Libia a fost suspendata din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, iar Adunarea Generala a hotarat impunerea de sanctiuni conducatorului libian datorita represiunii violente a protestelor din aceasta tara si a refuzului lui Gaddafi de a inceta conflictul. La aceasta initiativa s-au alaturat cu masuri concrete SUA, Canada si statele Uniunii Europene, care au inghetat averile clanului conducatorului libian si le-au interzis accesul pe teritoriile lor. Libia nu este insa mai aproape de rezolvarea pasnica a conflictului, iar NATO si Statele Unite se pregatesc deja sa intervina.
Adunarea Generala a Natiunilor Unite a suspendat, marti, Libia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, ca urmare a represiunii violente conduse de Muammar al-Gaddafi, informeaza agentiile internationale de presa. Masura este o premiera pentru aceasta instanta a ONU, a carei principala atributie este apararea drepturilor omului, iar decizia a fost luata ulterior unei serii de initiative diplomatice pentru a evita pierderile de vieti omenesti in aceasta tara. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezolutie prin care impunea sanctiuni severe colonelului Muammar al-Gaddafi, familiei lui si apropiatilor regimului, printre care inghetarea activelor lor financiare si sesizarea procurorului Curtii Penale Internationale in legatura cu situatia din Libia.
Poprire pe conturi in intreaga lume
Membrii Consiliului au cerut incetarea imediata a violentelor si luarea unor masuri pentru a raspunde aspiratiilor legitime ale poporului libian. Rezolutia cere autoritatilor libiene sa actioneze ”cu cea mai mare retinere”, ”sa asigure securitatea tuturor strainilor”, ”sa asigure trecerea sigura a ajutoarelor umanitare si medicale” si ”sa ridice imediat toate restrictiile asupra tuturor formelor de media”, relateaza France Presse. Nu in ultimul rand, statele membre au decis in cele din urma sa impuna inghetarea activelor financiare cu privire la colonelul Gaddafi, patru dintre fii sai si un apropiat al regimului.
Printre statele care s-au alaturat masurilor ONU se numara Statele Unite ale Americii, Canada si Austria, iar tarile Uniunii Europene au decis impunerea unui embargou pentru Libia. Vineri, 25 februarie, presedintele Barack Obama a semnat un decret prin care sunt blocate treizeci de milioane de dolari in active libiene. Secretarul de stat interimar al Trezoreriei SUA, insarcinat cu lupta impotriva terorismului si cu informatiile financiare, David Cohen, a declarat presei internationale ca acesta este cel mai mare fond inghetat vreodata in virtutea unui program de sanctiuni.
Doua zile mai tarziu si premierul canadian, Stephen Harper, a anuntat inghetarea activelor liderului libian si ale familiei sale. Harper a anuntat nu numai ca va aplica sanctiunile adoptate de Consiliul de Securitate al ONU, dar va merge dincolo de acestea, inghetand orice tranzactie financiara cu guvernul de la Tripoli si alte institutii libiene, inclusiv cu Banca Centrala.
Embargou european pentru Libia
A urmat randul Austriei sa inghete averea lui Muammar al-Ghaddafi, in consens cu sanctiunile Uniunii Europene, informeaza HotNews. Potrivit unui comunicat remis AFP, Banca Centrala austriaca a adoptat un decret potrivit caruia toate averile persoanelor vizate de sanctiuni ale UE vor fi inghetate, fiind vorba de cel putin o parte din cele 1,2 miliarde de euro la care se ridica averile libiene din acesta tara.
Embargoul Uniunii Europene a fost instituit vineri, 25 februarie, si presupune interzicerea vanzarii de arme catre Libia, accesul membrilor regimului Gaddafi in spatiul european si inghetarea averilor acestora. Embargoul va viza atat armamentul militar propriu-zis, cat si alte echipamente ce ar putea fi folosite pentru reprimarea demonstratiilor pro-democratie. Lista exacta a persoanelor vizate de interdictiile de calatorie si inghetarea conturilor nu este cunoscuta, dar in mod sigur liderul libian Muammar al-Gaddafi, membrii clanului sau si aliatii sai se vor regasi pe aceasta lista.
Au existat si voci care s-au opus acestor masuri, cum este cazul Turciei. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan s-a pronuntat impotriva oricarei sanctiuni la adresa Libiei, considerand ca poporul libian ar fi cel care ar suferi in urma acestora, si a acuzat marile puteri ca in spatele acestor decizii se afla interese legate de resursele petroliere ale tarii, informeaza AFP. ”Orice interventie va ingreuna si mai mult situatia. Aceasta nu ar lovi guvernul, ci poporul libian. Nu se poate asigura pacea in lume recurgand la sanctiuni la fiecare incident. Cerem comunitatii internationale sa trateze Libia avand in minte nu ingrijorarile sale privind petrolul, ci valorile umane universale si justitia”, a declarat premierul turc, citat de sursa mentionata.
Gadaffi a inceput bombardarea rebelilor
Cu toate acestea, violentele din Libia continua. Miercuri, fortele loiale liderului libian au bombardat orasul Marsa el Brega, pentru a prelua controlul asupra orasului aflat in mana insurgentilor. Potrivit Agerpres, Al-Jazeera a relatat despre bombardamente si la Ajdabyah, unde se afla o baza militara a rebelilor si o ascunzatoare de arme. Potrivit presei internationale, desi Gaddafi a declarat public ca a cerut doar bombardarea depozitelor de munitii, exista relatari ale pilotilor militari libieni care sustin ca, de fapt, au primit ordine de bombardari masive, inclusiv in zonele de exploatare a petrolului.
La inceputul saptamanii trecute estimarile cu privire la numarul victimelor represiunii conduse de Gaddafi variau intre cateva sute si cateva mii. In plus, reprezentantii ONU, citati de France Presse, au declarat ca peste 100.000 de persoane au fugit spre Egipt si Tunisia. Doar Romania a ajutat la evacuarea pe calea aerului a peste 300 de persoane, cetateni romani si straini. UE estimeaza ca 3.400 de cetateni UE se mai afla in Libia, dupa ce in ultimele zile au fost evacuati circa 3.600.
In aceste conditii, statele membre ale NATO au inceput consultarile pentru a se pregati in ceea ce priveste un raspuns militar la criza din Libia. Purtatorul de cuvant al Aliantei, Oana Lungescu, a declarat pentru AFP ca ”in continuare au loc consultari in mod activ pentru a fi gata pentru orice eventualitate”. In legatura cu o eventuala instaurare a unei zone de excludere aeriana in spatiul Libiei, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara, luni, la CNN: ”este evident ca o astfel de optiune fost discutata dar, in acest stadiu, Consiliul de Securitate al ONU n-a dat un mandat pentru o actiune de acest fel”.
Reactia americana a fost mai prompta decat cea a Aliantei, existand deja pregatiri pentru o eventuala interventie. Nava de razboi americana USS Kearsarge, avand la bord mai multe sute de puscasi marini, se apropia, marti, de Libia, intr-un moment in care occidentalii isi sporesc presiunile asupra regimului liderului libian Muammar al-Gaddafi, relateaza AFP. USS Kearsarge, un portelicopter de transport de salande pentru debarcare, si doua nave care-l insotesc se pregateau sa intre in Canalul Suez din directia Marii Rosii. Portavionul american USS Enterprise, care transporta avioane de vanatoare capabile, daca va fi nevoie, sa impuna o zona de excludere aeriana, ar putea fi chemat, de asemenea, ca intariri, pentru a raspunde la criza libiana. In prezent, el navigheaza in nordul Marii Rosii, potrivit site-ului Marinei americane.
Protestele din Libia
Libia, un stat bogat in petrol din Nordul Africii, s-a aflat sub controlul ferm, dar uneori instabil, al colonelului Muammar al-Gadaffi de cand acesta a preluat puterea in 1969. In februarie 2011, nelinistea care a cuprins o mare parte din lumea araba a erupt in mai multe orase libiene. Desi a inceput cu un nucleu relativ organizat de oponenti ai guvernului din Benghazi, s-a raspandit in mod suprinzator si spontan in capitala Tripoli cu o viteza care a facut imposibila coordonarea protestelor. Colonelul Gadafii a reactionat cu un nivel de violenta care nu a fost intalnit in cazul celorlalte proteste anterioare din regiune, dar rebelii au contraatacat si au atras de partea lor conducatori de triburi si sefi militari, punand mana pe jumatatea estica a tarii.
Diana Gabor
