Garda Forestieră Cluj nu a reușit, până la acest moment, să stabilească dacă terenul pe care rudele șefului Ocolului Silvic Turda, Alin Ispas, l-au defrișat în localitatea Valea Ierii, pentru a-și construi o cabană, face sau nu parte din fondul forestier. Șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, a declarat pentru Gazeta de Cluj că situația este extrem de încurcată pentru că firma care a realizat amenajamentul silvic în anul 2011 ar fi făcut mai multe măgării. Cu toate acestea, Ștețco nu a reușit să ne ofere niciun răspuns concret la mai bine de 3 luni după ce i s-a solicitat să verifice încadrarea terenului.
În vara acestui an, Gazeta de Cluj a dezvăluit cum Șeful Ocolului Silvic Turda, Alin Ispas, a început defrișarea unei păduri din localitatea Valea Ierii pentru a-și construi, prin interpuși, o cabană pe un teren concesionat de la Composesoratul Muntele Băișorii. La acel moment, Ispas a susținut că nu el este proprietarul din acte al cabanei și al terenului defrișat, însă localnicii au declarat pentru Gazeta de Cluj că șeful Ocolului Silvic Turda și-a băgat la înaintare rudele în acest proiect imobiliar pentru a nu se trezi într-o situație de conflict de interese.
APM Cluj și membrii composesori stopaseră tăierile de arbori din zonă
Situația ridica mai multe întrebări, având în vedere că nu a fost stabilită o conducere legală a composesoratului, Maria Cirebea fiind cea care, deși nu are acest drept, decide soarta pădurilor din zonă. Mai mult, membrii composesori au arătat că, în primăvara acestui an, când a avut loc o ședință privind amenajamentul silvic al fondului forestier, reprezentanții Agenției Pentru Protecția Mediului Cluj au stabilit că nu se va face niciun demers, nu se vor efectua tăieri de arbori sau închirieri de terenuri, până când nu vor fi soluționate litigiile legate de suprapunerea terenurilor din localitate și va fi decisă conducerea composesoratului.
Astfel, la data de 6 iulie 2023, am trimis o solicitare în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public către Garda Forestieră Cluj, prin care solicitam să ni se comunice dacă terenul defrișat de „rudele” șefului Ocolului Silvic Turda, Alin Ispas, face parte din fondul forestier sau nu.
La început, șeful Gărzii de Mediu Cluj, Istrate Ștețco, a promis un răspuns rapid, menționând că verificările necesare nu ar dura mult, fiind nevoie doar să arunce o privire asupra unei hărți. Cu toate acestea, după trecerea termenului legal de 30 de zile, Garda Forestieră Cluj a solicitat o prelungire, justificând că situația este complexă și necesită implicarea altor instituții.
„Având în vedere solicitările dumneavoastră înregistrate la Garda Forestieră Cluj sub nr. 12275 şi 12276 din 06.07.2023, vă comunicăm că până la această dată au fost întreprinse verificări în teren şi lucrări de documentare, însă datorită complexității situației și pentru a putea răspunde cu responsabilitate solicitărilor dumneavoastră este necesară obținerea tuturor documentelor şi informaţiilor solicitate de instituția noastră altor factori şi instituții (firme de amenajare, minister), astfel că solicităm prelungirea termenului de răspuns.”, au transmis reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj la data de 18 august 2023.
Istrate Ștețco nu a ajuns încă la o concluzie privind încadrarea terenului
După mai bine de trei luni de la depunerea solicitării, timp în care am fi crezut că situația a fost lămurită, reporterii Gazeta de Cluj l-au sunat din nou pe șeful Gărzii de Mediu Cluj pentru a verifica dacă a aflat dacă terenul defrișat se află în fondul forestier. Deși a admis că au fost făcute „măgării” în amenajamentul silvic din 2011, care a fost realizat de o firmă desființată ulterior, Ștețco nu a oferit nicio informație clară, spunând doar că situația va fi elucidată, fără să indice un termen sau o strategie concretă.
În umbra acestei incertitudini, se ridică întrebări esențiale: Cum a fost posibilă eliberarea unei autorizații de tăiere a arborilor în absența cunoașterii încadrării exacte în fondul forestier? Cum poate o instituție responsabilă cu protecția pădurilor să efectueze controale eficiente fără documente clare de încadrare a terenurilor?
„E o mare încurcătură acolo, pentru că au făcut niște prostii cei care au realizat amenajamentul silvic acolo, dar când vom avea o situație foarte clară vă răspundem. Mi-au trimis și de la minister scrisoare, după ce am sesizat noi. Sunt foarte încâlcite lucrurile, de aceea v-am spus că mi-e foarte greu să mă pronunț. Dacă mă uit pe unele documente situația e într-un fel, dacă mă uit pe alte documente e în alt fel. Vreau să clarific lucrurile de la un capăt la altul și să-i tragem la răspundere pe cei vinovați. Legat de amenajamentul silvic, prima măgărie a fost făcută prin 2011, dar firma aceea a fost desființată. Trebuie să clarificăm și vă promit că o să aveți răspunsul. Sigur, cei care au exploatat acolo, aveau nevoie să știe tot, dacă e fond forestier sau nu. Aveau și nevoia și obligația să știe acest lucru. Vă rog lăsați-mă să vă răspund în scris.”, a declarat Istrate Ștețco pentru Gazeta de Cluj.
În concluzie, povestea Composesoratului Muntele Băișorii și a cabanei lui Alin Ispas este una în care haosul legal și administrativ amenință să devină norma. Garda Forestieră Cluj, în loc să ofere răspunsuri și să gestioneze situația cu transparență și eficiență, se pierde într-un labirint birocratic și legal. Comunitatea și mediul înconjurător sunt victimele acestui haos, iar întrebările fără răspuns persistă, lăsând un semn de întrebare asupra integrității și responsabilității instituționale.
Membrii coposesori n-au primit niciun lemn în urma exploatării
Membrii composesori susțin că nu li s-a adus la cunoștință că va fi exploatată pădurea respectivă și că nu a existat o ședință în care să li se solicite acordul pentru a marca arborii în vederea tăierii. Mai mult, oamenii au afirmat că nu știu ce s-a întâmplat cu lemnul tăiat și că nu au primit nicio explicație în urma acestei acțiuni.
Gazeta de Cluj a scris în nenumărate rânduri despre problemele de la Composesoratul Muntele Băișorii. Membrii composesori se tem că vor rămâne fără niciun petic de pământ, după ce Maria Cirebea s-a instalat ilegal la conducerea structurii și a început să organizeze composesoratul după bunul plac, să parceleze terenurile și să le închirieze anumitor persoane fizice sau societăți comerciale.
