Funcționarii bancari inculpați în dosarul afaceristului Emil Nistor au sperat să scape ieftin! ÎCCJ le-a tăiat și ultima speranță

Funcţionarii bancari care sunt inculpaţi în dosarul omului de afaceri Emil Nistor au solicitat instanţei Tribunalului Bistriţa-Năsăud schimbarea încadrării juridice şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Despre aplicarea legii mai favorabile, Gazeta de Bistriţa a făcut referire într-un articol publicat în luna aprilie. În ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice, vom aborda acum această latură a dosarului. Practic, angajaţii bancari au solicitat instanţei să constate faptul că sintagma de funcţionar bancar nu este una şi aceeaşi cu cea de funcţionar public. Soluţia a fost aşteptată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care pe 30 mai a dat verdictul: funcţionarii bancari fac parte din categoria funcţionarilor publici!

Procesul în care este judecat omul de afaceri Emil Nistor a fost suspendat pentru două luni, din cauza unor lămuriri pe care atât instanţa, cât şi inculpaţii care au fost funcţionari bancari la data comiterii faptelor le-au aşteptat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba de încadrarea respectivilor funcţionari bancari în categoria funcţionarilor publici, aşa cum au procedat procurorii atunci când i-au acuzat pe cei din dosarul lui Emil Nistor. Speţa de la Bistriţa nu este însă una singulară, fiindcă pe rolul instanţelor de judecată mai sunt şi altele. Până acum însă nimeni nu a sesizat nuanţa.

În luna martie, Curtea de Apel Bucureşti care judecă un apel într-un dosar similar, a sesizat Instanţa Supremă cu privire la acest aspect, iar zilele trecute s-a dat şi un verdict.

Funcționarii bancari sunt sau nu funcționari publici?

O parte dintre funcţionarii bancari care sunt inculpaţi în dosarul în care este judecat Emil Nistor au depus cereri prin intermediul cărora au solicitat aplicarea legii mai favorabile, cât şi schimbarea încadrării juridice. Conform documentelor respective, funcţionarii bancari au fost acuzaţi de săvârşirea de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanei ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie cu consecinţe deosebit de grave. În susţinerea cererilor, inculpaţii au învederat instanţei un aspect foarte interesant şi discutabil în acelaşi timp: funcţionarul bancar nu poate fi încadrat în clasa funcţionarilor publici. Prin urmare, acuzaţiile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu consecinţe foarte grave, reţinute de procurori, s-ar fi volatilizat, şi s-ar fi ales cu neglijenţă în serviciu.

La termenul din 25 aprilie, instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud a decis să fixeze un nou termen de judecată în dosar abia pentru jumătatea lunii iunie, în condiţiile în care Instanţa Supremă a fost sesizată exact pe aceeaşi chestiune de drept, de Curtea de Apel Bucureşti, care judecă în apel un dosar similar, prima instanţă care a pronunţat o sentinţă în cauză fiind Tribunalul Bucureşti.

Instanţa bucureşteană s-a sesizat din oficiu şi a cerut lămuriri, în condiţiile în care de acestea depind soluţionarea pe fond a cauzei pe care o judecă. Practic, magistraţii bucureşteni voiau să ştie dacă „în sensul legii penale, funcţionarul bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, autorizată şi aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, este sau nu funcţionar public, în accepţiunea art. 175 alin. 2 din Codul penal”.

Instanța Supremă spune că DA!

Soluţia dată de ÎCCJ este fără echivoc şi total în defavoarea celor care s-au agăţat foarte tare de această chestiune de drept şi au sperat că vor beneficia de o schimbare a încadrării juridice: Funcţionarii bancari sunt în accepţiunea legii penale, funcţionari publici!

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București Secția I penală, în dosarul nr.61261/3/2010, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă în sensul legii penale, funcţionarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, este funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.(2) din Codul penal și, în consecință, stabilește că:

În sensul legii penale, funcţionarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, este funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.(2) din Codul penal.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art.477 alin.(3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 30 mai 2017”, este decizia Instanţei Supreme pe această chestiunea de drept.

Tribunal Bucureşti a înţeles perfect legile

În sesizarea Curţii de Apel Bucureşti se arată faptul că, în motivarea deciziei pronunţată de instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti, se precizează că în primul rând, asupra tuturor băncilor din România guvernează Banca Naţională, care acreditează instituţiile bancare, stabileşte politica monetară, are competenţa exclusivă de autorizare a funcţionarilor bancari şi răspunde de supravegherea prudenţială a băncilor pe care le-a autorizat pe teritoriul ţării noastre. Prin faptul că inculpaţii funcţionari bancari susţin că nu li se poate reţine calitatea de funcţionar public, pentru că nu era supuşi controlului ori supravegherii unei autorităţi publice cu privire la îndeplinirea unui serviciu public, Instanţa supremă arată că practic astfel se contestă tocmai natura juridică a Băncii Naţionale a României, despre care s-a afirmat că nu este o autoritate publică ci o instituţie publică subordonată din punct de vedere legislativ Parlamentului României (aceasta din urmă, ca autoritate publică), iar din acest punct de vedere nu ar fi aplicabile dispoziţiile art. 175 alin. 2 Cod Penal.

„ Tribunalul (n. r. – Tribunalul Bucureşti) a constatat însă, că, în speţa de faţă, trebuie avut în vedere specificul Băncii Naţionale a României care, deşi a fost încadrată prin statutul adoptat în 2004 în categoria instituţiilor publice, totuşi este singurul organism din România care are atribuţii de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de schimb, având competenţa exclusivă de autorizare a funcţionarilor băncilor şi de a răspunde de supravegherea prudenţială a acestora, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

În realizarea acestui obiectiv, (…) Banca Naţională a României are competenţa de a emite acte cu caracter legislativ (regulamente, norme), a căror respectare este obligatorie de către toţi subiecţii cărora li se adresează, fiind singura entitate publică din România (de asemenea independentă şi nesubordonată nici unei autorităţi publice), de a emite acte normative în domeniul bancar.

Din această perspectivă, (…) Tribunalul a reţinut că, în sensul legii penale, Banca Naţională a României este o veritabilă autoritate publică, fapt ce rezultă şi din aceea că are competenţe exclusive în a exercita controlul ori supravegherea băncilor (implicit a persoanelor aflate la conducerea acestora), a căror autorizare de funcţionare îi revine, de asemenea, exclusiv”, se arată în sesizarea instanţei bucureştene, care a precizat toate articolele de lege în baza cărora Tribunalul Bucureşti – instanţa de fond, şi-a fundamentat hotărârea pronunţată în dosar.

Șanse … ZERO

Dată fiind această decizie a ÎCCJ, inculpaţii din dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa nu mai au nici o şansă ca instanţa să le admită cererile în ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice, fiindcă ei sunt funcţionari publici, aşa cum de altfel au interpretat prevederile legale şi procurorii DNA.