A prejudiciat CFR cu 16.000 de lei falsificând bilete de tren
Șase controlori de tren din Feldru sunt bănuiți că au prejudiciat Căile Ferate Române, companie la care lucrează, cu 16.000 de lei din luna iulie a anului trecut și până acum. Cei șase, alături de șeful de tren din Satu Mare, falsificau bilete de tren. Printre cei cercetați se numără și Ioan Timoc, fratele primarului din Feldru, Grigore Ţiolan.
Cei care i-au luat în vizor pe controlori, la care se adaugă și șeful de tren din Satu Mare, au fost polițiștii din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca. Controlorii au fost identificați de către polițiști în data de 21 septembrie.
„În fapt, cei patru, în calitate de conductor, respectiv șef de tren, începând cu luna iulie 2013, ar fi falsificat mai multe înscrisuri oficiale. Aceștia ar fi modificat peste 70 de bilete de călătorie nenominale, eliberate în tren către diverse persoane fizice, prin contrafacerea scrierii. Ar fi fost șterse datele scrise inițial și completate distanțe mai scurte, respectiv sume mai mici decât cele încasate în realitate. Bărbații și-ar fi însușit diferența de bani.
Ulterior, înscrisurile modificate au fost predate casieriei societății angajatoare, inducând astfel în eroare partea vătămată cu privire la cuantumul sumelor încasate”, precizează polițiștii clujeni într-un comunicat de presă. Din luna iulie a anului 2013 și până acum, controlorii și șeful de tren au prejudiciat CFR Călători cu 16.000 de lei. Polițiștii nu au făcut cunoscută modalitatea în care i-au identificat pe controlorii de tren, însă nu este exclus ca CFR să fi sesizat poliția.
Suspendaţi din activitate
Toți cei cercetați sunt ceferiști cu state vechi și cu zeci de ani de experiență. Aceștia vor fi cercetați în stare de libertate. Între timp, până la clarificarea situației, CFR a decis să-i suspende din activitate.
„Cei patru, cu vârste cuprinse între 41 și 54 de ani, din județele Satu Mare și Bistrița-Năsăud, sunt cercetați de către polițiști în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de „înșelăciune”, „fals material în înscrisuri oficiale”, „uz de fals” și „fals intelectual”, mai spun reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Cluj.
Fratele primarului din Feldru, printre cercetați
Dacă CFR a preferat să nu comenteze acest incident care cu siguranță nu este singular, surse din interiorul companiei spun că numărul controlorilor cercetați ar ajunge la șase, toți fiind din comuna Feldru. Mai mult, unul dintre angajații CFR cercetați este chiar Ioan Timoc, fratele primarului comunei Feldru Grigore Țiolan. Angajat al CFR a fost și Grigore Țiolan, actualul primar al comunei, asta până la pensionarea anticipată, după care și-a îndreptat atenția asupra politicii.
Un dosar înregistrat la Tribunalul Bistrița-Năsăud în data de 31 iulie mai scoate în evidență un amănunt interesant despre relația de muncă dintre CFR și Ioan Timoc. Astfel, potrivit acestuia, CFR i-a suspendat contractul de muncă lui Ioan Timoc, decizie care a fost ulterior contestată de către Ioan Timoc. Ori compania feroviară nu a mai fost mulțumită de serviciile fratelui primarului, ori cunoștea deja activitățile penale ale acestuia, înainte ca poliția să înceapă cercetarea.
Valer Valentin Cioncan, revizorul care a pătat CFR-ul bistrițean
Primul care a arătat amploarea corupției din CFR a fost Valer Valentin Cioncan, un revizor din Ilva Mică. În 2012, acesta se afla printre zecile de persoane reținute în dosarul de luare și dare de mită al angajaților CFR Călători.
Rețeaua de dare și luare de mită de la CFR Călători funcționa în cinci regiuni ale țării și era condusă de trei revizori de la Regionala București, care „spălau” mitele primite de la controlorii de tren, prin intermediul chioșcurilor din gări. Printre cei trei revizori care se aflau în vârful piramidei se număra și Valer Valentin Cioncan. Piramida mitei începea de la controlorii care luau bani de la călătorii prinși fără bilet. Din aceste sume păstrau o parte, iar restul mergea la primul superior ierarhic, adică la șeful de tren. De aici mita ajungea până la revizorii de specialitate. Banii erau dați în plicuri, în toaletele trenurilor.
Șefii aveau grijă de oamenii lor, plasându-i pe cele mai „bănoase” trasee și anunțându-i când urma un supracontrol. Aceștia aveau acces la planurile de supracontrol și știau când urmau verificări avertizându-i astfel pe șefii de tren. Capii rețelei erau cei care spălau banii, la chioșcurile deschise pe peroanele gărilor, pe numele copiilor și soțiilor lor. Membrii rețelei veneau la aceste chioșcuri și cumpărau produse la suprapreț folosind o „parolă”. Mita nu se rezuma la bani, revizorii primind și produse alimentare sau chiar băuturi scumpe. Cei implicați în această rețea aveau un limbaj propriu. Astfel, „cârjeală” se referea la pretinderea sau primirea de bani de la călători în mod fraudulos, „chiorii” erau călătorii care nu aveau bilete de tren, iar „coletele” erau persoanele care ofereau mită.
Directorul general de atunci al CFR Călători, Ștefan Roșeanu, susținea că în medie cam 30% dintre călătorii care se deplasează cu trenul nu cumpără bilet, compania pierzând cel puțin 100-150 de milioane de lei.
CFR a luat măsuri împotriva penalilor, însă doar pe moment
Pe perioada în care au fost reținuți, angajații CFR implicați în scandal au avut contractul de muncă suspendat. După ce au fost eliberați, angajații CFR s-au întors la muncă, fiind retrogradați însă. Astfel, Valer Valentin Cioncan din revizor a ajuns un simplu angajat. Tupeul ceferistului a mers însă mai departe. Acesta a acționat în judecată CFR pentru a-și recupera salariul pe care nu l-a primit în perioada în care a fost reținut. Angajatorul nu s-a lăsat nici el, astfel că, în luna februarie a acestui an, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde este în stadiul de recurs.
În toamna anului trecut, Curtea de apel Cluj a dat o hotărâre definitivă și irevocabilă în acest caz. Instanța a respins ca neîntemeiată contestația formulată de Valer Cioncan.
