Gavril și Gabriel Gorea au fost la un pas să fenteze un dosar penal! Instanța a decis completarea urmăririi penale

Gavril Gorea și Gabriel Gorea, fostul, respectiv actualul patron al grupului ce firme Gomar, sunt anchetați de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud din 2017. Au fost la un pas să scape de urmărirea penală, după ce procurorii au vrut să claseze cauza. Firma care a depus plângerea penală împotriva celor doi a atacat ordonanța de clasare, iar instanța a întors dosarul la parchet pentru completarea urmăririi penale. Asta se întâmpla în primăvara/vara anului trecut. De atunci încoace, s-a așternut liniștea.

Problemele familiei Gorea datează de ceva ani și nu sunt deloc ușoare. În 2018, Gavril Gorea a fost condamnat pentru evaziune fiscală la 4 ani de închisoare cu suspendare, iar mai apoi firmele din grupul Gomar care erau oricum în picaj, au început să intre în insolvență, iar mai apoi în faliment, una câte una.

Judecat pentru evaziune, Gorea sr. s-a mai trezit cu un dosar

În 2017, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud au mai deschis un dosar penal pe numele lui Gavril Gorea, dar și a fiului acestuia, Gabriel Gorea, pentru abuz de încredere, după ce o firmă din Slatina – Prysmian Cabluri și Sisteme SA – a depus o plângere penală împotriva celor doi, dar și a firmei Gomar Lux. În urma relațiilor comerciale, SA-ul din Bistrița nu a plătit 25 de facturi către firma din Slatina, valoarea totală a restanțelor depășind 1,6 milioane lei, acestea fiind emise în perioada aprilie – august 2014. Oltenii au depus plângere, iar 3 ani mai târziu procurorii au dispus clasarea cauzei pe motiv că fapte nu este prevăzută de legea penală.

Evident, cei de la Prysmian Cabluri și Sisteme SA au atacat ordonanța de clasare în instanță, ca nelegală și netemeinică, întrucât “din perspectiva petentei nu au fost respectate normele legale care impun respectarea principiului aflării adevărului şi stabilirii răspunderii penale, urmărirea penală fiind desfășurată deficitar”.

“Astfel, s-a reţinut că, în perioada aprilie 2014 – august 2014, între subscrisa şi Gomar Lux SA, s-au desfăşurat raporturi contractuale, reprezentate de livrări de mărfuri în urma cărora s-au emis 25 de facturi, neachitate de reprezentanţii Gomar Lux SA, creându-se un prejudiciu total în cuantum de 1.656.540,96 lei în dauna Prysmian. Având în vedere aceste chestiuni, dar şi din argumentele prezentate, din punctul de vedere al petentei, modalitatea în care s-a desfăşurat urmărirea penală este deficitară sub aspectul descoperirii şi strângerii probelor relevante, dar şi sub aspectul celor reţinute în cadrul ordonanţei, acest aspect fiind confirmat şi anterior de alte completuri de judecată prin admiterea unor plângeri împotriva soluţiilor de clasare.

Aşadar, din cauza modului deficitar în care s-a desfăşurat urmărirea penală, în prezenta cauză a mai fost dispusă o dată infirmarea soluţiei de clasare, prin Încheierea penală nr. ##/CP/13.02.2019 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, în dosarul nr. ####/112/2018”, au arătat oltenii în plângerea penală.

Dosar fușărit

În opinia acestora, procurorul care a instrumentat dosarul s-a rezumat la a stabili faptul că infracţiunile nu sunt comise cu vinovăţia cerută de lege pentru a se atrage răspunderea penală, deşi toate actele şi faptele inculpaţilor au fost voluntare, conştiente, îndreptate exclusiv înspre atingerea scopului fraudării creditorilor, obţinerii de foloase patrimoniale importante prin neplata facturilor unor mărfuri livrate de furnizori, scoaterea ilegală de fonduri din patrimoniul societăţii controlate de aceştia şi nedeclararea, în termenul legal, a stării de insolvenţă, toate aceste aspecte fiind evidenţiate chiar de către organul de urmărire penală.

“Primele aspecte evidenţiate sunt cele reţinute chiar de organul de urmărire penală, care precizează următoarele aspecte determinante:

 -Gomar Lux SA a stabilit relaţii comerciale cu partenerii contractuali bazate pe încredere;

 -Deşi reprezentanţii Gomar Lux ştiau că nu încasează contravaloarea mărfurilor livrate şi nu au lichidităţi, au apelat constant la credite bancare;

 -Problemele financiare ale Gomar Lux SA erau prezente şi cunoscute de inculpaţi încă din anul 2013;

 -Dacă banca nu va mai acorda creditele financiare, inculpaţii ştiau că societatea va intra in incapacitate de plată;

 -Practica obţinerii împrumuturilor şi nerestituirii acestora era una constantă;

Ca urmare a soluţionării plângerii formulate de petentă împotriva soluţiei de clasare, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, se arată în plângere, a reţinut aceleaşi aspecte dispuse şi în cadrul soluţiei iniţiale de clasare, fără a argumenta absolut deloc soluţia de respingere a plângerii ca netemeinică.

Aşadar, se susţine că inculpaţii, prin societatea pe care o controlează, au desfăşurat relaţii comerciale cu mai multe societăţi, printre care şi petenta, relaţii comerciale bazate pe încredere, cu plata eşalonată a mărfurilor achiziționate, pe perioade de câțiva ani de zile. De asemenea, din acordul de voinţă al părţilor, precum şi din practica comercială a inculpaţilor, preţul mărfurilor urma a fi plătit din suma obţinută ca urmare a revânzării sau din sume obţinute ca urmare a împrumuturilor bancare”, au arătat în plîngerea împotriva ordonanței de clasare reprezentanții firmei din Slatina.

Știau că nu au bani și tot au achiziționat marfă

Aceștia au scos în evidență încă un aspect din ordonanța de clasare care se referă la cele 25 de facturi neachitate de către Gomar Lux.

“Un alt aspect evidenţiat în Ordonanţă se referă la faptul că, din totalul de 25 de acte de comercializare de mărfuri neachitate către subscrisa, un număr de 24 de acte s-au comis anterior intrării în incidente de plată şi doar un act s-a comis ulterior acestui moment, respectiv la data de 22.08.2014. Altfel spus, subscrisa se baza şi avea încredere că inculpaţii vor plăti mărfurile livrate, acesta fiind o chestiune absolut normală în cadrul unor relaţii comerciale.

În mod practic, prin comiterea infracţiunii de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor s-a adus atingere chiar obiectului juridic special, reprezentat de relaţiile sociale referitoare la patrimoniu, care implică în mod inerent încrederea în cadrul raporturilor juridice dintre creditor şi debitor.

Totodată, firma din Slatina a scos în evidență și faptul că, deși firma avea probleme financiare încă din 2013, cei doi Gorea au apelat la credite bancare de tip over-draft, mai întâi de la Banca Transilvania, iar după ce au fost refuzați de această bancă, au roimit de la BRD, cu toate că erau conștienți de faptul că nu le vor putea restitui. Mai mult, au luat împrumuturi și de la persoane fizice.

“De asemenea, intenţia de a mări considerabil pasivul societăţii rezultă şi din conduita inculpaţilor de a solicita acordarea unor noi împrumuturi de la BCR şi BRD la scurt timp după primirea refuzului acordării unor credite de tip over-draft de la Banca Transilvania, context general în care nu se poate nega deja evidenta dificultate financiară în care se afla societatea.

Suplimentar, în Ordonanţa de clasare se reţine aspectul conform căruia «Gomar Lux SA a intrat în incapacitate de plată, administratorii acesteia au continuat să desfăşoare activităţi comerciale», or, chiar şi numai din analizarea acestei conduite reţinute de procurorul de caz, se poate observa intenţia directă îndreptată înspre periclitarea drepturilor partenerilor comerciali şi pentru fraudarea intereselor acestora”, au arătat cei de la Prysmian Cabluri și Sisteme SA.

Pe scurt, deși cei doi Gorea ştiau că societatea are probleme financiare din anul 2013, ştiau că nu dispun de lichidităţi financiare, cunoşteau că au fost nevoiţi să extindă garanţiile în favoarea băncilor pentru acordarea de împrumuturi suplimentare, erau conştienţi de iminenţa insolvenţei, ipoteza conform căreia conduita acestora, de a accepta mărfuri pe care ştiau că nu le pot plăti şi de a frauda creditorii, s-a realizat printr-o altă formă de vinovăţie decât cea a intenţiei directe, frizează absurdul şi reprezintă o dualitate excepţională în ceea ce priveşte intenţia directă şi imediata lipsă absolută a vinovăţiei.

Evident, argumentele aduse de firma din Slatina împotriva ordonanței de clasare dispusă de procurori sunt mult mai numeroase, iar la final au convins instanța să desființeze ordonanța respectivă și să dispună continuarea și completarea cercetării penale.