Fostul cinematograf 23 August, un „vestigiu”, in asteptarea tarzie a trezirii la viata

Pe Bulevardul Republicii din municipiul Bistriţa tronează, într-o stare jalnică, sediul care adăpostea odată Cinematograful 23 August.Clădirea degradată pare să strige după ajutor, fiind susţinută în interior cu grinzi.
Chiar dacă la un moment dat se punea problema demolării fostului cinemtograf şi construirea unui spaţiu modern, Primăria Bistriţa nu poate face acest lucru, aşteptând în continuare ca Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) să treacă clădirea în administrarea Consiliului Local, aşa cum prevedea legea.

Fostul Cinematograf 23 August, situat la nr. 39 pe Bulevardul Republicii din Bistriţa a devenit un fel de schelet animat de amintiri cu „a fost odată”. Starea clădirii este una precară, ea nefiind reabilitată niciodată. La începutul anilor ’90 aici a funcţionat o sală de jocuri de noroc, după care „s-a pus lacăt”, iar ceea ce a fost cândva un cinematograf râvnit de bistriţeni a devenit ceea ce este acum: o clădirea improprie aflată pe punctul de a se prăbuşi.
Anul trecut, Primăria Bistriţa îşi anunţa intenţia de a realiza în locul fostului cinematograf de pe Bulevardul Republicii un centru cultural al naţionalităţilor, asta dacă statul va trece clădirea în administrarea Consiliului Local. Apoi, Cinematograful Dacia, cu trei săli de proiecţie a filmelor, este la ora actuală singurul cinematograf funcţional din Bistriţa, dar cu încasări foarte mici faţă de cheltuielile de întreţinere. Aici, primarul Ovidiu Creţu a precizat de mai multe ori că s-ar putea crea un centru pentru tineret, cu săli de teatru şi cinema. Şi nu în ultimul rând, Cinematograful Tineretului de pe strada Gheorghe Şincai, situat într-o clădire din secolul al XIX-lea, a fost revendicat de fostul proprietar. Anul trecut, Consiliul Local Bistriţa a adoptat o hotărâre prin care şi-a arătat disponibilitatea de a prelua cele trei cinematografe (n. r – atunci nefiind încă revendicat spaţiul care adăpostea Cinematograful Tineretului), din domeniul privat al statului, în cel al municipiului Bistriţa, însă RADEF nu a dat un răspuns nici până în ziua de azi. Astfel, din cele trei cinematografe, teoretic doar, Bistriţa a rămas cu două clădiri aflate încă sub tutela Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor. Cu toate că în urmă cu aproape doi ani, Parlamentul a aprobat un proiect de lege, prin care toate sălile de cinema din ţară să fie trecute din proprietatea RADEF în cea a consiliilor locale (cu tot cu bunurile mobile sau imobile), acest lucru nu s-a mai întâmplat la Bistriţa, oraş care are un cinemtograf gol, unul devenit ruină, şi unul retrocedat.

RADEF a uitat de Bistriţa

Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti, nici la ora actuală RADEF nu a trecut cinematografele de la noi, din administrarea sa, în cea a Consiliul Local, fapt care nu permite muncipalităţii demararea vreunei lucrări asupra construcţiilor. Din cele trei cinematografe bistriţene, Consiliul Local ar putea administra două:
„Legea aceea (n. r – OUG 7/ 2008) stabilea un termen de şase luni în care RADEF urma să predea cinematografele către autorităţile locale. La Bistriţa încă nu s-a întâmplat lucrul acesta. Noi (n. r – reprezentanţii Primăriei Bistriţa) am făcut o serie de adrese către RADEF, dar nu am primit încă niciun fel de răspuns. Sigur că putem să trimitem în continuare adrese… Este vorba de cinematografele 23 August şi Dacia, pentru că Cinematograful Tineretului este un imobil revendicat, şi atunci a fost retrocedat fostului proprietar. Pe cele două (n. r – cinematografe), vrem să le administrăm noi ca să poată fi folosite, ca şi un bun al nostru”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, purtătorul de cuvânt al municipalităţii, Mihai Ruşti.

„La cinema 23 August ne petreceam mai toate serile de sâmbăta”

La începutul acestui an, primarul Ovidiu Creţu spunea, cu privire la fostul Cinematograf 23 August, că soluţia cea mai viabilă ar fi demolarea clădirii şi construirea unui spaţiu nou. „Clădirea este sprijinită în interior cu grinzi, structura de rezistenţă este afectată, iar o eventuală reabilitare este inutilă. Mai ieftin este să construieşti o clădire nouă. Bistriţa are nevoie de o sală mare, cu 800 de locuri, măcar pentru spectacole de teatru, operă, dar deocamdată RADEF nu ne-a dat niciun răspuns la cererea noastră de preluare a cinematografelor din Bistriţa”, anunţa atunci edilul Bistriţei.
Situaţia a rămas neschimbată şi acum, iar fostul cinematograf „zâmbeşte trist” de-a lungul Bulevardului.
O bună parte a bistriţenilor, mai ales cei ajunşi la o anumită vârstă, îşi amintesc cu nostalgie de ceea ce a fost odată Cinematograful 23 August.
„Eu am 56 de ani, şi îmi aduc aminte cu plăcere de acest cinematograf pentru că aici ne petreceam mai toate serile de sâmbăta, erau filme foarte frumoase, şi nici nu era atunci acces la televizor. Erau filme bune şi aveai cu ce să te alegi din ele. Regretul este mare pentru noi, cei de vârsta a doua, pentru că dacă ar funcţiona încă acest cinematograf cu siguranţă că am mai merge la un film, pentru că e altceva să îl vezi pe un ecran mare decât la televizor”, ne-a declarat doamna Elisabeta, din Bistriţa. „Da, e mare păcat că a ajuns aşa clădirea asta, nici nu cred că mai este interes mare pentru ea, că nu prea mai iese lumea la film. Şi la Dacia e gol. În vremurile noastre era altceva, nici nu aveai unde să mergi ca acum, ieşeam des la cinematgraf, era coadă la bilete…”, ne-a mărturisit domnul Nicolae, tot bistriţean.

O lege care nu a mai ajuns şi la noi

Potrivit OUG 7/2008, „sălile şi grădinile cinematografice, împreună cu terenurile aferente acestora şi care se află în proprietatea privată a statului şi în administrarea RADEF, trec în proprietatea publică a autorităţilor administrativ teritoriale locale, comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti după caz, şi în administrarea respectivelor Consilii locale”. Aceeaşi lege mai spune că transferul sălilor de film trebuie să se facă conform actului normativ, printr-un protocol între primarul unităţii administrativ teritoriale şi RADEF, în şase luni de la intrarea în vigoare a legii, iar protocolul trebuie asumat de Consiliul local printr-o Hotărâre. Odată cu transferul sălilor de cinema, Consiliile locale trebuie să preia şi bunurile mobile şi imobile, dar şi personalul acestor săli de cinema, cu respectarea Codului Muncii.
Totodată, potrivit legii, cinematografele preluate de autorităţile locale vor trebui să difuzeze film pentru o perioadă de 15 ani, pentru realizarea interesului public general. În plus, autorităţile locale sunt obligate ca într-un termen de maxim patru ani să asigure reabilitarea, modernizarea şi dotarea sălilor de cinema preluate, în caz contrar, riscă să piardă cinematografele în cauză.
Toate aceste prevederi ale OUG 7/2008 nu au ajuns să fie puse în practică la Bistriţa nici în ziua de azi, RADEF uitând definitiv de oraşul lui Andrei Mureşanu.
Pe la jumătatea lunii august a acestui an, premierul Emil Boc a anunţat că Guvernul va accelera procedurile de preluare a cinematografelor de către administraţiile locale, cu menţinerea destinaţiei acestora, dar va păstra cel puţin un cinematograf în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ pentru promovarea filmului românesc, sau organizarea unor acţiuni de cultură de nivel naţional.

Iulia Stupinean