Fruntaşii fraudelor on-line

Săptămâna trecutăcompania americană Synmatec a dat publicităţii un studiu conform căruia România ocupă primul loc în topul fraudelor în regiunea Europa-Orientul Mijlociu-Africa. Pe plan modial ţara noastră ocupă locul doi, fiind surclasată de Statele Unite ale Americii. La ora actuală deţinem 13% din serverele folosite în economia subterană, cu ajutorul cărora se efectuează cele mai multe transferuri ilegale. Deşi în România sunt puţin peste două milioane de utilizatori de internet, faţă de America unde numărul acestora depăşeşte 75 de milioane, suntem aproape lideri în ale hackeritului.

Fruntaşii lumii

România a primit săptămâna trecută o altă bilă neagră, de data aceasta pentru fraudele efectuate cu ajutorul internetului. Ocupăm primul loc în topul fraudelor în regiunea Europa-Orientul Mijlociu-Africa, locul doi pe plan modial la serverele folosite pentru activităţi ilicite şi locul trei în clasamentul ţărilor-gazdă pentru site-uri folosite la furt prin metoda phishing.

În ultimii ani, ţara noastră şi-a găsit un loc fruntaş în toate topurile întocmite vis-à-vis de fraudele pe internet. Petru încercarea combaterii acestui fenomen autorităţile au semnat un parteneriat cu FBI-ul în vederea supravegherii şi prevenirii infracţiunilor pe internet. În urma semnării acestui parteneriat în România au fost detaşat un grup de agenţi din cadrul divizieide fraude cibernetice a FBI. Cu ajutorul acestei echipe au fost arestaţi în cursul acestui an nu mai puţin de 90 de români care au comis fraude pe internet.

De ce furăm?

Compania Symantec dă şi o explicaţie pentru locul fruntaş ocupat de ţara noastră în clasamentul întocmit de ei: “România a avut de suferit de pe urma slabei creşteri a economiei din ultimii ani, ceea ce a dus la lipsa oportunităţilor de angajare a populaţiei. O bună tradiţie a românilor în privinţa abilităţilor de lucru cu computerul, combinată cu lipsa locurilor de muncă, poate induce tentaţia fraudarii prin internet”. Aşadar suntem o naţiune care ţine pasul cu evoluţia, care se adaptează foarte uşor la orice este nou în domeniu virtual, dar care din cauza sărăciei apelează la metode mai puţin legale pentru supravieţuire. Însă, odată ce românul a descoperit că banii pot fi obţinuţi foarte uşor pe această cale, nu mai este tentat să îşi caute un loc de muncă decent, care oricum sunt puţine la număr şi foarte prost plătite.

Tipuri de fraude

Termenul de fraudă prin cu ajutorul internetului se referă în general la orice modalitate de fraudă care utilizează una sau mai multe componente ale Internet-ului – ca de exemplu e-mail, forumuri de discuţii, canale de chat sau site-uri Web – pentru a racola potenţiale victime, pentru finalizarea tranzacţiilor frauduloase sau pentru a transmite profiturile obţinute prin fraudă către instituţii financiare sau altor persoane implicate în modalitatea de frauda. În România cel mai des întâlnim frauda este prin carduri de debit sau de credit, furtul de identitate, scheme de fraudă ce implică investiţii sau piramidale şi phisingul.

Cazuri în BN

În ultimii ani, judeţul Bistriţa-Năsăud a găzduit de asemena un număr destul de mare de hackeri ce au comis fraude on-line.

La sfârşitul anului 2005 o reţea de falsificatori de carduri formată din şase bistriţeni a fost anihilată. Începând cu anul 2004, aceştia cu ajutorul unor echipamente de falsificare a cardurilor au sustras sume foarte mari din bancomatele din ţară. Prejudiciul adus a fost de peste 200.000 de euro, în decursul a câteva luni de zile. Aceştia au fost acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat în scopul retragerii de numerar prin utilizare de instrumente de plată electronică falsificate în prealabil şi de însuşirea banilor obţinuţi.

În perioada 2005-2006 un tânăr năsăudean a spart conturile unor cetăţeni străini şi i-a păgubit cu 30.000 de dolari, în urma unor tranzacţii false pe internet. Hackerul a folosit programe piratate de pe Internet cu care a accesat conturile străinilor de pe propriul computer. El a cumpărat diverse produse de pe site-uri de vânzări electronice pe care le-a plătit cu banii altora. Iar exemplele pot continua.

Ţara hackerilor

La nivel naţional se poate vorbi deja despre o istorie a furatului on-line. Primele semnale ale acestui tip de fraude au fost depistate în anul 1999, iar de atunci numărul lor a crescut vertiginos.

Cea mai mare fraudă IT din istorie a fost comisă tot de către hackeri români. Anul trecut un grup de hackeri a făcut cea mai mare fraudă cibernetica din istoria tehnologiei informaţiei. Românii au păgubit peste 500.000 de clienţi ai unui magazin american, valorile sustrase depăşind un miliard de dolari. Hoţii au reuşit să pătrundă în baza de date a colosului comercial, furând numerele a peste 45 de milioane de carduri bancare. Culmea este că hackerii şi-au văzut nestingheriţi de treabă timp de doi ani. În tot acest timp informaţiile sustrase au fost vândute, iar valoarea finală a jafului a depăşit la final suma de un miliard de dolari.
Un alt hacker roman a făcut valuri după ce a spart reţeaua NASA, a Marinei Americane şi a Departamentului American de Energie. Tânărul Victor Faur a pătruns în peste 150 de computere ale administratiei americane, cauzând pagube de peste 1,5 milioane de dolari.

Chiar la începutul acestui an, un alt român a reuşit o fraudă de zile mari cu ajutorul internetului. Vlad Duiculescu a furat identităţi on-line pentru bani, cauzând pagube de două milioane de dolari site-ului eBay.

Cei mai mulţi hackeri români provin din judeţul Vâlcea, fapt pentru care FBI-ul a şi denumit acest judeţ capitala hackerilor.

Alexandra Roman