Foștii polițiști Cornel Titu Popârțac și Alexandru Ștefan Pui au scăpat de închisoare, după ce instanțele de judecată au admis cererile de liberare condiționată. Popârțac și-a ispășit pedeapsa în Penitenciarul Târgu Mureș, în timp ce Pui a fost încarcerat la Bistrița.
Trei polițiști – Cornel Titu Popârțac, șeful Postului de Poliție Maieru și subordonatul său Alexandru Ștefan Pui, dar și șeful Postului de Poliție Feldru – Florin Pădurariu – au fost acuzați în 2017 de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, pentru fapte comise în 2014 și 2015. Concret, Popârțac a fost acuzat de abuz în serviciu (3 fapte), Pui – abuz în serviciu (2 fapte), fals intelectual și uz de fals, iar și Pădurariu de abuz în serviciu (o faptă) și fals intelectual.
Pedepse încasate
Cornel Titu Popârțac a fost condamnat definitiv în vara anului 2021 de Curtea de Apel Cluj la 3 ani, 6 luni de închisoare și 20 de zile de închisoare cu executare, după ce Judecătoria Năsăud i-a aplicat o pedeapsă mai aspră de 4 ani, 5 luni și 10 zile de închisoare. Curtea de Apel Cluj a considerat că, în cazul lui Popârțac, procurorii nu au probat suficient comiterea unei fapte de abuz în serviciu, din cele trei de care a fost acuzat.
În același dosar a fost condamnat și Alexandru Ștefan Pui, care a primit o pedeapsă de 4 ani și 3 luni de închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa amenzii de 3.900 lei. Sentința pronunțată de Judecătoria Năsăud a fost menținută de Curtea de Apel Cluj, în 2021. Însă anul trecut, Pui a formulat la Curtea de Apel Cluj o contestație în anulare, în care a solicitat să se constate că infracțiunile de fals și uz de fals erau deja prescrise, încă din 2018, înainte de a fi pronunțată sentința pe fond de Judecătoria Năsăud. Instanța i-a admis contestația, astfel că pedeapsa i s-a redus la 3 ani, 6 luni și 20 de zile de închisoare. I s-a șters și amenda de 3.900 lei.
Florin Pădurariu, an fost condamnat de Judecătoria Năsăud la o pedeapsă cu suspendare, de 3 ani, plus pedeapsa amenzii de 2.700 lei, menţinută și de Curtea de Apel Cluj.
Ca și Alexandru Ștefan Pui, și Florin Pădurariu a depus, în toamna anului trecut, o contestaţie în anulare, în care a cerut instanței să constate prescripţia faptelor de fals și uz de fals. Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj i-au dat dreptate, aceştia constatând că prescripţia faptelor intervenise încă din 2019, înainte ca Judecătoria Năsăud să pronunţe sentinţa pe fond. Drept urmare, fostul polițist a rămas cu 2 ani și 9 luni de închisoare cu suspendare pentru abuzul în serviciu și, în plus, i s-a șters și amenda de 2.700 lei.
Pe lângă pedepsele primite, cei trei au fost obligați de instanțe să plătească fiecare câte 10.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Liberat în octombrie
După ce Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat definitiv în 2021, Cornel Titu Popârțac și Alexandru Ștefan Pui au fost încarcerați: primul în Penitenciarul Târgu Mureș, cel de-al doilea în Penitenciarul Bistrița. După ce au executat două treimi din pedepsele aplicate, cei doi au depus anul acesta cereri de liberare condiționată.
Primul a fost Alexandru Ștefan Pui, care a depus cererea în luna iunie, dosarul fiind judecat de magistrații de la Judecătoria Bistrița, care, două luni mai târziu i-au admis acțiunea.
“Din cuprinsul procesului-verbal nr. 385/22.06.2023 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Bistrița, reiese că petentul se află în executarea pedepsei de 3 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare, aplicată prin SP nr. 225/2020 a Judecătoriei Năsăud, în baza căreia a fost emis mandatul de executare nr. 261/2022.
Executarea pedepsei privative de libertate a început la data de 24.06.2021, urmând să expire în termen la data de 12.01.2025. Transformată în zile pedeapsa este egală cu 1299 zile.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, petentul trebuie să execute fracţia de 2/3 din pedeapsă, respectiv 866 zile. Petentul a îndeplinit fracţia prevăzută de lege pentru a putea beneficia de liberare condiţionată, având la data de 22.06.2023, un număr de 868 zile executate şi câştigate (din care un număr de 729 zile efectiv executate şi 139 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate).
După îndeplinirea fracţiei prevăzute de lege, situaţia petentului condamnat a fost analizată pentru prima dată în comisia pentru liberări condiţionate, la data de 22.06.2023, ocazie cu care s-a încheiat procesul-verbal nr. 385, prin care s-a constatat că acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de liberare condiţionată (art. 100 Cod penal) pentru a beneficia de liberare condiţionată, propunându-se liberarea condiţionată. Membrii comisiei au avut în vedere faptul că pe parcursul executării pedepsei petentul a avut o conduită adecvată, a fost recompensat, nu a fost sancţionat disciplinar şi a participat la activităţi sportive şi sociale desfăşurate în penitenciar.
Analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiţionate, instanţa reţine că, potrivit art. 100 Cod penal poate fi liberat condiţionat condamnatul care a executat fracţiunea de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege, se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis, şi-a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, iar instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.
Dat fiind faptul că aceste condiţii trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei singure condiţii, fără a conta că e prima sau ultima, duce la respingerea solicitării de punere în libertate. Raportând aceste criterii legale la situaţia petentului şi analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine că, deşi petentul a executat fracţiunea de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, aceasta împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, care trebuie justificată temeinic de comportamentul condamnatului.
Şi a doua condiţie cerută de lege este îndeplinită, respectiv cea a regimului de executare, constatându-se că acesta execută pedeapsa în regim deschis.
Cu privire la cerinţa prevăzută la lit. c a art. 100 alin. 1 Cod penal, instanţa constată că prin hotărârea de condamnare, petentul nu a fost obligat să achite despăgubiri civile. (…)
Acest deţinut a avut un comportament exemplar pe timpul detenţiei, iar datele cauzei nu atestă vreun pericol pentru ordinea publică în cazul liberării sale. În aceste condiţii se reţine că nu i se pot pretinde alte «dovezi de îndreptare», indiferent cum am defini noţiunea. În concluzie nu există nicio justificare obiectivă pentru a se refuza liberarea condiţionată a acestui deţinut, iar refuzul liberării intră în contradicţie vădită cu jurisprudenţa CEDO”, se arată în sentința pronunțată de Judecătoria Bistrița.
Procurorii nu au fost însă de acord cu decizia instanței și au contestat-o la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde judecătorii le-au respins acțiunea, la finele lunii octombrie.
I-au dat drumul în septembrie
Cornel Titu Popârțac a depus cererea de liberare condiționată în luna iulie, la Judecătoria Târgu Mureș, care s-a pronunțat două luni mai târziu în favoarea petentului.
“Executarea pedepsei a început la data de 24.06.2021 și urmează să expire în termen la data de 11.01.2025, deoarece persoanei condamnate i se scade o zi ca urmare a măsurii preventive a reţinerii. (…)
Potrivit procesului-verbal nr. 36381 din data de 27.07.2023 întocmit de comisia constituită la nivelul Penitenciarului Târgu Mureş, transformată în zile, pedeapsa pe care o execută condamnatul este egală cu 1299 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate condamnatul trebuie să execute fracţia de 2/3 din cuantumul pedepsei, adică 866 zile, din care, în cazul în care munceşte 217 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate şi 649 zile efectiv executate. Se constată că petentul avea la data de 27.07.2023 un total de 866 zile câștigate și executate, din care, 101 zile ca urmare a muncii prestate. Prin urmare, este îndeplinită cerinţa referitoare la durata executată din pedeapsa închisorii. În continuare, în ceea ce priveşte condiţia prev. de art. 100 alin. 1 lit. b Cod penal, instanţa constată că persoana condamnată execută pedeapsa în regim deschis, astfel fiind îndeplinită şi această condiţie. În ceea ce priveşte achitarea obligaţiilor civile, instanţa reţine că, prin Sentinţa penală nr. 225 din data de 04.12.2020 a Judecătoriei Năsăud, modificată şi definitivă prin Decizia penală nr. 892/A/2021 din data de 24.06.2021 a Curţii de Apel Cluj, condamnatul a fost obligat la achitarea sumei de 10.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat. (…)
Raportat la circumstanţele personale ale condamnatului, vârstă şi la conduita avută pe parcursul detenţiei, având în vedere că acesta a avut un comportament adecvat regulilor interne ale unităţii de penitenciar unde a executat pedeapsa, instanţa apreciază că perioada executată până în prezent este suficientă pentru a-l determina să-şi îndrepte conduita, iar acesta se poate reintegra în societate şi fără executarea integrală a sancţiunii aplicate. În sensul celor anterior prezentate pledează şi faptul că persoana condamnată a ţinut constant legătura cu familia. În plus, instanţa mai reţine că persoana condamnat a primit o ofertă de angajare, existând posibilitatea ca aceasta să îşi câştige în mod onest traiul încă din primele momente ulterioare liberării condiţionate”, se arată în sentința Judecătoriei Mureș, care a rămas definitivă prin necontestare la instanța superioară.
