Aparent bugetul municipiului pentru 2014 este un buget al dezvoltării, așa cum afirma domnul Ovidiu Crețu, primarul municipiului Bistrița cu ocazia dezbaterii publice a bugetului. Argumentul în susținerea acestei teze este faptul ca sumele alocate dezvoltării municipiului reprezintă circa o treime din buget.
Când analizăm poziție cu poziție obiectivele, denumite de dezvoltare, propuse pentru finanțare în acest an putem trage o altă concluzie. Bugetul anului 2014, dacă s-ar realiza așa cum este aprobat în acest moment, duce la înglodarea în datorii neperformante pentru următorii 10 ani. Foarte multe sume prevăzute a se cheltui în acest an nu au nimic a face cu dezvoltarea durabilă. Costurile unor obiective sunt supraevaluate. Am precizat acest lucru și în intervenția pe care am avut-o la dezbaterea publică a bugetului. Consider că sunt alocate sume ce nu se justifică pentru studiile de fezabilitate precum și pe lucrările de construcții și dotări.
Dau un singur exemplu concret: pentru studiul de fezabilitate al “liniei verzi” de transport public sunt prevăzuți 300.000 lei . Definiția din DEX : FEZABILITÁTE (‹ fr.) s. f. 1. Caracteristica a aceea ce este fezabil. 2. (TEHN.) Studiu de f. = studiu al unui proiect sau al unei investiții din punct de vedere al posibilităților tehnice de realizare și al rentabilității economice.
Oare de ce trebuie să cheltuim 300.000 lei pentru a ști dacă este posibil a se realiza, când domnul primar ne-a anunțat deja că va fi tramvai și ne-a comunicat și traseul. Sau, ca și în cazul atâtor alte studii, specialiștii care își vor adjudeca lucrarea vor face tot posibilul să iasă ca fezabilă varianta pe care dl.primar ne-a și comunicat-o.
Problema liniei verzi ar trebui tratată în ansamblul unui studiu de trafic complex pentru municipiu, împreună cu rezolvarea problemei pistelor de biciclete, având la bază un studiu de mobilitate. Eu nu cred că ruta Viișoara-Unirea este cea care creează principalele dificultăți în traficul din municipiu.
În acest context ar trebui luată în considerare problema parcărilor în toate cartierele orașului, nu numai zona Bistricioarei sau a Pieței Centrale.
Cireașa de pe tort în ceea ce privește “dezvoltarea” orașului o reprezintă proiectul pârtiei de schi din faimosul Wonderland. Am mai scris pe aceasta tema anul trecut, articol care este actual și acuma. M-am documentat referitor la pârtii de schi și pot afirma cu certitudine ca acest proiect este foarte păgubos pentru oraș. Realizarea proiectului din credit bancar înseamnă cheltuieli nejustificate pentru bugetul următorilor zece ani. Ne vom alege cu o instalație scumpă care nu va putea fi folosită, dar împrumutul va trebui rambursat în detrimentul altor obiective absolut necesare pentru oraș. Voi reveni, pe larg, cu această temă.
Revin cu propunerea pe care am făcut-o anul trecut privind înființarea unui incubator de afaceri. Completez cu propunerea de a se armoniza obiectivele municipiului cu ale județului. Să explic: în strategia de dezvoltare a județului pentru perioada 2014-2020 este propusă realizarea unui Centru de cercetare pentru electrotehnică. Primăria are intenția de a crea incubator de afaceri într-unul din fostele puncte termice din oraș. Cred că mult mai bine ca aceste două deziderate să fie realizate împreună, iar locația fostului sediu ARIO cred că este cel mai potrivit (atât din rațiuni economice – acolo sunt toate utilitățile necesare, este lângă viitorii beneficiari, cât și urbanistice ).
Oricare punct termic nu oferă condițiile pentru un incubator de afaceri în adevăratul sens al cuvântului (primarul și consilierii ar trebui să aibă reper incubatorul de afaceri de la Herzogenrath – orașul înfrățit cu Bistrița), iar clădirile fostului spital de pe Bd. Independenței, unde CJ intenționează să înființeze centrul de cercetare nu sunt adecvate pentru acest scop. Incubatorul de afaceri și centrul de cercetare ar fi adevărații catalizatori ai dezvoltării durabile ale municipiului si județului.
Cu prilejul dezbaterii publice asupra bugetului pentru 2014, am propus ca cele 2 milioane de lei din rezerva bugetară, dar cu intenția de a fi dați clubului Gloria, să fie redistribuiți pentru asigurarea siguranței copiilor la școli și grădinițe. În prima fază trebuie dotate toate unitățile de învațământ cu camere de filmat ale perimetrului și incintelor, construirea unui centru de monitorizare și preluarea pazei unităților de învățământ de Primărie (nu este normal și nici legal ca paza să fie asigurată de părinți).
Banii dați Gloriei reprezintă ajutor de stat, dacă vrem să încurajăm sportul bistrițean (și în special pentru copii și junior) trebuie s-o facem prin club al municipalității, nu prin intermediul unei entități private. Nu insist pe aceasta temă, sunt foarte multe lucruri de spus și multe au fost spuse în aceste zile în contextul sentinței din dosarul transferurilor.
În final doresc să readuc atenției opinei publice faptul că administrația locală are atribuții care, aparent numai cheltuie bani de la buget, cum ar fi realizarea și întretinerea infrastructurii locale (străzi, parcuri, iluminat public, apă-canal, energie, etc). Banii alocați de la bugetul local pentru întreținerea și dezvoltarea rețelei de drumuri nu sunt îngrupați în pământ, au în spate impozitele pe autovehicole pe care le plătim an de an (în 2014 peste 5,7 milioane de lei, cca 2,5% din venituri). Parcurile și locurile de joacă nu aduc venit la bugetul local dar sunt obligație legală pentru administrația locală de a le construi și întreține. Șirul exemplelor poate continua.
Ne plângem că nu sunt bani. În realitate sunt foarte mulți bani. Necazul este că nu sunt folosiți bine!
Adrian Florin Chereji,
președinte Asociația BISTRIȚA CIVICĂ
