Ioan Cristurean este nimeni altul decât cel care a subevaluat casa lui Costică Moldovan, imobil pe care Andronesi voia să îl scoată la licitaţie în favoarea neamurilor lui Puţura. Vorbim de acelaşi Costică Moldovan, prezentat în ediţia trecută a publicaţiei noastre ca omul care se luptă cu mafia justiţiei bistriţene.
Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia unor dovezi incontestabile prin care, un fost colaborator de-al lui Andronesi, Ioan Cristurean – evaluator de meserie, mărturiseşte cum a subevaluat proprietăţi sau terenuri, la ordinul lui Andronesipentru ca mai apoi, cel din urmă să le scoată la licitaţie cu preţuri minime pentru ca anumiţi oameni din această mafie a evaluărilor să le achiziţioneze la preţuri mult reduse, sub nivelul pieţei.
Sursă: Ai făcut o evaluare dumneata la unul Mureşan…Moldovan, ceva de genul acesta. Ai făcut o evaluare că el a avut un proces în jurul anilor ’90 şi am înţeles că ai făcut o evaluare atunci la 180 mii şi acum pentru că ţi-a cerut Andronesi să faci o evaluare, cum proceda el cu subevaluări, i-ai scos-o la 130 de mii. Eu am făcut demersuri mai departe. M-am dus că nu mă opresc cu una cu două şi i-am făcut plângere. Data trecută mi-ai spus că din punctul dumitale de vedere eşti acoperit. Că şi aşa dacă ai scos un preţ mai mic ai spus că cine vrea să o cumpere o cumpără la preţul pieţei. Dar mă întreb nea Cristurean, că ai copii, e corect să subevaluezi un bun ca să îţi baţi joc de munca unui om? Adică nu mă refer la dumneata, că dumnitale ţi-a trebuit să lucrezi, dar nesimţirea lui (n.r -Andronesi) este maximă.
- Ioan Cristurean: Bine că nu mai fac evaluări la el.
- S: Ai avut mare noroc că te-ai oprit.
- I.C. : El m-a oprit.
- S: De ce?
- I.C. Păi nu ştiu, nu mi-a mai dat(n.r- lucrări de evaluat sau subevaluat). Nu ştiu.
- S: Pavelea i le face toate acum. Am înţeles că ţi-ar fi cerut Andronesi să faci o subevaluare la casa respectivă şi că tu i-ai spus executorului că o să faci să fie bine. Omul în schimb a făcut plângere mai departe.
- I.C. : Poate să facă. Mulţam că mi-ai spus. Oricum între timp s-a stins că a renunţat la tot( n.r. – casa lui Moldovan Costică nu a mai fost scoasă la licitaţie pentru că acesta a achitat datoria)…(…) Eu îl îţeleg şi pe el (n.r. Costică Moldovan). Toţi l-au călărit.
- S: Cum e permis să se facă evaluări care nu sunt în regulă? Eu doar am vrut să îţi spun că în ceea ce priveşte activitatea…
Regrete pe caz concret
Discuţia dintre cei doi continuă pe o speţă concretă în care evaluatorul, la ordinele lui Andronesi a scăzut din preţul unui teren.
Şocant este faptul că evaluatorul Cristurean recunoaşte că a scăzut până la 63.000 din preţul ce trebuia normal să îl declare.
- „I.C. : Mie îmi pare rău. Eu nu mai cedez acum. La ultima expertiză pe care am făcut-o mi s-au formulat obiecţiuni.
- S.: De către cine?
- I.C. : De acesta, de Olariu.
- S: Aşa, şi?
- I.C : Am răspuns la obiecţiuni. Mi-am menţinut punctul de vedere?
- S: În dosarul acesta?
- I.C: A fost 780 de mii şi într-adevăr terenul l-am prins…cu clădirea cu care l-am comparat şi trebuia să scad.
- S: Şi cât ai scăzut?
- I.C. : Apăi nu ştiu vreo 6000 sau 63.000 de lei nu mai ţin minte…
- S: Ca să primeşti bani în plus, a trebuit să te supui la ce ţi-au cerut ei
- I.C. : Aşa e. Mergând pe ideea că orice vânzare se face pe licitaţie. Preţul mergea de sus în jos.
Aşa este, dacă evaluatorul punea un preţ pe o proprietate, conform termenului de licitaţie, cei interesaţi trebuiau să liciteze peste acea sumă. Însă reţeta de succes era : dacă nu se prezenta nimeni la licitaţie, preţul scădea la 75% din valoarea spusă de evaluatori, iar dacă la următorul termen se repeta istoria, se vindea un pont către un licitator protejat.
Cristurean în calitate de evaluator era acoperit atâta timp cât menţiona în raport că preţul poate urca sau scădea pornindu-se de la suma menţionată de el.
Andronesi comanda subevaluări
Dacă un executor primeşte pe acte un procent de 10-15 % dintr-o licitaţie, atunci care ar fi fost scopul ca bunul să fie subevaluat? Dacă un bum scos la licitaţie are un preţ mic, desigur şi suma prin procent, dată executorului este mai mică.
Însă Andronesi a găsit reţeta perfectă pentru a băga bani în buzunar fără a da chitanţă şi în acte să îşi declare venituri mici. Pentru ca ”afacerea ” sa să meargă ca pe roate avea nevoie de evaluatori la care le dădea sume ce se învârteau în jurul la 1.000 de lei per evaluare. Bunul era scos la licitaţie cu un preţ scăzut considerabil, iar Andronesi era cel care avea dreptul să accepte doar un singur licitator. Prin aceasta, se elimina concurenţa şi preţul licitatorului rămânea final.
Ei bine, dacă licitatorul cumpăra un bun la un preţ de nimic, cu ajutorul lui Andronesi, se cuvenea ca pe lângă acei 15% , comisionul stabilit, să îi dea o mică atenţie. În târg se zvoneşte că acea atenţie se ridica la 10.000 de euro.
Toate acestea menţionate de mai sus sunt recunoscute parţial de către evaluatorul Ioan Cristurean şi mai mult, în conversaţie acesta regretă că primea doar 10 milioane de lei vechi faţă de cât câştiga Andronesi.
Cu alte cuvinte i se închidea gura cu un colţ de pâine.
- S: Eu niciodată nu cred că ţi-a dat mai mult de 5-10 milioane de lei(vechi).
- I.C. : Să şti că aşa e… Pe măsură ce un om îmbătrâneşte, nu gândeşte. M-am dus pe lucruri mai mărunte.
- S: Nu ţi-ai pus întrebarea următoare: Dumneata faci o chitanţă când faci o evaluare, eu te întreb la experienţa dumitale, de unde ai crezut că îţi dădea acei bani în plus? Din buzunarul său?
- I.C. : Eu aşa am crezut.
- S: Că ţi-i dă el din buzunar?
- I.C. : Da. Că mi-i dădea numerar.
- S: Îi dădeai o chitanţă să zicem de 400 de lei, restul până la 1.000 nu te-ai gândit de unde provin?
- I.C. :…. dă-i pace, hai să o lăsăm aşa.
Cristurean recunoaşte că ştia că se scădea din preţul licitaţiei pentru ca să intervină anumite persoane din sfera cunoştinţelor lui Andronesi şi a avocatului Olariu pentru a cumpăra bunurile scoase la licitaţie, fără concurenţă.
La bătrâneţe când ştii că te paşte DNA-ul, mai şi regreţi
Spre finalul conversaţiei Cristurean îşi exprimă regretele şi, deşi e un evaluator cu o experienţă de peste 40 de ani, se preface că nu ar fi avut habar despre cum a făcut avere Andronesi de pe spatele său.
- I.C : Al dracului, mă, subiectul acesta.
- S.: Niciodată nu cred că te-ai gândit la toate astea, nu?
- I.C. : Nu m-am gândit! Îţi jur pe cruce că niciodată nu m-am gândit. Eu nu am ”săpat” niciodată.
- S: Dumneata şti că el (n.r. -Andronesi) îşi ia procent de evaluare. Dacă îşi lua 15 % dintr-o evaluare de 100.000 de euro, înseamnă că ia 15.000 de euro. Care era interesul său să aibă o evaluare mai mică dacă acel comision se diminua? El prelua printr-un licitator fictiv, bunul, la un preţ mai mic şi îl vindea la preţul real scoţând diferenţe de preţ enorme.
Nu ne oprim aici
În următoarele numere ale ediţiei tipărite Gazeta de Bistriţa vom prezenta mai multe dovezi cu privire la organizarea de licitaţii trucate, mafia din justiţia bistriţeană şi reţetele de „succes” prin care oamenii legii se vând contra unor sume ce depăşesc sute de mii de euro!
Între timp, conversaţia redată în acest material o veţi putea urmări exclusiv într-un video pe www.gazetadebistrita.ro
[…] Transcrierile din video-ul de mai sus le găsiți în materialul explicativ de aici… […]