicitării acestora. Însă, aşa cum au reţinut şi organele de urmărire penală, inculpatul Avram George a fost de acord să colaboreze cu organele de urmărire penală şi a recunoscut în parte săvârşirea faptelor penale reţinute în sarcina sa, dar pe parcursul urmăririi penale nu a spus în totalitate adevărul, încercând să împiedice tragerea la răspundere penală a inculpatului Iosef Ionel. (…)
Această formă de individualizare a executării pedepsei se raportează cu precădere la gradul de pericol social al faptei, precum și la persoana inculpatului, instanța apreciind că acesta oferă garanții potrivit cărora reinserția socială este posibilă.
În acest sens, instanţa consideră că pentru a evita contagiunea criminală care există într-un loc de detenţie, şi, mai ales, pentru a stimula eforturile de autoeducare şi de responsabilizare ale inculpatului, având în vedere toate circumstanţele personale ale acestuia, deja indicate de instanţă, este necesară suspendarea executării pedepsei. Astfel, instanţa concluzionează din datele existente în cauză, că deși consecinţele faptei reţinută în sarcina acestuia sunt grave, şi este posibil să fi afectat totuşi activitatea celor două instituţii, aceasta trebuie privită totuşi ca un incident izolat în viaţa inculpatului, neexistând vreo dovadă la dosarul cauzei din care să reiasă că inculpatul ar avea o atitudine constantă de nerespectare a dispoziţiilor penale şi o conduită contrară regulilor de convieţuire socială.
Drept urmare, ţinând cont de persoana inculpatului, instanţa consideră că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta, care îl va determina să conştientizeze gravitatea acţiunilor sale, îl va responsabiliza în sensul respectării prevederilor legale şi, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai săvârşi infracţiuni”, a motivat instanța pedeapsa aplicată lui George Avram.
Ioan Blaga care a colaborat de la bun început cu procurorii și și-a recunoscut faptele, a cerut să fie judecat prin procedura simplificată, astfel că a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, pe un termen de supraveghere de 2 ani, și 60 de zile muncă în folosul comunității în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Bistriţa sau în cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa.
“Referitor la împrejurările şi modul de comitere ale infracţiunilor precum şi mijloacele folosite, instanţa de fond reţine că faptele săvârşite de inculpat prezintă un grad de pericol social concret mediu, iar aceste infracțiuni sunt îndreptate împotriva unor valorii sociale ce ocupă un loc important în ierarhia valorilor ocrotite de legea penală.
Infracțiunile săvârșite de inculpat au avut la bază intenţia directă ca formă de vinovăție, inculpatul prevăzând rezultatul faptelor sale, pe care l-a urmărit prin comiterea acestora. De asemenea, în cazul inculpatului se vor aplica şi dispoziţiile art. 396 alin.10 C.p.p., deoarece acesta la termenul de judecată din data de 26.10.2018 a solicitat judecata potrivit procedurii simplificate, cerere admisă de instanţa de fond.
Raportat la circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa de fond reţine că inculpatul are vârsta de 72 de ani, studii superioare, este divorţat, pensionar, fiind o persoană bine integrată în societate.
Din fişa de cazier judiciar a inculpatului reiese, că aceasta nu are antecedente penale, aspect ce denotă caracterul izolat al încălcării normelor legale.
Referitor la conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, se retine că inculpatul, a dorit să uzeze de procedura simplificată şi i s-a admis solicitarea, a colaborat cu organele judiciare atât în faza de urmărire penală cât și în cursul judecății, răspunzând solicitării acestora”, a menționat instanța în motivare.
În plus, celor doi li se interzice dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, precum și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, în măsura în care pedeapsa principală devine executabilă.
Totodată, instanța a dispus anularea certificatelor de luptător cu rol determinant obținute în baza unor dovezi false de cei doi bistrițeni, precum și returnarea sumelor încasate ilegal cu titlul de îndemnizaţie de gratitudine (2.020 lei lunar), începând cu 1 ianuarie 2015.
Sentința nu este definitivă și a fost atacată cu apel la Instanța Supremă de George Avram, dar și de Iosef Ionel.
