Anunţul de reducere a salariilor bugetarilor (cu 25%), a pensiilor (cu 15%), a indemnizaţiilor de şomaj, pensiilor de invaliditate, indemnizaţiilor veteranilor de război şi foştilor deţinuţi politici, a mamelor şi alocaţiilor copiilor a pus Maramureşul pe un butoi cu pulbere.
Pe de o parte, pensionarii săraci şi bugetarii ameninţă cu o răscoală ţărănească. În opinia lor, toate guvernele şi partidele care s-au perindat la conducerea României după 1990 sunt vinovate pentru “subminarea economiei naţionale”, asemeni dictatorului Ceauşescu şi ar trebui să plătească pentru că au adus România în fundul prăpastiei economice. Şi pentru că, din cauza lipsei lor de reacţie sau din cauza inconştienţei cu care au mărit povara de pe spinarea Statului, astăzi, trebuie să plătească toţi românii.
După anunţul făcut de preşedinte, Valea Izei era în fierbere. Maria Dunca, din Şieu, are doar 11 lei pensie, iar de când cu ştierea despre reducerea pensiilor nu mai are tihnă. Întreabă întruna în sat: “Mi-a tăia şi din aceia? Atâta am că-i banii după soţ, că o fo în armată. Trăiesc din ce mă ajută pruncu. Medicamentele îs foarte scumpe. Poi numa la ochi, nişte picuri costă 700 de mii. Ne-am gândit să scoatem telefonul dar dacă trebe să suni la salvare cum să faci?”. Nici cei cu pensii ceva mai mari nu speră la mai bine. Anişca Bizău are 91 de ani şi 350 de lei pensie. Deşi locuieşte la sat, cumpără tot, „înafară de apă”, pentru că nu poate munci pământul: „Di ce trage de la pensionari, de la tătă lumea? Nu sunt bani? Dar fabrici de ce nu fac? Ăştia tăt de la amărâţi taie!”
În Rozavlea, când întrebi ce zice de reducerea pensiilor, auzi înjurături de la fiecare poartă: „Asta nu-i dreptate! De ce nu taie de la ei că au câte 80 – 90 de milioane pă lună!? E criză dar la ei nu-i criză! Îi înrobesc tot pe amărâţii de ţărani. Am 65 de ani şi 3,5 milioane pensie. Îşi bat joc de popor! Din nebunia asta şi eu aş ieşi în stradă. O să fie mai grav decât cum o fost în Timişoara. O să se răscoale oamenii că o să-i scoată foamea în stradă”, spune cu năduf Vasile Petrovan.
Alţii se plâng că din cauza bolnavilor închipuiţi care primesc pensii de invaliditate de stat sunt chemaţi toţi la comisie la Bucureşti şi îşi cheltuie puţinii bani pe drum: „Pe mine cu 3,5 milioane mă trimite la Bucureşti pentru revizure că-s pensionar de boală. Am strâcat 3 milioane numa pă drum. Mi-o lăsat pensia dar din gradul doi m-o trecut în trei. Dar acolo la Bucureşti l-o adus şi pă unul cu piciorul amputat, de parcă i-ar fi putut creşte piciorul la loc de când i l-o tăiat”.
Altă pensionară, Viorica Buda spune că soluţia ar fi alta: să scoată furturile lor trag tot de la popor. Ăştia nu să gândesc să lase nimic în urmă după ei din ţara asta. Am 3,6 milioane pensie şi am lucrat tătă viaţa. Ni li lor ruşine să ia atâta de pe popor? Îi rugăm noi frumos să-şi părăsească funcţiile şi să lase pe alţii care au ceva în cap! Io să fiu tânără m-aş lega de uşa parlamentului şi nu i-aş lăsa pă niciunul să intre că nu-i clădirea lor, e a poporului!”.
Alţii spun că „reforma” ar putea continua cu un ..genocid. Aşa, pemnsionarii n-ar mai cheltui banii statului. Gheorghe Ciornei propune: „Eu zic să taie de tot pensiile şi după aia să vină să ne împuşte! Că ce fac cu noi e bătaie de joc. Astea-s lucruri de Uniunea Europeană? Am cotizat toată viaţa dar nu mai sunt banii noştri. Deşi am cotizat, spun că suntem asistaţi social şi ne bagă în aceeaşi oală cu ţiganii! Şi pensionarii şi ţiganii sunt pentru ei un fel de milogi. Dar noi nu suntem colduşi, cerem doar ce ni se cuvine, banii pe care i-am dat când am lucrat”.
În satul maramureşean Văleni, aceeaşi sămânţă de revoltă. Iacob Muntean spune că: „Dar de ce nu se ating de hoţii care-s trei directori pe un post? Poi ăştia care taie din pensiile mici n-ar merita un cartuş? Ăştia ar trebui împuşcaţi la zid. O zis să se aleagă dintre oameni cei mai buni dintre cei mai buni şi doar ăia să rămână în serviciu. Dar cu ceilalţi ce să facă? Să se facă săpun din ei? Acum o să iasă lumea în stradă. Că acum e cald şi pot dormi şi afară. Că de vine iarna o să moară în case”. Ion Nemeş, alt bătrân din Văleni spune că pensionarii au ajuns un fel de cerşetori: „Asta ce se dă la pensionari oricum era un fel de ajutor, ca la colduşii care stau pe marginea drumului. Că nu-s oricum banii pe care-i merită după o viaţă de muncă. Mai mare bătaie de joc nu se poate pentru bătrâni. Văd că-i cuţitul în rană şi tot învârt, tot învârt! Nu o să scoată ţara din criză cu banii pensionarilor şi alocaţiile copiilor, fiţi siguri de asta.”
Nici „bugetarii de jos” nu o duc mai bine. Un bugetar care lucrează cu jumătate de normă câştigă 650 de lei lunar: „Din aceşti bani am de plătit o rată la bancă de 3,2 milioane. Într-o jumătate de lună mi-ar trebui 1,5 milioane pentru motorină să-mi duc copiii la şcoală. Deci mi-ar rămâne 300 de mii pentru pâine. Am doi copii şi unul pe cale să apară. Nevasta câştigă 9 milioane în mână din care o să piardă şi ea 25%, deci mai pierdem peste două milioane. N-am altă posibilitate decât să renunţ la internet şi la telefon, o să renunţ la televiziunea prin cablu şi nu o să folosim apa din sistemul oraşului decât pentru spălat şi pentru baie unde încălzesc apa prin cazanul cu lemne. Pentru gătit şi pentru vase să aduc apă cu găleata de la o fântână. Gaz nu avem. Curentul o să ne rămână singura consolare a prosperităţii secolului XXI, nu de alta dar mai scriu seara şi copiii trebuie să-şi facă temele.”
Numai că, la fel de adevărat e faptul că alături de pensionari şi bugetari săraci, Maramureşul e campion şi la bugetari de lux. Acelaşi Stat care astăzi se plânge că nu are bani de salarii şi pensii plăteşte doi sau chiar trei directori pe acelaşi post, plăteşte bugetari care încarcă organigrame, angajaţi pe criterii pe “cunoştinţe, pile, relaţii”, care au strâns averi uriaşe deşi au muncit o viaţă întreagă la Stat. Maramureşul nu e doar judeţul lui Tuşa Ioana din Rozavlea, cu pensie de 3 lei, ci şi al unor directori şi funcţionari din primării, instituţii publice, Consiliu Judeţean care au salarii de 5-6-7.000 de lei.
Zilele trecute, guvernanţii le cereau “oamenilor veseli din politică, sindicate ori presă”, soluţii alternative pentru a economisi bani la buget fără să “taie” din pensii şi salarii. Deşi în România nu prea sunt “oamerni veseli” şi nu ar fi treaba noastră, ci a tuturor partidelor şi guvernelor care s-au perindat la conducerea ţării din 90 încoace să răspundă la această întrebare, GAZETA le dă guvernanţilor o soluţie.
Din tăierea, “în mare”, a mega-afacerilor care au înghiţit miliarde bune, a lucrărilor inutile, umflate sau refăcute, s-ar economisi, în mare, 650 de milioane de RON. Bani suficienţi pentru a plăti celor peste 112.000, o pensie de aproape 1.000 de lei, integral, în următoarele 6 luni. Taie cineva “furtişagul”?
Topul salariilor de bugetari din Maramureş
*Printre bugetarii cu cele mai mari salarii din judeţ se numără Rodica Brad. Secretarul Primăriei Baia Mare încasează, potrivit declaraţiei de avere peste 7.000 de lei lunar. La salariu se adaugă circa 1.000 de lei, indemnizaţiile pe care le primeşte ca membru în Consiliul de Administraţie a Ocolului Silvic Municipal şi Vital SA.
În rest, salariile bugetarilor din Primăria Baia Bare variază între 4.500-5000 de lei, cât primeşte un director executiv şi circa 1000-1200 de lei, salariul unui inspector debutant sau consilier primar.
*La nivelul Consiliului Judeţean, pe podiuml celor mai mari salarii se află evident, tot şefii de servicii. De exemplu, Vasile Şpan, şeful Direcţiei Tehnice câştigă în jur de 5.000 de lei, în timp ce un inspector are un salariu ce „bate” spre 2000 de lei.
* Nici şefii poliţiştilor nu au salarii mici. De exemplu, Ioan Isac, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş câştigă, potrivit foii de avere, peste 8.000 de lei lunar, în timp ce un şef de post primeşte lunar circa 3.300 de lei.
* Un judecător de la Tribunalul Maramureş încasează circa 5.700 de lei, în timp ce salariul unui procuror poate ajunge chiar şi la 9.900 de lei. Chiar şi un asistent judiciar încasează, potrivit foii de avere aproape 10.000 de lei lunar.
* Un membru a comitetului director a Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare primeşte circa 5.500 de lei lunar, iar un şef de birou circa 2.500 de lei.
* Un director executiv de instituţie publică, APIA de exemplu primeşte lunar peste 9.000 de lei, în timp ce un consilier superior în aceeaşi instituţie încasează peste 4.000 de lei.
*Un casier trezorier la Administraţia financiară într-un orăşel câştigă în jur de 1700 de lei.
*În învăţământ, salariile variază de la sume mici ori decente, la venituri importante. De exemplu, contabilul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş câştigă lunar circa 7.300 de lei.
Caseta 2
Vreţi bani? Elimiminaţi lucrările prost făcute, inutile sau „umflate”
De câteva zile, de fiecare dată când sunt criticaţi pentru măsurile drastice de reducere a cheltuielilor, guvernanţii cer soluţii alternative. Vor soluţii? Le dăm noi soluţii: reduceţi hoţia, mega-afacerile pe bani publici şi recuperaţi puhoiul de bani publici scurs în lucrări proaste, inutile sau cu preţuri umflate.
*Numai din miliardele scurse în îndiguiri şi apărări de maluri, circa 2.000 de miliarde de lei vechi, Maramureşul ar putea plăti liniştit, până la sfârşitul anului şi probabil şi anul viitor, integral, toate salariile şi pensiile maramureşenilor.
Mare parte din acest lucrări au fost atribuite prin încredinţare directă, multe date în subantrepriză la două-trei firme, fiecare cu comisionul de rigoare şi, cele mai multe au fost luate de ape la prima viitură. Dacă dosarul „îndiguirilor ilegale” nu s-ar fi pierdut prin sertarele DNA, din recuperarea prejudiciului, Maramureşul dispunea de fonduri berechet.
*”Închiderea perimetrelor miniere”, altă afacere, care se cifrează, la un calcul „de departe” la peste 13 milioane de Euro. Bani pe care Statul suferind de astăzi i-a plătit fără niciun comentariu, deşi, mare parte din aceste lucrări, s-au dovedit ineficiente, multe au luat-o la vale şi multe au trebuit să fie refăcute, evident, tot din bani publici.
* Solel Boneh, Ordonanţa 7, Hotărârea 577. Programe de finanţare scoase pe „bandă rulantă”, cu eşecuri la fel de numeroase. Numai în Maramureş, factura eşecului bate spre un miliard de Euro, bani care au ajuns în cişmele de alimentare cu apă care n-au funcţionat niciodată, în canalizări care urcă la Deal şi care nu vor funcţiona niciodată etc.
* Proiectele fantasmagorice de alimentare cu gaz. Plătite scump, cu miliarde bune, ele trebuiau să asigure racordarea la reţeaua de alimentare cu gaz metan în zona Codru sau localităţi precum Şişeşti. Numai că, fie studiile s-au plătit, fie reţelele zac nefolosite, pentru că niciun operator nu e interesat de concesionarea lor din cauza numărului mic de consumatori.
* Miliarde de lei vechi, direcţionaţi în studii de fezabilitate şi proiecte care nu au nicio finalitate şi nicio şansă de finanţare. Numai firma Search Coporation a încasat circa 5 miliarde de lei pentru studii de fezabilitate în proiecte fantasmagorice ca Proiectul Mara de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă, Gutinul etc.
* Maramureşul are aproape 30.000 de pensionari pe caz de invaliditate, din totalul de 112.618 pensionari. Dintre aceştia, potrivit “statisticilor” neoficiale, minim 5.000 sunt pensionaţi pe caz de …şpagă. Adică nu suferă de nicio afecţiune, deşi în acte sunt orbi, şchiopi, ori bolnavi cronici. Dintr-un calcul simplu, numai prin eliminarea fraudei din sistemul pensiilor de invaliditate s-ar economisi 2,5 milioane de lei lunar.
* Centrele medico-sociale din judeţ. Gânditte ca nişte spitale „pentru săraci”, cele patru centre din judeţ: Dragomireşti, Târgu Lăpuş, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei au închiţit circa 5 miliarde de lei vechi fiecare, dar sunt nefuncţionale. Centrul din Sighet ar putea funcţiona, dar, ar avea nevoie de 1 miliard de lei vechi lunar.
*Asfaltările care rezistă până la prima iarnă.
* Zilele comunelor, oraşelor, căciulilor, roşiilor, plăcintelor, cifrate la câteva sute de milioane de lei vechi fiecare.
* Plimbările prin străinătate.
*Parlamentarii, care cheltuiesc cu indemnizaţie, diurnă, deconturi, cabinete etc, chiar şi 30.000 de lei lunar.
* Proiecte cu nume pompompase, cofinanţate de la bugetul de stat. De exemplu, într-un astfel de proiect „Ecotur” –turism în zona Transcarpatia, numai realizarea machetelor şi diagramelor se ridică la 138,103.18 RON, plus TVA.
Ioana LUCĂCEL
