Fostul primar al municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu, a câștigat prima etapă a procesului cu Agenția Națională de Integritate (ANI), după ce, în toamna anului 2021, a fost găsit în conflict de interese administrativ. Sentința nu este definitivă și a fost atacată cu recurs de ANI la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La aproape un an după ce lui Ovidiu Crețu i-a încetat mandatul de primar al municipiului Bistrița, inspectorii de integritate au comunicat că fostul edil a fost găsit în conflict de interese administrativ, deoarece ar fi semnat ordonanțări și facturi cu mențiunea ”bun de plată” pentru societatea comercială la care figurează ca acționar și de la care a obținut venituri sub formă de dividende, în speță fiind vorba despre Comelf SA.
Concret, în septembrie 2020, acesta a semnat două facturi și ordonanțarea de plată a acestora, în valoare totală de 13.000 lei- una de 12.000 lei și una de 1.000 lei, astfel că inspectorii ANI au susținut că din această cauză fostul edil a obținut dividende de la firma la care este acționar, adică de la Comelf.
Este de la sine înțeles că, Ovidiu Crețu a contestat raportul ANI în instanță, la Curtea de Apel Cluj, ca fiind nelegal și netemeinic.
Ovidiu Crețu: Plata a fost realizată în condiţiile pandemiei! Câștigul ar fi fost de 10,8 lei
În cererea de chemare în judecată, fostul edil a arătat că, raportat la existența unui pretins conflict de interese care ar consta în faptul că a semnat ordonanţări de plată către SC Comelf SA, societate în cadrul căreia este acţionar și de unde a realizat venituri din dividende, nu a acționat cu intenția de crea sau stabili o faptă ilicită care să atragă după sine obţinerea de foloase, iar conflictul de interese trebuie analizat prin prisma mai multor elemente.
În acest context, Crețu a precizat că deține un număr de acţiuni de acoperă 0.09% din acţiunile societăţii, deci un număr infim care nu avea cum să îi aducă un avantaj financiar substanţial prin prisma eventualelor dividende, iar prin raportare la brutul sumei virate către societate în condiţiile date, și văzând procentul de acţiuni, câștigul ar fi fost de 10,8 lei, suma care nu consideră că se încadrează în acel avantaj financiar, condiţie care stă la baza conflictului de interese.
“Reclamantul a arătat că în ultimii 5 ani nu a primit dividende la această societate, astfel încât nu a avut intenţia de crea o anumită stare a lucrurilor pentru a-și crea o poziţie avantajoasa financiar, iar conflictul de interese este inexistent în condiţiile în care plata a fost realizată în condiţiile pandemiei, fiind instituită starea de urgență și ele prevedeau acoperirea unor prestaţii ce au avut ca obiect o serie de suporţi pentru materialele ce urmau să fie instalate pe bănci, în școli, ca și o măsura de protecţie impusă de către instituţiile abilitate.
Reclamantul a explicat că sensul noțiunii de interes principal se referă la principalele obiective de profesie sau activitate, cum ar fi protecţia clienţilor, starea de sănătate a pacienţilor, integritatea de cercetare sau atribuţiile unei funcţii publice.
Reclamantul a arătat că noțiunea de interes secundar include beneficiul personal care nu este limitat doar la un câştig financiar, ci și la alte motive precum dorinţa de a face favoruri pentru familie și prieteni sau dorinţa pentru avansare pe plan profesional, iar aceste interese secundare nu sunt tratate ca un element negativ în sinea lor, dar sunt inacceptabile atunci când acestea afectează interesul principal.
Reclamantul a susținut că nu exista un interes principal sau secundar, nu exista vreo intenţie clară de a favoriza pe sine sau pe altă persoană, sau organizaţie, ci pur și simplu prin prisma strategiei impusă de normele juridice în vigoare, de a lua cu rapiditate masuri de combatere si prevenire a răspândirii virusului, au fost comandate și plătite aceste bunuri, si aceasta în contextul în care asemenea plăţi au fost realizate doar cu acea ocazie, o singura dată”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de Ovidiu Crețu.
Trebuie menționat că Ovidiu Crețu a semnat respectivele acte administrative în septembrie 2020, însă ANI a demarat evaluarea lui în calitate de primar în urma unei sesizări ce datează din 2017, care a fost formulată de o persoană fizică.
Dividendele de la SC Comelf SA, considerate de ANI A avantaj patrimonial
De cealaltă parte, ANI a arătat că, legiuitorul nu face niciun fel de distincţie în sensul celor menționate de Ovidiu Crețu în cuprinsul contestaţiei, ci obligă în mod imperativ ca persoanele care exercită funcţia de primar să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul l. Drept urmare, în calitatea sa de primar, Ovidiu Crețu avea îndatorirea să anticipeze faptul că deciziile sale, respecţiv modul în care îşi exercită atribuţiile, concretizate prin semnarea celor două acte administrative, nu pot fi percepute ca fiind imparţiale, transparente; date cu respectarea principiului integrităţii şi că primează interesul public. Astfel, în opinia ANI, prin semnarea de către Ovidiu Crețu a ordonanţărilor de plată, acesta a obţinut un avantaj patrimonial constând în veniturile din dividendele de la SC Comelf SA unde acesta este acţionar, ceea ce evidenţiază faptul că el a avut un interes personal în semnarea actelor menţionate și astfel a încălcat legea.
“Pârâta a arătat că reclamantul avea obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să manifeste o atitudine imparţială, transparentă în adoptarea deciziilor şi în virtutea funcţiei pe care o ocupa, ori reclamantul nu a adoptat această conduită obligatorie, ceea ce a atras generarea conflictului de interese”, a mai reținut instanța din întâmpinarea depusă la dosar de ANI.
Totodată, ANI a mai arătat că, Ovidiu Crețu a realizat următoarele venituri din dividende de la SC Comelf SA: anul 2016 – 1.602 lei, anul 2017- 2.643 lei; anul 2018 – 1.156 lei, anul 2019 – 1.002 lei, anul 2020 – 1.069 lei.
ANI trimisă la plimbare de instanță
Judecătorii clujeni nu au fost de acord însă cu susținerile inspectorilor de integritate, precizând că nu se poate realiza o conexiune între sumele despre care se arată că a fost ordonanțată cu încălcarea regulilor referitoare la conflictul de interese şi dividendele despre care se arată că au fost încasate de Ovidiu Crețu.
“Astfel sumele ordonanțate au fost plătite în anul 2020, deci este imposibil ca acestea să aibă vreo legătură cu dividendele încasate de reclamant în anii 2016 – 2019. Pentru anul 2020 plata unor sume de 12.000 de lei şi respectiv 1.000 de lei inclusiv TVA ar fi fost cu totul imposibil să genereze în favoarea reclamantului dividende de 1.069 de lei, având în vedere faptul că reclamantul nu deține decât un număr foarte mic de acţiuni la SC Comelf SA.
Este de altfel de observat că, raportat la numărul de acţiuni ale reclamantului la SC Comelf SA dividendele generate de plata acestor sume de bani nu ar fi putut să fie decât cu totul derizorii. Reclamantul a arătat că nu deţine decât 0,9% din acţiunile SC Comelf SA şi că din sumele plătite nu ar fi câştigat decât 10,8 lei. Curtea constată că numărul de acţiuni al reclamantului este indicat în raportul de evaluare (…) iar numărul total de acţiuni este indicat în extrasul de la Registrul comerţului – (…), fiind real faptul că reclamantul deţine un număr foarte mic din acţiunile SC Comelf SA.
Este adevărat că textele legale incidente nu disting în funcţie de valoarea redusă sau ridicată a folosului material. Cu toate acestea pentru a se putea discuta de un astfel de folos, instanţa apreciază că este necesar ca acesta să fie mai mare decât unul vădit derizoriu, care este cu totul exclus să fie motivant pentru realizarea unui act cu încălcarea regimului conflictului de interese.
Mai trebuie menţioanat faptul că în speţă nu s-a imputat reclamantului decât semnarea cu totul formală a actelor în discuţie respectiv a ordonanţărilor de plată şi a menţiunilor «bun de plată» pe facturi, nepunându-se problema ca sumele plătite să nu fi fost oricum datorate societăţii SC Comelf SA. De altfel, aceste acte sunt definite ca fiind documente interne, iar nu acte administrative (…). Este de observat că şi prin efectuarea plăţii autoritatea publică acţionează de fapt în calitate de parte într-un contract, iar nu în exercitarea prerogativelor de autoritate.
În consecinţă, nici prin prisma actului emis, care este potrivit legii, după cum am arătat un document intern, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 şi de art. 228 alin. 1 lit. c din OUG nr. 57/2019”, a arătat instanța, precizând totodată că în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile pentru constatarea conflictului de interese, astfel că a anulat raportul de evaluare atacat.
ANI a atacat cu recurs sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj la ÎCCJ, primul termen în dosar fiind stabilit abia în luna octombrie.
Dacă Instanța Supremă va menține soluția judecătorilor clujeni, Ovidiu Creți va învinge pentru a doua oară ANI, care, în 2013, l-a declarat incompatibil.
