Fostul senator Valeriu Todirașcu continuă să intimideze Spitalul Județean de Urgență chemând unitatea medicală în instanță, pentru că refuză să îi ofere date despre contracte și facturi pe legea 544.
Un fost senator independent, afiliat grupului PNL a reușit performanța de a bifa peste 1.000 de contracte cu statul. Valeriu Todirașcu, căci despre el este vorba, s-a axat în special pe spitale, institute medicale, direcții de sănătate, unități militare și chiar penitenciare.
Firmele controlate de fostul senator născut în Republica Moldova, Tody Company Exim SRL și Tody Laboratories furnizează reactivi și consumabile pentru laboratoarele medicale.
Acesta a început să „colecționeze” contracte cu statul încă din anul 2012, când a ajuns în Parlamentul României. Pentru a nu avea probleme, și a evita un conflict de interese, senatorul a trecut toate afacerile sale pe numele soției sale.
Presa națională vorbea încă de prin 2013 despre un „ghid” prin care Todirașcu redă pas cu pas metodele prin care o firmă poate să pună presiune pe instituțiile publice și a le determina să accepte diferite oferte.
Deși pare greu de crezut, Todirașcu se folosește tocmai de 544/2001, legea privind liberul acces la informații de interes public. Fostul senator era interesat de ofertele celorlalte firme concurente care colaborează cu spitalele, pentru ca să vină ulterior cu oferte mai bune.
Ce altă metodă mai bună de afla aceste informații decât cererile pe 544. Mare parte din spitale evident refuză să ofere aceste informații. Acestea nu sunt însă iertate și sunt târâte prin tribunale, fiind obligate cu ajutorul judecătorilor să ofere aceste informații.
Cele două firme controlate de senator au adunat în ultimii ani peste 1.800 de procese, toate pe legea 544.
„Ghidul” de intimidare
Documentul redactat de Todirașcu și intitulat „Ghid practic de luat țara înapoi” învață firmele cum să intimideze:
„Emiteţi scrisoarea 1 cu oferta cu produsele dumneavoastră, prin poştă şi confirmare de primire, către toţi achizitorii publici cu care doriţi să colaboraţi şi păstraţi arhivată confirmarea 1 de primire a propunerii financiare. După o lună de la primirea scrisorii 1, achizitorul public nu a cumpărat produsele sau serviciile oferite de compania dv. Treceţi la punctul 2. Emiteţi scrisoarea 2 de solicitare a copiilor ultimelor trei facturi de cumpărare pentru produsele sau serviciile similare, prin poştă şi confirmare de primire şi păstraţi arhivată confirmarea 2 de primire”, se arată în ghidul redactat de senator.
Dacă spitalele refuză oferirea informațiilor, firmele sunt sfătuite să facă o reclamație administrativă, iar mai apoi, dacă nici aceasta nu funcționează, să sesizeze Secretariatul General al Guvernului, iar mai apoi să acționeze unitatea medicală în judecată.
În ciuda faptului că informațiile cerute de Todirașcu erau folosite în scop personal și aveau caracter financiar, firmele senatorului au avut câștig de cauză în multe dintre procesele deschise. Culmea, acesta a dat în judecată inclusiv Ministrul Sănătății pentru că nu ar fi respectat legea privind liberul acces la informații.
Spitalul Județean, „terorizat” de ani buni
De fostul senator campion la contracte cu statul nu a scăpat nici Spitalul Județean de Urgență Bistrița. Mai mult, teroarea a început încă de acum câțiva ani, mai exact în anul 2014.
Reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Bistrița au refuzat să pună la dispoziția firmelor fostului senator facturile cerute în baza legii 544/2001. Așa că cele două firme au acționat în judecată spitalul din Bistrița. În perioada 2014-2016, Spitalul Județean Bistrița-Năsăud a avut zeci de procese cu cele două firme. Toate acestea s-au judecat la Tribunalul București.
După o pauză de doi ani, firmele lui Todirașcu au reînceput teroarea, chiar în prima lună din 2018. Într-un singur an, cele două firme au chemat în judecată Spitalul Județean de Urgență Bistrița în 6 dosare diferite. Toate vizează legea 544 și refuzul unității medicale de a oferi informațiile cerute.
În 3 dintre cazuri, judecătorii Tribunalului București a obligat Spitalul Județean de Urgență Bistrița să furnizeze informațiile cerute. În două cazuri au fost respinse cererile firmelor fostului senator, iar unul dintre dosare încă se judecă.
Primul contact direct a lui Todirașcu cu Spitalul Județean de Urgență Bistrița a fost în 2015, când Tody Company Exim SRL a participat la o licitație organizată de Spitalul Județean de Urgență.
Licitația a fost câștigată de alte firme din Târgu Mureș și Cluj. Fostul senator nu a contestat licitația, însă la scurt timp după a acționat în judecată unitatea medicală pentru că refuză să ofere informații.
Potrivit managerului Spitalului Județean de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany, cererile fostului senator vizează informații financiare și dau de lucru unui departament întreg, care este nevoit să caute zile bune informațiile solicitate de Tody Laboratories.
Dacă până acum funcționau ambele firme, acum mai este activă doar Tody Laboratories. Ultimii ani au fost destul de gri pentru firma care în 2017 raporta doar 6 angajați, de la 46 câți avea în 2012, anul de glorie.
Tot în 2017 s-a înregistrat și cea mai mică cifră de afaceri: 20.945 de lei și pierderi în valoare de 586.951 de lei, iar datoriile ajungeau la 734.496 de lei. În anul 2016, firma fostului senator înregistra o cifră de afaceri de 4,5 milioane de lei și un profit net de 246.691 de lei și datorii de 400.000 de lei. Numărul de angajați ajungea la 20.
În 2015, cifra de afaceri ajungea la 6,7 milioane, însă profitul era modest: doar 38.536 lei. Datoriile se apropiau de două milioane de lei. Cel mai bun an pare să fi fost 2007, când profitul trecea de 1,2 milioane de lei, iar cifra de afaceri ajungea la 6,6 milioane de lei.
Cea mai mare cifră de afaceri a fost înregistrată în 2010: 9,6 milioane de lei. Profiturile declarate însă au fost destul de modeste. Cu excepția anului 2007, în niciun an profiturile nu au sărit de un milion de lei și nici măcar 500.000 de lei.
De asemenea, datoriile par să fi urmărit în ultimii ani firma. Exceptând perioada 2015-2017, datoriile firmei nu au scăzut sub două milioane de lei.
Andreea Moldovan
Pentru ce credeti ca intra astia in politica ? Pentru binele cetatenilor ? Ei na…Pentru propriul buzunar. Sa-si traga contracte si alte smenarii, indiferent de culoarea politica.
Mai sunteti culmea in Romania asta ! Pai informatiile cu caracter economic, intern al unei societati ori institutii publice, n-ar trebui sa faca obiect al informatiilor cu caracter public, pentru orice „ca.ca-maca „… ptr ca tine de managementul si administratia interna a acestei entitati lucrative la urma urmei si nu ar trebui sa fie emise aceste informatii uneia care-i face concurenta mai ales…
INFORMATII PUBLICE inseamna :
-ce servicii publice desfasoara spitalul in cazul asta ;
– ce sectii are spitalul si ce specialitati;
– ce medici lucreaza acolo si care este programul lor ;
– care este ziua de vizita pentru pacientii internati si intre ce ore ;
– ce drepturi si obligatii au pacientii spitalului …
– care sunt regulile de acces in unitate… etc. etc. etc.
NICIDECUM COPII DUPA FACTURI, DUPA CONTRACTE DE ACHIZITII … COPII DUPA DOCUMENTELE CONTABILE ALE ACESTORA ETC. pentru ca nu este acest „ca.ca-maca ” organ de control si de monitorizare statala … al activitatilor cu caracter economic al cuiva .
Mai, am senzatia ca cineva ori este un narod, un ten.bel sau un rau intentionat , sau este o scapare de lege , ptr ca la aceste date, au acces doar autoritatile de control si indrumare ale statului ( ANAF, Politia, Parchetul ,Instantele de judecata, Curtea de Conturi… etc. etc. etc. ) nicidecum firmele care vor ele cu orice pretz sa bage pe gat niste produse care au creat atatea probleme sistemului sanitar asa cum ati vazut la TV.
” Ästa”-i culmea culmei ce nerusinare si ce indrazneala are si cum anumite instante de judecata-i dau astuia castig de cauza la actiunile promovate … prin care cere el, un drept de supraveghere si control al activitatii economice cu caracter intern al acestora ( la urma urmei ) .
Am inpresia ca tzara asta este facuta numai pentru „smecheri „… ori un fel de „sistem ma.fiot „… prin care „ei ” sa-si puna amprenta si controlul asupra institutiilor publice …
Ori io-s un tem.bel , ori ” ie multi, voteaza si nu pricepe „!