În urmă cu doi ani, unul dintre renumiții frați Grozav din Rebra, Ioan Grozav, acuzat de procurori de ultraj, fals privind identitatea, sustragerea de la prelevare de probe biologice, participație improprie la fals intelectual și și conducere fără permis, era achitat de Judecătoria Bistrița. Procurorii au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii au constatat, contrar colegilor de la Bistrița, că Ioan Grozav se face vinovat de comiterea faptelor de care a fost acuzat. Numai că, bărbatul a scăpat de rigorile legii, întrucât între timp faptele s-au prescris.
Cazul, unul aparent simplu, a fost anchetat de procurori aproximativ 2 ani și jumătate până să ajungă pe rolul instanței de judecată, respectiv la Judecătoria Bistrița, unde până să fie pronunțată prima sentință a mai lâncezit alți circa 4 ani. Evident a urmat calea de atac, sentința fiind apelată de către procurori, la Curtea de Apel Cluj, unde procesul a mai durat doi ani. În total, vorbim de o perioadă de peste 8 ani.
Faptele de care a fost acuzat Ioan Grozav s-au petrecut la jumătatea lunii aprilie 2015. După luni bune, în ianuarie 2016 mai precis, procurorii îl duc pe Grozav în fața instanței cu propunere de arestare preventivă, propunere admisă de instanța de la Judecătoria Bistrița și menținută ulterior de Tribunalul Bistrița-Năsăud. Procurorii au mai avut nevoie de încă aproape doi ani pentru ca să îl trimită pe Grozav în fața judecătorilor.
După ce a fost trimis în judecată, în noiembrie 2017, dosarul a curs cam în aceeași notă, adică extrem de greoi.
Dar să vedem ce s-a întâmplat de fapt.
Beat criță, i-a înjurat pe polițiști și s-a dat drept fratele său Nicolae
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în data de 17 aprilie 2015, în jurul orei cu ora 01:20, doi agenți de poliție din cadrul Poliţiei municipiului Bistrița – Biroul Ordine Publică au urmărit în trafic pe conducătorul unui autoturism marca Hyundai Terracan, de culoare gri, conducător auto care a refuzat să oprească la semnalul polițiștilor şi care, ajungând pe Valea Ghinzii din Bistrița, a intrat cu autoturismul în şanţul din faţa unui imobil.
“Aici cei doi agenţi de poliţie au procedat la imobilizarea conducătorului autoturismului care se afla singur în autoturism şi s-a opus imobilizării, respectiv conducerii la sediul poliţiei. Mai mult, acesta le-a adresat diferite injurii şi ameninţări precum «Nu ştiţi cu cine aveţi de a face, vă dezbrac, vă dau în judecată, vă bag în p…da mamelor», «Vă arăt eu că o să vă încătuşez eu pe voi», «O să daţi de bai cu mine», precum şi alte diferite înjurături şi ameninţări nemijlocit şi prin comunicare directă cu aceştia”, au precizat procurorii ]n rechizitoriu.
După ce au reuşit imobilizarea șoferului, în baza datelor de identificare furnizate de acesta, cei doi polițiști au stabilit că acesta se numește Grozav Nicolae şi având în vedere că acesta se afla vizibil sub influenţa băuturilor alcoolice, precum şi faptul că era foarte recalcitrant, au solicitat prezenţa la faţa locului a unui echipaj de poliţie rutieră şi a echipajului Serviciului Acţiuni Speciale din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud.
Cu trupa de polițiști alături, Grozav a refuzat să sufle în etilotest, astfel că a fost dus la spital pentru recoltare de probe biologice. Numai că și acolo, Grozav a refuzat categoric să i se recolteze probe pentru a i se stabili alcoolemia.
Drept urmare, bărbatul, pe nume “Nicolae Grozav”, s-a ales cu dosar penal pentru ultraj, conducere sub influența alcoolului și refuz de prelevare de probe biologice.
La mai bine de o lună de la acest episod polițiștii au aflat că de fapt în noaptea de 17 aprilie 2015 nu au avut de a face cu Nicolae Grozav, ci cu Ioan Grozav. Asta după ce Nicolae Grozav cel real s-a dus la Poliție când a aflat întâmplător că are permisul suspendat și nu mai are dreptul să conducă.
După ce au stabilit identitatea reală a celui pe care îl opriseră pe 17 aprilie 2015, evident dosarul pe numele lui Nicolae Grozav a fost clasat fiind deschis un altul pe numele lui Ioan Grozav.
Achitat la Bistrița
În timpul anchetei, dar și ulterior în timpul judecății, Ioan Grozav a susținut în permanență că pe data de 17 aprilie 2015 nu s-a aflat în țară, ci în Spania, el aducând martori și documente care să-i ateste spusele. Mai mult, a susținut că autoturismul oprit de polițiști îl vânduse de fapt în luna martie a acelui an unei alte persoane.
La finalul procesului care a avut loc la Judecătoria Bistrița, Grozav a fost crezut de instanță, în timp ce dovezile aduse de acuzare au fost considerate neconcludente astfel încât să ateste clar că polițiștii l-au avut în noaptea de 17 aprilie pe Ioan Grozav și nu pe Nicolae Grozav sau altă persoană. Drept urmare, bărbatul a fost achitat.
A comis faptele, însă l-a salvat prescripția
În apel, la Curtea de Apel Cluj, foaia s-a schimbat. Judecătorii clujeni au concluzionat că, deși a trecut mult timp de la data comiterii faptelor, în condițiile în care deși există asemănări între fizionomia celor doi frați Grozav, nu și între constituțiile acestora, sunt opt martori din dosar care l-au recunoscut pe Ioan Grozav ca fiind bărbatul oprit de polițiști în data de 17 aprilie 2015.
Cât despre probele aduse cu privire la faptul că Ioan Grozav s-ar fi aflat pe data de 17 aprilie 2015 în Spania și nu în România, judecătorii Curții au avut serioase îndoieli că acestea sunt reale.
“În altă ordine de idei, prezenţa inculpatului Grozav Ioan la data şi la locul faptelor este întărită şi de următoarele argumente:
-preocuparea apărării inculpatului de a preconstitui înscrisuri probatorii care să susţină teza înstrăinării autoturismului incriminat la o dată anterioară faptelor, contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată pretins încheiat între soţia inculpatului şi numitul YY depus la dosar (…) fiind însă lipsit de dată certă;
-lipsa unei explicaţii plauzibile pentru care un terţ străin de familia numitului Grozav Nicolae ar fi putut să cunoască în detaliu şi pe de rost datele de stare civilă ale acestuia. În context, declaraţia dată de martorul Grozav Nicolae în faţa instanţei fondului (prin care avansează teza că datele sale ar fi fost cunoscute de către dobânditorul autoturismului de la fratele său, în contextul în care martorul s-ar fi aflat în relaţii contractuale cu acesta, cumpărând borhot pe bază de factură), furnizează tot atâtea indicii ale nesincerităţii şi caracterului subiectiv al declaraţiilor în scopul susţinerii apărării inculpatului.
Aceasta prin coroborare cu declaraţia anterioară a martorului care arătase, spre deosebire de fratele său- inculpat în cauză- că nu cunoaşte nimic despre autoturismul în cauză, nici cine îl deţine;
-preocuparea apărării inculpatului de a furniza probe testimoniale şi înscrisuri probatorii care să îl plaseze pe acesta în Spania la data faptei deduse judecăţii, probe care îşi vădesc însă lipsa de fiabilitate prin prisma lipsei certificării identităţii persoanei care la data de 17.04.2015 s-a prezentat la cabinetul medical Dr. (…) pentru a solicita servicii medicale, în urma investigaţiilor efectuate prin comisie rogatorie de către organele de poliţie spaniole rezultând că pacientului nu i s-au solicitat documente de identificare (…); prin prisma modului derivat prin care s-a obţinut adeverinţa de reşedinţă a inculpatului în Spania în perioada 10-20.04.2015, în baza cererii formulate de fiica inculpatului cu acte anexate, în lipsa unei constatări personale din partea funcţionarului emitent al adeverinţei (…); prin prisma văditei nesincerităţi a martorului XX care a susţinut în mod invariabil şi împotriva susţinerilor inculpatului însuşi, că în perioada final de martie 2015- august 2015 acesta a locuit în permanenţă la domiciliul său din Spania, fără a reveni în România. Or, inculpatul însuşi a arătat în cuprinsul declaraţiei de suspect că a revenit în ţară la finalul lunii mai 2015, martorul neputând explica în mod plauzibil inadvertenţa între aceste susţineri divergente.
Dincolo de vulnerabilităţile apărărilor inculpatului analizate în precedent, Curtea subliniază că probele tehnice constând în Raport de expertiză criminalistică grafoscopică şi Raport de nouă expertiză criminalistică grafoscopică îl plasează pe inculpatul Grozav Ioan la data şi la locul faptelor, ca semnatar al procesului verbal de constatare a infracţiunii flagrante (…), al procesului verbal de refuz de testare etilotest (…) şi de refuz de prelevare probe biologice (…), a adresei de luare la cunoştinţă cu privire la suspendarea dreptului de a conduce (…) şi a procesului verbal de recoltare a probelor biologice (…), această probă ştiinţifică fiind susţinută şi de concluziile raportului de expertiză criminalistică pentru detectarea comportamentului simulat potrivit cărora, la întrebările relevante au fost identificate indicii ale nesincerităţii inculpatului (…).
Conchidem că identitatea subiectului activ al faptelor este neîndoielnică, raportat la probaţiunea anterior analizată”, au precizat în motivare judecătorii Curții de Apel Cluj, care au ajuns la concluzia că Ioan Grozav se face vinovat de faptele imputate.
În același timp însă, judecătorii au constatat că a intervenit prescripția faptelor, astfel că procesul împotriva lui Ioan Grozav a încetat, bărbatul scăpând de pedeapsă.