În 1970, la doar 25 de ani, Ioan Chivari devenea cel mai tânar primar din tara. Beneficiind de suportul politic al comunistilor, actualul finantist reusea sa duca Nojoridul în vârful topului comunelor din România sapte ani la rând. Desi a îndeplinit functii importante atât pe vremea lui Ceausescu cât si dupa, Ioan Chivari nu este un om bogat
A fost cel mai tânar primar din tara. În a doua jumatate a anului 1970, a fost luat de catre comunisti de pe bancile scolii si pus primar în comuna Nojorid. La doar… 25 de ani. În timp, a ocupat numeroase functii politice, atât în perioada ceausista cât si dupa Revolutie. Economist de meserie, a fost numit în 1991, director al Administratiei Financiare a Comunelor Oradea. Nu si-a negat niciodata trecutul comunist sau placerea pentru jocul de carti, „condimentata” cu un sprit dupa program. Ar vrea însa sa fie judecat de toata lumea pentru ceea ce a facut si nu pentru functiile pe care le-a avut. Desi nu s-a „mulat” dupa putere ca altii, nedezertând în partidele de la guvernare, nimeni nu a îndraznit sa-l schimbe din functie. Nu pentru ca s-au temut de el, ci pentru ca nu i-a lasat constiinta… Este singurul director din Oradea care nu are o secretara. Oricine poate intra în biroul sau oricând. În vocabularul sau nu exista „nu se poate”, fiind gata sa-i ajute pe cei care îi solicita ajutorul. Pe oricine si oricând… Unic atât prin comportament cât si prin exprimare, Ioan Chivari este un om al paradoxurilor, iar cel mai mare este acela ca, desi este unul dintre cei mai influenti oameni din oras, nu prea si-a facut parte… Locuieste în aceiasi casa parinteasca din Livada, ca si la 25 de ani, conduce o Dacie amarâta si manânca zilnic la cantina primariei, neavând conturi „secrete”. În declaratia sa de avere, mai apar un apartament cu doua camere în Oradea si 5 arii de pamânt mostenite în Livada. Simplitatea si modestia (în sensul bun al cuvântului) îl caracterizeaza ca om. Altii ar spune ca s-a complacut în a fi doar folositor pentru comunitate. Nu a avut însa nevoie de vile, masini luxoase sau conturi grase pentru a fi fericit. Pe lânga familie si satisfactia profesionala, a mai avut nevoie de doua „ingrediente” pentru a se simti împlinit: clisa si palincuta de Livada…
Primarul „minune”
Cunostinta veche a GAZETEI DE ORADEA, Ioan Chivari nu a fost prezentat niciodata ca personaj marcant al vietii publice bihorene ante cât si postrevolutionare…pentru ca nu a vorbit niciodata neîntrebat. Ideea unui material jurnalistic i-a surâs, însa, ca unei bunicute gata sa-si povesteasca amintirile nepotilor. A scos albumul cu amintiri asemenea unui învatacel meticulos care scoate carnetelul cu note si caietelele cu notite. Nu îi este rusine de ce-a fost. Nici nu are de ce, chiar daca uneori a strigat cu toata forta „Traiasca Ceausescu PCR”. Ambitios si sociabil din fire, Ioan Chivari a cochetat cu Uniunea Tinerilor Comunisti înca din perioada liceului. A ajuns în scurt timp secretar al formatiunii politice judetene. A fost remarcat si „monitorizat”. „Ma aveau în baza lor de date”, îsi aminteste Chivari despre modul cum a ajuns primar la 25 de ani. „Era o perioada când era nevoie de un primar în Nojorid. Nu îmi mai aduc bine aminte ce s-a întâmplat cu fostul primar. Eu eram profesor de matematica suplinitor la scoala din Livada. A fost o surpriza si pentru mine sa constat ca am fost numit primar. Practic eram cel mai tânar primar de comuna din tara”, povesteste fostul primar ajuns între timp la… 62 de ani. Junele utecist atingea, asadar, un record pe care nu l-a mai egalat nimeni pâna acum. Sprijinit neconditionat de Partidul Comunist Român, tânarul primar reusea sa faca din Nojorid cea mai performanta comuna din tara, într-un clasament al productiei agricole, al constructiilor de scoli, gradinite sau biserici precum si al modernizarilor de drumuri, Nojoridul a luat de sapte ori consecutiv locul întâi pe tara într-o întrecere a comunelor din România acelor vremuri. Martore îi sunt ziarele anilor 80’ pe care le pastreaza cu sfintenie într-un album prafuit de trecerea anilor. „Comuna Nojorid, pentru a cincea oara fruntasa pe tara”, era titlul „de-o schioapa” de pe prima pagina a cotidianului Crisana – Organ al Comitetului Judetean Bihor al PCR si al Consiliului Popular Judetean – din editia din 29 iulie 1984. Era perioada presei românesti, când radacinile sistemului comunist se regaseau în orice exprimare „jurnalistica” a condeierilor din acea vreme. „Îmi amintesc ca se facea un concurs anual între toate cele 2705 de comune, care erau atunci în România. Împreuna cu locuitorii comunei, ne-am organizat în asa fel încât am câstigat întrecerile comunale în sapte editii consecutive între 1980 si 1986, ocupând locul unu pe tara. Punctajul se dadea pe mai multe criterii, în special pentru productia agricola, dar si pentru constructii noi sau modernizari. Am reusit sa construim cu fondurile venite de la bugetul de stat statia de crestere a puietului de peste cu apa termala. În aceea perioada era cea mai mare din Europa. Tot în perioada cât am fost primar la Nojorid, s-a construit si biserica din Livada”, se mândreste fostul primar cu câteva din realizarile din vremea lui Ceausescu. A tinut „sa se stie”… „Biserica a fost construita când la conducerea comunei era d-l presedinte Chivari Ionel în 1977”, este scris pe o placuta la intrarea în biserica din Livada. A fost primar al Nojoridului pâna în 1987. Atunci a fost schimbat si numit presedinte al Consiliului Unic Agroindustrial de Stat si Cooperatist (CUASC) Oradea. „Avem nevoie de dumneata tovarase Chivari, într-o alta munca de raspundere, în agricultura. Ti se încuviinteaza functia de presedinte al CUASC”, o fost informat Chivari într-o maniera cât se poate de… comunista ca a fost demis dar totusi promovat într-o alta slujba. Revolutia l-a prins în aceasta noua meserie.
Finantistul-sef
Dupa revolutia din 89’, Ioan Chivari urma sa bata un nou record. Local de aceasta data. Instalat sef la Administratia Financiara a Comunelor Oradea în 1991, Ioan Chivari este singurul director din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Bihor care si-a pastrat postul timp de 17 ani de zile. Caracterul sau, dar si rezultatele manageriale bune au avut câstig de cauza atât în fata trecutului comunist cât si în fata schimbarilor de la putere. Se poate spune ca trecutul de utecist l-a dezavantajat o singura data. Imediat dupa revolutie, când a fost numit presedintele Cooperativei Agricole de Productie. Dar si atunci a iesit basma curata…„Înca nu se desfiintasera CAP-urile, iar eu am fost numit presedinte al CAP Livada. Au venit însa cei de la Frontul Salvarii Nationale si mi-au spus ca nu pot fi presedinte al CAP –ului pentru ca am fost primar în perioada comunista. Au organizat o adunare la care au participat peste 200 de locuitori. Au mai fost doi candidati desemnati de FSN. Satisfactia mea a fost ca împreuna cei doi au totalizat doar 17 voturi, restul revenindu-mi mie. Nu am acceptat postul pentru ca nu am vrut sa fiu partas la desfiintarea lui cum nu am fost nici la înfiintarea lui”, povesteste modul cum i-a „jucat” pe cei de la FSN. Decizia de a nu accepta postul s-a dovedit a fi benefica în timp. Sefia de la Finante abia a egalat, la 17 ani, domnia de la Primaria Nojorid „Ca sef de fisc, am încercat ca unitatea în care lucrez sa functioneze ireprosabil ca un ceasornic”, spune mândru Chivari. Cariera politica a continuat tot ca socialist fiind liderul PSM Bihor în perioada 1993 – 2001. În aceasta perioada, Vasile Blaga, fostul ministru, i-a recunoscut meritele si l-a propus pe listele FSN-ului. „Nu poti sa treci cu vederea niste realizari deosebite ale unor oameni care au lucrat si înainte de ’89. Cum arata Nojoridul? Eu am vrut si i-am propus sa candideze pe listele FSN pentru judet si câstiga!”, spunea Vasile Blaga. Chivari a ramas însa fidel principiilor sale. A candidat de doua ori si la Primaria Oradea. În 1996, a obtinut 8000 de voturi fiind pe locul patru într-un clasament al candidatilor la sefia Oradiei (câstigata atunci de primarul de trista amintire Mihai Sturza). S-a multumit cu postul de consilier judetean pe care îl acceptase în dauna celui de consilier local. L-a pierdut însa dupa anul 2000 odata cu aparitia legii privind incompatibilitatile functionarilor publici cu îndeletnicirile politice. A preferat sa ramâna la Fisc. Promite însa ca dupa ce se va pensiona va reveni cu „forte proaspete” si va candida din nou la un post de consilier local…
Jucatorul de carti
În perioada în care candida la primarie, a fost acuzat de catre opozantii politici ca a jucat carti pe bani în institutia pe care o conduce. „Da, practic jocul de carti, dar niciodata nu am jucat carti în cele doua institutii pe care le-am condus. Îmi plac sahul si tablele si muzica populara. O vorba mai veche spune ca cel caruia îi plac astfel de jocuri nu poate fi om rau”, sustine directorul finantist. Mai mult decât atât, Chivari a prezentat doua medalii, care demonstreaza faptul ca a câstigat locul 1 la cupa mass media atât la jocul de carti cât si la jocul de tenis de masa.
Jovial si glumet, Ioan Chivari este iubit de ceilalti finantisti aflati în subordine. Ei stiu însa ca trebuie sa-si faca meseria la cei mai buni parametrii pentru a nu avea probleme cu seful. „Este un om bun care tine la noi. Asta nu înseamna însa ca tolereaza greselile”, spune Monica Todor. „Cu sefu când îi de gluma îi de gluma dar când trebuie muncit trebuie muncit… ”, spune si Elena Oros. Ajuns aproape de pensionare, Chivari are, ca orice om atât satisfactii cât si regrete. „Cea mai mare satisfactie a mea vine de la oameni, pe care de-a lungul timpului am reusit sa-i servesc sau sa-i ajut în momentele grele din viata, iar acum când ma întâlnesc cu ei, dupa 15 – 20 de ani, pe multi nu îi mai cunosc, dar ei ma opresc sa-mi multumeasca. În procente, viata mea s-a compus din 75 la suta munca si restul distractie. Daca ar fi sa-mi reprosez ceva, ar fi ca i-am iertat prea usor pe unii care nu si-au facut întotdeauna datoria si nu au fost întotdeauna corecti”, afirma personajul GAZETEI. Care a cam fost de toate la viata sa: utecist, primar, presedinte, director. Si spre deosebire de altii, nu s-a îmbogatit…
Modestul
Ioan Chivari s-a nascut în 1 iulie 1945 în Livada. S-a casatorit în 1967 cu Lenuta, profesoara de limba româna si multi ani directoare de scoala. Împreuna au o fata, Alina, care a urmat cariera… mamei, devenind profesoara de româna. A absolvit Facultatea de Stiinte Economice. „Am avut multe satisfactii în viata, dar cea mai mare de pâna acum este aceea ca fiica mea va sustine în luna ianuarie lucrarea de doctorat. Este ceea mai mare bogatie a mea”, sustine directorul Administratiei Financiare a Comunelor.
Calin Miron
