Fost prim procuror-actual avocat, prins băut la volan, condamnat cu suspendare

Fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, actualmente avocat, Zaharie Ionașcu, a călcat pe bec. Recent, fostul prim procuror s-a ales cu o  condamnare penală, după ce anul trecut a fost prins de polițiști că a condus sub influența băuturilor alcoolice.

Zaharie Ionașcu s-a ales cu o condamnare de doar 9 luni de închisoare sub supraveghere pe un termen de 2 ani, fiindcă a luat poziția ghiocelului și și-a recunoscut spășit faptele, astfel că a fost judecat în procedură simplificată. Ca fost magistrat și actual avocat, el a fost judecat la Curtea de Apel Cluj.

Alcoolemie de 1,28 g/l alcool pur în sânge

Năzbâtia fostului prim procuror, plătită scump cu un dosar penal, s-a petrecut în luna iunie a anului trecut, pe când încerca să își parcheze autoturismul în fața unui imobil din Bistrița.

“În data de 14.06.2022, în jurul orelor 15:40, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul X.X. a urcat la volanul autoturismului personal marca X.X. cu număr de înmatriculare … şi a condus pe drumurile publice din municipiul Bistriţa, mai exact pe strada … până pe strada …, pe o distanţă de aproximativ 1 km. În dreptul imobilului cu nr. … de pe strada …, inculpatul a intenţionat să efectueze manevra de mers înapoi pentru a parca autoturismul, însă nu s-a asigurat corespunzător şi a intrat în coliziune cu autoturismul marca X.X. cu număr de înmatriculare …, la volanul căruia se afla X.X.. Coliziunea s-a soldat cu avarierea uşoară a autoturismului X.X..

Echipajul de poliţie sosit la locul evenimentului rutier l-a testat pe inculpat cu aparatul etilotest care a indicat o valoare de 0,63 mg/l alcool pur în aerul respirat. În continuare, inculpatul a fost condus la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, unde i-au fost recoltate două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatele fiind consemnate în buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie: 1,28 g/l alcool pur în sânge la ora primei recoltări (16:35), respectiv 1,08 g/l alcool pur în sânge la ora celei de-a doua recoltări (17:35)”, au arătat procurorii în rechizitoriu, care l-au acuzat pe fostul procuror-actual avocat Zaharia Ionașcu de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. 1 C.pen.

A recunoscut fapta

Procesul nu a durat foarte mult, fiindcă Zaharie Ionașcu a recunoscut fapta și a optat pentru procedura simplificată, astfel că instanța i-a aplicat o pedeapsă de 9 luni de închisoare cu suspendare.

“ (…) instanţa are în vedere următoarele criterii de individualizare a răspunderii penale: gravitatea infracţiunii săvârşite –medie spre redusă, raportat la nivelul îmbibației alcoolice (1,28 g/l alcool pur în sânge la prima probă), locul şi ora săvârşirii infracţiunii, elementele ce reies din examenul clinic aflat la f. 18 dosar urmărire penală ( prealabil recoltării probelor biologice inculpatul a avut o atitudine adecvată şi cooperantă, un comportament liniştit şi o comunicare verbală coerentă, fiind orientat temporal, spaţial, alopsihic şi autopsihic, constatându-se totodată absenţa tremorului şi a impreciziei în mişcări, precum şi a tulburărilor de echilibru), starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită – stare de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii– infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este una de pericol, însă acesta s-a concretizat prin producerea unui eveniment rutier soldat cu daune materiale (avarii uşoare ale autoturismului condus de martora X.X.), periculozitatea infractorului – inculpatul este o persoană matură, care nu are antecedente penale şi care este integrată în societate, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite – inculpatul a condus autoturismul pe o distanţă relativ redusă, de 1 km, în timpul zilei, după ce a consumat băuturi alcoolice, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit – dorinţa de a se deplasa la domiciliu şi aprecierea greşită cu privire la capacitatea de a conduce autovehiculul în deplină siguranţă, în virtutea calităţii sale profesionale inculpatul având deplină cunoştinţa atât a caracterului ilicit al conduitei sale, cât şi a consecinţelor nerespectării dispoziţiilor legale pentru astfel de fapte, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului – inculpatul se află la primul conflict cu legea penală; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal – inculpatul s-a prezentat în faţa organelor de anchetă, asumându-şi responsabilitatea pentru faptele comise, iar în faţa instanţei a recunoscut în întregime acuzaţiile penale formulate împotriva sa, uzând de procedura simplificată de recunoaştere a vinovăţiei; nivelul de educaţie, vârsta, …, situaţia familială şi socială – inculpatul are vârsta de …, este avocat în cadrul Baroului …, … potrivit înscrisurilor depuse la dosar. (…)

Raportat la împrejurările concrete de comitere a ilicitului penal din cauză, se observă, pe de-o parte, că inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice din municipiul Bistriţa la o oră la care traficul este unul intens (ora 15:40), dar pe o distanţă scurtă, după ce a consumat băuturi alcoolice, prezentând o alcoolemie medie (1,28 g/l la prima probă), cauzând totodată producerea unui eveniment rutier soldat cu pagube materiale, dar şi că această conduită ilicită reprezintă un eveniment izolat în viaţa inculpatului, care se află la prima confruntare cu legea penală, împrejurare care, coroborată cu celelalte date care caracterizează persoana acestuia (are vârsta de … de ani, a profesat anterior, pe parcursul a 29 de ani, în magistratură, este …), confirmă existenţa unor posibilităţi reale de îndreptare, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 83 alin. (1) lit. (d) din C. pen.

În acelaşi sens, instanţa reţine că probele cauzei (…) confirmă alegaţiile inculpatului în sensul că aceasta este o persoană integrată în societate, apreciată în comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea profesională, care dispune de un nivel de pregătire profesională ridicat şi care anterior săvârşirii infracţiunii a manifestat o conduită adecvată în societate. În prezent, inculpatul recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, fiind motivat să nu reia conduita infracţională, cu atât mai mult cu cât acesta îşi desfăşoară în continuare activitatea profesională în domeniul juridic, fiind avocat în cadrul Baroului Bistrița-Năsăud .

Deopotrivă, faţă de lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală a inculpatului pe parcursul procedurii penale, care conştientizează consecinţele activităţii infracţionale derulate, asumându-şi şi regretând săvârşirea infracţiunilor, dar şi reţinând că infracţiunea concret săvârşită este de o gravitate medie, instanţa apreciază că inculpatul a înţeles pe deplin semnificaţia procesului penal desfăşurat împotriva sa şi că aplicarea efectivă a unei pedepse nu este necesară, îndreptarea sa putând fi realizată prin supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată.

Aşa cum s-a arătat deja, în speţă, în raport de circumstanţele de săvârşite a ilicitului penal şi datele care caracterizează persoana inculpatului X.X., inclusiv atitudinea procesuală adoptată de inculpat pe întreg parcursul procesului penal conduc la concluzia inoportunităţii aplicării unei pedepse cu închisoarea sau cu amenda penală. (…)

Plecând de la circumstanţele concrete de săvârşire a ilicitului infracţional, de la datele ce caracterizează persoana inculpatului, conduita acesteia anterior şi ulterior săvârşirii ilicitului penal, instanţa apreciază, pe de-o parte, că se impune stabilirea unei pedepse cu închisoarea prin orientare spre minimul special obţinut ca urmare al valorificării prevederilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen.

În cauză nu au fost identificate împrejurări care să poată fi calificate şi reţinute în favoarea inculpatului ca circumstanţe atenuante, potrivit art. 75 şi art. 76 C.pen.

Pentru considerentele anterior redate, instanţa consideră că reeducarea inculpatului nu poate fi făcută decât prin stabilirea unei pedepse în sarcina acestuia, iar aplicarea unei alte instituţii privitoare la modul de individualizare a executării pedepsei, respectiv a renunţării la aplicarea pedepsei în condiţiile art. 80-82 C.pen., ar reprezenta un tratament sancţionatoriu excesiv de clement, în considerarea împrejurărilor concrete ale săvârşirii infracţiunii şi gravităţii sporite pe care acestea o imprimă faptei comise şi care, în opinia instanţei, sunt incompatibile dispunerii unei soluţii de renunţare la aplicarea pedepsei.

Pe de altă parte, având în vedere şi împrejurarea că inculpatul, o persoană integrată în societate profesional şi familial, prezintă un risc scăzut de reiterare a conduitei infracţionale, având planuri realiste de viitor, asumându-şi imputabilitatea faptelor, înţelegând semnificaţia juridică a activităţii sale şi regretând infracţiunile comise, instanţa apreciază că rolul educativ al pedepsei şi atenţionarea inculpatului asupra consecinţelor faptei sale pot fi atinse şi prin stabilirea unei pedepse cu închisoarea şi amânarea aplicării acesteia, fiind suficiente date că prin stabilirea unei astfel de sancţiuni inculpatului îi poate fi imprimată o atitudine corectă faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj.