În timp ce angajații de la Salina Dej protestează în subteran pentru că nu își primesc drepturile salariale, foștii șefi ai acestei sucursale din cadrul Societății Naționale a Sării ”zburdă” prin instanțe. Împotriva lor a fost deschis un proces în care se cere atragerea răspunderii patrimoniale pentru suma de 300.000 de lei, însă justiția nu se poate pune de acord ce instanță să judece dosarul. Chiar dacă procesul a fost deschis în primăvara acestui an, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție și, practic, nu s-a întâmplat nimic.
De peste o săptămână, la Salina Ocna Dej au loc o serie de proteste ale muncitorilor nemulțumiți de modul în care sunt remunerați. Oamenii se plâng de faptul că nu primesc tichete de vacanță. Oamenii au discutat cu șefii Societății Naționale a Sării (SNS), cu fostul premier Viorica Dăncilă, care i-a vizitat în ”periplul” ei electoral, dar problema nu a fost rezolvată.
SNS a deschis un proces împotriva foștilor șefi de la Salina Dej, Mihuț Georgel, TORPENYI FRANCISC ALBERT, Hărănguș Maria și Pop Zenu, în privința cărora se încearcă atragerea răspunderii patrimoniale pentru un prejudiciu de 300.000 de lei. Valoarea prejudiciului a fost stabilită de un raport al Curții de Conturi Cluj și de un control al SNS.
Reprezentanții Salina Dej solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâților la plata către reclamantă a sumei de 308.459, 51 lei, prejudiciu produs societății angajatoare.
În urma unui control Camera de Conturi Cluj, a decis „conducerea entității va stabili întinderea prejudiciului cauzat Sucursalei Salina Ocna Dej prin plata către Vasrom SRL D a facturilor emise în baza contractului 18/04.07.2014 în condițiile în care societatea nu a făcut dovada pentru personalul pus la dispoziție că este apt de muncă și că are cu acesta un contract de muncă încheiat în condițiile legii; a facturilor emise în baza contractului 23/18.08.2014 în condițiile în care societatea nu a făcut dovada pentru personalul pus la dispoziție că este apt de muncă și are cu acesta un contract de muncă încheiat în condițiile legii, iar numărul de ore prestate este superior celor stabilite prin contract respectiv de 8ore/schimb/zi;durata contractului a fost prelungită nelegal peste termenul pentru care a fost aprobată contractarea serviciului; pentru servicii și activității care nu au făcut obiectul contractului 23/18.08.2014.”
Prin Raportul nr.721/31.01.2019, privind punere a în aplicare a recomandărilor din raportul de control al Camerei de Conturi Cluj nr. 3774/05.04.2016, a Deciziei nr. 14/2016, a încheierii nr.78/2016, si a Raportului de follow-up nr. 103 60/2018, punctul 6 s-a stabilit întinderea prejudiciului de către comisia numită prin Decizia nr.78/20.04.2018 și anume, valoarea plăților nelegale este de 308.459,51 lei (49.290 lei efectuate în baza contractului nr. 18/04.07.2014, si 259.169,51 lei în baza contractului nr. 23/18.08.2014). Consecințele economico-financiare ale abaterii de la legalitate și regularitate au constat în prejudicierea reclamantei cu suma de 308.459,51 lei.
Șontâc,șontâc, dosarul a ajuns la ÎCCJ
Procesul a fost deschis în primăvara acestui an, însă dosarul s-a împotmolit. Tribunalul Cluj a decis că nu este de competența acestei instanțe pentru judecarea ”cazului”.
”Admite excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu. Declină competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta SOCIETATEA NAŢIONALĂ A SĂRII SA prin Sucursala Salina Ocna Dej în contradictoriu cu pârâtul MIHUŢ GEORGEL, TORPENY FRANCISC ALBERT, HĂRĂNGUŞ MARIA şi POP ZENU, în favoarea Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a litigii de muncă şi asigurări sociale. Pronunţată azi, 11 IUNIE 2019”, arată soluția pe scurt a instanței.
Astfel că procesul a făcut o ”oprire” la Tribunalul București.
”Admite excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti Secţiei a VIII -a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale. Declină cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Cluj. Înaintează cauza Înaltei Curţi de Casaţia si Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă. Fără cale de atac. Pronunţată, azi 25.09.2019”, arată încheierea acestei instanțe.
Iar de acolo a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde nu a primit termen până acum. În paralel și foștii directori de la Salina Dej au deschis un proces un proces împotriva SNS.
În cadrul acestui proces, șefii de la care SNS încearcă să recupereze banii nu spun că nu sunt vinovați, ci se apără invocând că fapta ar fi prescrisă.
În adresele înaintate în cadrul procesului ”invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii. Se invocă și nelegalitatea raportului nr. 731/2019 întocmit de compartimentul de control financiar.
În motivare, în esență, se arată că potrivit dispozițiilor art. 268 lit. C din Codul Muncii reclamanta putea formula acțiune în răspundere patrimonială împotriva salariaților săi în termen de 3 ani de la data producerii pagubei și nu de la data constatării pagubei. Persoanele desemnate să întocmească acest raport nu aveau atribuții legale în acest sens, rezultă faptul că reclamanta a depășit limitele legale ale sferei de control financiar de gestiune, sens în care actul juridic emis cu încălcarea dispozițiilor legale amintite și cu depășirea competențelor legale conduce la nulitatea de drept a raportului 721/31.01.2019 care stă la baza atragerii răspunderii patrimoniale a subsemnaților din prezenta cauză. Autorii raportului nu au respectat prevederile legale aplicabile privind obligația personalului controlat de a pune la dispoziția controlorilor acte, documente, înscrisuri în legătură cu obiectul controlului și de a semna actul de control. Controlorii nu au solicitat persoanelor implicate / afectate / presupus vinovate acte, documente din perioada verificată și nici un punct de vedere cu privire la starea de fapt”, arată documentele de la dosar.
Un mason și un ”client” DNA printre șefii Salinei Dej
Francisc Torpenyi, fost director al Ocnei Dej, face parte din Loja Masonică Dej, RL Lucian Blaga nr 276 oraș Dej.
Un alt șef al Salinei Dej este Mihuț Georgel. El a fost implicat într-un dosar penal instrumentat de DNA, fiind și reținut în urmă cu câțiva ani. Gazeta de Cluj a publicat câteva articole despre modul în care se făceau afaceri la poarta Salinei Dej cu girul directorului instituției, Georgel Mihuț. Firmele preferate de Georgel Mihuț cumpărau sarea la prețuri preferențiale, pentru ca, ulterior, să o revândă la un preț mai mare chiar la poarta instituției.
Dosarul DNA a fost ”dezamorsat” de Curtea de Apel Cluj în primăvara acestui an. Instanța clujeană a dispus definitiv eliminarea a nu mai puțin de 161 de file conținând interceptări efectuate de către DNA Cluj cu sprijinul SRI. El a fost acuzat de procurori de luare de mită în formă continuată și complicitate la spălare de bani în formă continuată.
Potrivit procurorilor în perioada 07.07.2011 – 11.12.2013, Mihuț Georgel a luat o mită de la un om de afaceri, în nouă tranșe succesive, în valoare de 87.841,59 lei pentru a sprijini interesele unei firme private în relația cu Salina Ocna Dej. Acest „sprijin” consta în obținerea atribuirii, de la autoritatea contractantă Societatea Națională a Sării SALROM SA sau de la Salina Ocna Dej (structură din cadrul acestei societăți naționale), a unor contracte de lucrări și servicii, precum și derularea acestora în condiții favorabile intereselor societății private.
Și în privința acestui dosar există o serie de controverse. Dacă Tribunalul Cluj considera că probele în baza cărora fostul șef al Salinei Dej a fost trimis în judecată sunt concludente, Curtea de Apel Cluj a avut o opinie diametral opusă.
10 km pătraţi de sare la Salina Dej
Zăcământul de sare din Dej are o suprafaţă de circa 10 km pătraţi, fiind dispus sub forma unei lentile. Potenţialul de exploatare al acestui zăcământ este de cel puţin 100 de ani. Rezervele sunt dispuse pe şapte nivele, iar în prezent exploatarea se face abia în miezul “lentilei”. Dacă sarea extrasă din alte unităţi are un procent de NaCl de 2-3%, cea din Ocna Dej are o concentraţie de 98-99%. Desi salina ar putea produce 600.000 de tone de sare anual, capacitatea este folosită doar la jumătate şi are o rentabilitate de 20%.
