Opt foști parlamentari de Bistrița-Năsăud și-au recuperat definitiv pensiile speciale care le-au fost tăiate de Parlament, prin intermediul secretarilor generali ai celor două camere legislative, în urmă doi ani. Pentru șapte dintre aceștia, părți ale aceluiași dosar, Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat luna trecută.
Foștii deputați Ioan Oltean, Viorel Pupeză, Ioan Țintean, Ioan Sonea și Emil Rus, și foștii senatori Emil Scurtu și Viorel Ilișiu au dat în judecată, în aprilie 2021, Camera Deputaților, respectiv Senatul României, după ce două luni mai devreme li s-au tăiat pensiile speciale, în urma adoptării Legii nr.7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006. Într-un dosar separat, înregistrat tot în aprilie 2021, fostul senator Mircea Mereuță a acționat și el în instanță Senatul României, pentru același motiv.
Toți cei opt foști parlamentari au cerut în instanță anularea ordinelor prin care pensiile speciale le-au fost tăiate și, evident, recuperarea sumelor de care nu au mai beneficiat până la soluționarea definitivă a dosarului.
În toamna aceluiași an, o parte dintre foștii parlamentari bistrițeni, alături de alte câteva zeci de foști aleși din țară, au sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea Legii nr. 7/2021, iar în mai 2022 li s-a dat dreptate.
Tribunalul le-a dat dreptate foștilor parlamentari
După mai bine de un an de la înregistrarea dosarelor pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, timp în care s-a așteptat și decizia CCR, instanța bistrițeană s-a pronunțat în favoarea reclamanților, în ambele dosare.
Trebuie menționat că, după ce CCR s-a pronunțat asupra neconstituționalității Legii 7/2021, plățile pensiilor speciale s-au reluat, însă fără să fie plătite sumele pe perioada în care legea respectivă a fost în vigoare, respectiv de la adoptarea ei și până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, în iunie 2022.
Drept urmare, instanța a decis ca foștii aleși să-și primească înapoi drepturile tăiate.
“Reclamanţii au contestat ordinele, în esență susținând că au fost emise de secretarul general care nu are atribuții în acest sens și că prin emiterea lor, a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție europeană a drepturilor omului, prevederile art. 6 alin. 5 Cod civil privind neretroactivitatea legii civile, precum şi prevederile art. 16 alin. 1 din Constituţia României.
În motivarea cererii, reclamanţii au susținut că indemnizația pentru limită de vârstă acordată în baza art. 49 din Legea nr. 96/2006 reprezintă un bun (…), iar persoana fizică căreia i s-a acordat această indemnizație beneficiază de toate garanțiile prevăzute de Convenție. Pe cealaltă parte, pârâţii, prin întâmpinările formulate, s-au apărat de maniera că, în esență, emiterea ordinelor s-a realizat în aplicarea Legii nr. 7/2021.(…)
Legea nr. 7/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 24 februarie 2021 și a intrat în vigoare la data de 27.02.2021, astfel că de la data de 27.02.2021 camerele Parlamentului, prin secretarii generali, au decis încetarea plății indemnizațiilor pentru limită de vârstă ce fuseseră acordate în baza art. 49 din Legea nr. 96/2006.
Reclamanţii au invocat excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor.
Prin decizia nr. 261/05.05.2022, Curtea Constituțională a constatat că Legea nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituțională. În ceea ce priveşte efectele constatării neconstituţionalităţii legii analizate, Curtea a reținut că efectele deciziilor sale sunt consacrate expres prin prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora: «Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept».
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală: «Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor». Curtea a arătat că în acest caz, constatarea neconstituţionalităţii legii analizate nu are ca efect apariţia unui vid legislativ, ci determină reintrarea în fondul activ al legislaţiei a normelor abrogate, după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I. S-a reținut că în astfel de cazuri, în care se constată ca fiind neconstituţionale acte normative care abrogă alte acte normative, nu intervine o «abrogare a abrogării», pentru a se putea reţine incidenţa dispoziţiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora «Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial» – dispoziţii opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituţionale ale art. 142 alin. (1), care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, şi ale art. 147 alin. (4), potrivit cărora deciziile Curţii sunt general obligatorii. (…)
Cum la momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale, cauza de față se afla pe rol, iar reclamanţii sesizaseră Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii nr. 7/2021, decizia Curții Constituționale produce efecte de la momentul emiterii ordinelor de încetare a indemnizației pentru limită de vârstă.
Ca atare, va fi admisă în parte acţiunea reclamanților, vor fi anulate ordinul de încetare a indemnizației pentru limită de vârstă emise cu privire la reclamanţi și vor fi obligaţi pârâţii Parlamentul României – Camera Deputaților şi Senatul, după caz, să plătească reclamanţilor indemnizația pentru limită de vârstă începând cu data de 27.02.2021, data de la care a încetat prin ordinele contestate plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă. Cu privire la reclamanţii, foşti deputaţi, plata acestei indemnizaţii a fost reluată începând cu data de 10.06.2022, astfel cum rezultă din odinele depuse la dosar (…), condiţii în care cererea de repunere în plată pentru perioada ulterioară a rămas fără obiect”, se arată în motivarea sentinței pronunţată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
CA Cluj a menținut hotărârea de la Bistrița
Procesul nu s-a terminat aici, fiindcă juriștii Camerei Deputaților și ai Senatului au mers mai departe la Curtea de Apel Cluj, unde au arătat că “Curtea Constituţională a României a statuat că dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 96/2006, din punct de vedere normativ, reintră în vigoare de Ia momentul publicării deciziei, respectiv 10.06.2022, astfel ca repunerea în plată a indemnizaţiilor pentru limita de vârstă urmează să se facă începând cu data de 10.06.2022, de la aceeaşi dată urmând să li se plătească intimaţilor această indemnizaţie”, astfel că pentru perioada 27.02.2021 – 10.06.2022, acordarea drepturilor băneşti pretinse de foștii parlamentari ar fi nelegală.
Numai că ceea ce nu au înțeles, sau s-au făcut că nu înțeleg reprezentanții în instanță a celor două camere ale Parlamentului care au contestat sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud, este faptul că decizia CCR a anulat de fapt Legea 7/2021 “repunând în drepturi”, vechile prevederi ale Legii nr. 96/2006, ca și când acestea nu ar fi fost vreodată modificate. Mai pe românește, CCR a dispus atât pentru trecut, cât și pentru viitor.
“După cum rezultă din jurisprudenţa constantă a instanţei de contencios constituţional, neconstituţionalitatea unui text este o sancţiune de drept constituţional ce se aplică imediat situaţiilor pendinte. Efectul viitor al deciziilor Curţii Constituţionale vizează atât situațiile viitoare, născute după decizia Curţii, dar și situațiile anterioare care, la momentul publicării deciziei Curţii, fac obiectul unor cauze pendinte, aflate în continuare pe rolul instanțelor de judecată și care trebuie tranșate.
Decizia de neconstituționalitate se va aplica imediat, textul declarat neconstituțional nemaiputând fi aplicat în litigiile aflate pe rol deoarece, altminteri, s-ar nega chiar efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Declararea neconstituţionalităţii unei legi afectează inclusiv actele emise în temeiul acesteia, dacă sunt deduse judecăţii la data publicării deciziei. Ca urmare a anulării ordinelor deduse judecăţii, se impune admiterea şi a capătului de cerere accesoriu vizând repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă începând cu data de 27.02.2021.
Reluarea plăţii indemnizaţiei de la data la care a fost sistată trebuie dispusă la cererea reclamanţilor, în vederea repunerii lui în situaţia anterioară emiterii actului anulat – anulare ce s-a dispus ca urmare a constatării neconstituţionalităţii prevederilor legale ce au stat la baza emiterii lor. Instanţa de control judiciar constată că aplicarea acestui principiu general privind efectele nulităţii nu contravine efectelor în timp ale deciziilor Curţii Constituţionale, având în vedere că în litigiul de faţă a fost contestat ordinul de sistare a plăţii indemnizaţiei, concomitent cu invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a legii în executarea căreia a fost emis şi că decizia de declarare a neconstituţionalităţii acestei legi a intervenit pe durata procesului”, a explicat Curtea de Apel Cluj în motivarea sentinței prin care a respins apelul Senatului și a Camerei Deputaților.
