Consiliul Județean (CJ) Bistrița-Năsăud a pierdut definitiv procesul cu Omniasig Vienna Insurance Group SA și este obligat de instanță să plătească societății de asigurare despăgubiri în valoare de 23.000 lei, plus dobânzi penalizatoare calculate de la data la care a fost depusă acțiunea în instanță şi până la achitarea efectivă a debitului. Și asta din cauză că nu a montat un indicator rutier “Atenție animale” pe DJ 172E, din zona Lechința, lipsa acestuia generând avarierea unui autoturism al unei firme după ce a lovit un căprior. Fiindcă autoturismul avea asigurare CASCO, reparațiile au fost suportate de firma asigurătoare, care însă mai apoi s-a îndreptat împotriva Consiliului Județean pentru a recupera “paguba”.
Procesul a fost câștigat pe fond, la Judecătoria Bistrița, de firma asigurătoare, însă Consiliul Județean a atacat sentinţa cu apel, procesul judecându-se la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care a anunțat că se va pronunţa luna aceasta.
Lipsa indicatorului a dus la accident
Accidentul în care a fost implicat autoturismul care avea încheiată o poliță de asigurare CASCO la Omniasig Vienna Insurance Group SA s-a petrecut în martie 2019, pe DJ 172E Lechința, în urma pătrunderii unui animal sălbatic, un căprior, pe partea carosabilă. Eveniment rutier a fost raportat Postului de Poliţie Rurală Lechința, astfel că polițiștii s-au deplasat la faţa locului pentru identificarea animalului sălbatic şi a avariilor suferite de autoturismul în cauză.
Întrucât autovehiculul era asigurat la momentul producerii accidentului, s-a deschis un dosar de daună, în care Omniasig l-a despăgubit de proprietar cu suma de 23.000 lei. Ulterior, pentru a-și recupera “paguba”, firma asigurătoare s-a îndreptat împotriva proprietarului drumului, respectiv CJ Bistrița-Năsăud, considerat responsabil de producerea accidentului, fiindcă nu a montat un amărât de indicator rutier.
“În urma analizării dosarului de daună, a reieşit că vinovată de producerea daunei se face pârâta, în calitate de administrator al tronsonului de drum indicat, întinderea pagubei suferite de asiguratul reclamantei fiind determinată pe baza documentelor de constatare a avariilor, precum şi a actelor de reparaţie emise de către unitatea reparatoare”, a arătat Omniasig în instanță.
De cealaltă parte, administrația județeană a susținut însă că data accidentului amintit de Omniasig nu corespunde cu data înscrisă în dosarul de daună, și nici locul, astfel nu ar fi vorba despre același eveniment rutier.
“(…) în ce priveşte data evenimentului se poate constata că în cererea de chemare în judecată se solicită plata prejudiciului pentru evenimentul din 23.03.2019 ori prin dosarul de daună (…) depus ca probă a plăţii prejudiciului, nu s-a plătit echivalentul prejudiciului pentru evenimentul din data de 23.03.2019 cum se solicită prin cererea de chemare în judecată.
Toate probele depuse de reclamant nu susţin cererea de chemare în judecată aşa cum a fost formulată respectiv pentru evenimentul din data de 23.03.2019. Ca atare, raportat la faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamantul susţine că solicită acoperirea prejudiciului pentru evenimentul care a avut loc în data de 23.03.2019 iar prin dosarul de daună nu a fost plătit prejudiciul pentru evenimentul din 23.03.2019, consideră pârâta că nu există prejudiciu pentru care reclamantul s-a subrogat în drepturile asiguratului astfel că nu este angajată nici răspunderea civilă delictuală.
Totodată conform capitolului 1 Acoperire/clauze/felul acoperirii pentru avarii din poliţa de asigurare facultativă tip CASCO nr. (…), riscurile asigurate/acoperite pentru avarii produse de animale sunt avariile produse în exclusivitate la pneuri şi/sau jante ori prin dosarul de daună (…) asigurătorul Omniasig Vienna Insurance Group S.A. a plătit alte avarii decât cele acoperite prin poliţa de asigurare facultativă tip CASCO nr. (…), avarii neacoperite respectiv înveliş bară protecţie faţă, far, capotă faţă, ghidaj radiator etc, astfel că riscul asigurat nu s-a produs”, a susținut CJ BN, precizând totodată că nici locul accidentului nu corespunde sută la sută.
CJ BN făcut varză de instanță
Pe fond, Judecătoria Bistrița a dat dreptate firmei asigurătoare, considerând că administrația județeană avea obligația să monteze indicatorul rutier în cauză.
“În speţă, evenimentul rutier s-a produs pe un drum judeţean, în afara intravilanului unei localităţi urbane, astfel administratorul drumului este Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, locul impactului fiind stabilit de către expertul judiciar auto ca fiind km 20+116 metri DJ 172E Lechința.
În zona producerii evenimentului rutier, respectiv locul apariţiei căpriorului pe carosabil, nu exista montat un indicator de avertizare cu semnificaţia «Animale», aspect care rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, lipsa indicatorului fiind recunoscută şi de către pârâtă, care a arătat că în zona nu era nevoie de indicator, după cum rezultă din adresa depusă la dosar de către Direcţia Investiţii, Drumuri Judeţene.
În ceea ce priveşte această adresă, instanţa reţine că provine chiar de la pârâtă, Direcţia Investiţii, Drumuri Judeţene fiind un compartiment în cadrul acestuia, mai mult din adresă nu rezultă că ar fi fost făcut un studiu din care să rezulte că în zonă nu este nevoie de acel indicator, pârâta fiind răspunzătoare chiar şi pentru cea mai uşoară culpă în calitate de administrator al drumului, pentru faptul că nu a luat nici un fel de măsură pentru a împiedica accesul animalelor sălbatice pe partea carosabilă şi nici nu a adus la cunoştinţa conducătorilor auto această posibilitate pentru ca aceştia să îşi ia măsurile de precauţie necesare pentru evitarea coliziunilor cu animalele sălbatice care pătrund pe carosabil.
Din expertiza judiciară, mai rezultă că conducătorul autoturismului, nu avea nici un fel de posibilitate de a observa căpriorul într-un interval de timp suficient de mare pentru a lua măsuri de prevenire a producerii accidentului, iar acesta nu a încălcat nici o normă de circulaţie la regimul rutier.
Cu referire la condiţia prejudiciului, se reţine că acest este reprezentat de daunele materiale constând în contravaloarea reparaţiilor necesare autoturismului cu nr. de înmatriculare (…), achitat de reclamantă în baza poliţei de asigurare facultativă Casco nr. (…), prejudiciul fiind confirmat şi prin concluziile raportului de expertiză auto efectuat în dosar.
Apărarea pârâtei în sensul că despăgubirile cauzate de animale, ar fi restrânse prin poliţa de asigurare CASCO doar la pneuri şi jante este neîntemeiată. Din poliţa de asigurare depusă la dosar rezultă că aceasta acoperă inclusiv daunele produse de animale, fără să fie excluse anumite avarii produse de animale. La finalul enumerării, în poliţa de asigurare se specifică suplimentar, faptul că se acordă despăgubiri şi doar pentru avarii intervenite la pneuri şi/sau jante, însă această menţiune nu are nici o legătură cu daunele produse de animale şi nu le exclude pe acestea. La dosar, s-au depus de către reclamantă şi Condiţiile Generale de asigurare, în cuprinsul cărora nu este specificat nicăieri că, în cazul daunelor produse de animale, despăgubirile se acordă dosar pentru anvelope sau jante.
Condiţia existenţei raportului de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită, este îndeplinită în speţă, deoarece, aşa cum rezultă din probele administrate, efectul produs, respectiv prejudiciul cauzat a fost provocat de fapta ilicită a pârâtei. Astfel, instanţa va admite acţiunea civilă formulată de reclamanta Omniasig V.I.G. S.A. şi va obliga pârâta să-i achite acesteia suma de 23.000 lei cu titlu de despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată -14.05.2021 şi până la plata efectivă a debitului principal”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Judecătoria Bistrița.
Rateu și la tribunal
Nemulțumit de sentință, CJ BN a declarat apel, astfel că dosarul a ajuns la Tribunalul Bistrița-Năsăud, patru luni mai târziu.
În fața instanței de apel, reprezentanții administrației județene au adus în atenție câteva elemente care nu ar fi fost avute în vedere de instanța de fond, și anume că, reclamanții nu au reușit să dovedească cu siguranță presupusul accident, respectiv cu privire la căpriorul care a fost lovit de către conducătorul auto, nu a fost dovedit că acest căprior a existat și că acesta a rămas pe marginea drumului așa cum a susținut reclamantul. Totodată a subliniat că în cauză s-a făcut o expertiză prin care s-a stabilit concret doar locul unde a avut loc accidentul, nu și faptul că a existat animalul. În plus, a mai precizat că, în cazul unui accident conducătorul auto avea obligația să anunțe cât mai repede organele de poliție, ori acest lucru nu s-a întâmplat. De asemenea, CJ BN a mai susținut că un alt element pe care instanța de fond nu l-a analizat temeinic, este data la care s-a produs evenimentul rutier, “pentru că există 3 date invocate în dosar, respectiv în cererea de chemare în judecată se vorbește de data din 23.03.2019, data producerii evenimentului rutier, în declarația conducătorului auto vorbește de data de 06.05.2020, iar în adresa poliției se arată că, în data de 23.03.2019, nu au fost sesizaţi cu privire la vreun eveniment rutier în care a fost implicat conducătorul auto și că acesta ar fi fost implicat într-un alt eveniment în data de 06.05.2020”.
Situația a fost lămurită după ce instanța a solicitat polițiștilor de la Lechinţa să înainteze toată documentaţia cu privire la evenimentul rutier din 06.05.2020, precum și să precizeze dacă s-au deplasat la faţa locului şi dacă au observat un căprior accidentat, iar în caz afirmativ, ce s-a întâmplat cu acesta. Drept urmare, la finele lunii trecute, tribunalul a hotărât să mențină sentința pronunțată de Judecătoria Bistrița, respingând astfel apelul CJ BN.
