Primarul din Lunca Ilvei, Flaviu Lupşan, se află la cel de-al patrulea mandat în fruntea comunei, fiind unul dintre cei mai vechi edili din administraţia publică a judeţului.
Cum a reuşit acest lucru citiţi în interviul acordat în exclusivitate Gazetei de Bistriţa.
Gazeta de Bistriţa: Domnule primar, sunteţi deja la al patrulea mandat în fruntea administraţiei din comuna Lunca Ilvei. Privind puţin în urmă, care dintre cele patru mandate credeţi că este cel mai fructuos dintre ele?
Flaviu Lupşan: Fiecare a avut semnificaţia lui. Mă gândesc că atunci când am preluat primul mandat, în ’96, şi ţin să precizez că eram în aceeaşi echipă prima-viceprimar, biroul primarului nu avea nici cel puţin broasca la uşă şi era doar un cui. Nu mai vorbesc de celelalte instituţii ale statului care nici nu existau. Închipuiţi-vă ce a fost pentru noi. Desigur că până în toamnă am reuşit să restaurăm cât de cât clădirea. În următorul an am început să ne facem o strategie. Am început cu dispensarul din comună, care era foarte necesar pentru oamenii din zonă. El funcţiona într-o clădire total improprie, jumătate a fost aprinsă, erau doar două camere improprii. În câţiva ani am reuşit să facem un dispensar modern cu două cabinete de medicină generală, cabinet de stomatologie, punct farmaceutic şi are toate utilităţile la standardele cerute. Apoi am început cu reabilitarea şcolilor. A urmat apoi construcţia de drumuri, noi având o reţea foarte mare de drumuri de aproximativ 40 de kilometri, şi care erau într-o stare deplorabilă, având în vedere că pe raza localităţii există partea de exploatare şi prelucrare a masei lemnoase, ceea ce implică utilaje de mare tonaj. Or aici a trebuit intervenit de cel puţin două ori pe an cu cantităţi imense de piatră. În sensul acesta am reuşit să achiziţionăm un moto-concasor din Austria, am amenajat o carieră la noi în localitate şi aşa am reuşit să pietruim parte din drumuri. Am reuşit să facem multe lucruri, dar cred că în acest al patrulea mandat am reuşit să aducem cele mai mari investiţii în comună. La finalul mandatului vor fi investiţii de aproximativ 18 milioane de euro.
Gazeta de Bistriţa: Satisfacţia este mare având în vedere că România a trecut printr-o perioadă de criză?
Flaviu Lupşan: Categoric! Dar din punctul acesta de vedere, pot să vă spun că la 1 ianuarie 2007 aveam deja 13 proiecte, studii de fezabilitate întocmite şi aşteptam o sursă de finanţare. Deci toate erau pe biroul meu ca în momentul în care intram în UE toate aceste SF-uri (n. r. – studii de fezabilitate) să fie finanţate. Lucru care, de altfel, s-a şi întâmplat. La ora actuală derulăm foarte multe proiecte de investiţii, fie pe bani guvernamentali, fie pe bugetul local, fie pe surse structurale europene.
Gazeta de Bistriţa: Şi pentru că tot am vorbit de criză economică, cum v-aţi descurcat în toată această perioadă cu fondurile pe care le-aţi avut la dispoziţie la bugetul local?
Flaviu Lupşan: M-am limitat într-un fel la investiţiile mari, dar noi avem şi un atu, zona de munte, şi avem surse extrabugetare, provenite din vânzarea de masă lemnoasă. Asta a fost o gură de oxigen pentru noi.
Gazeta de Bistriţa: La începutul actualului mandat aţi avut mai multe proiecte în derulare, printre care construirea de blocuri ANL, sala de sport, creşă pentru copii şi a Dispensarului Sanitar Veterinar, asfaltarea şi modernizarea drumurilor comunale, construirea unui pod din beton în zona Valea Fătului, amenajarea unei Pieţe Agroalimentare pe raza localităţii Lunca Ilvei, modernizarea iluminatului public. Au fost finalizate toate aceste proiecte?
Flaviu Lupşan: Aş începe de la coadă la cap, cu iluminatul public. L-am finalizat, toată partea de iluminat este pe actualul sistem de becuri cu economizor. Actualmente avem 476 de lămpi, pe drumul judeţean acestea sunt montate pe fiecare stâlp, iar pe drumurile colaterale sunt tot la al doilea stâlp. Chiar dacă am înzecit numărul de lămpi, contravaloarea iluminatului este la jumătate faţă de ceea ce plăteam înainte. Dacă altă dată plăteam peste o sută de milioane de lei vechi la nivelul a două luni, astăzi plătim până în 45 de milioane de lei vechi. În ceea ce priveşte blocurile ANL suntem la faza de şarpante. Aici termenul de finalizare a fost 30 iunie, dar s-a prelungit şi se pare că va fi 30 noiembrie, în condiţiile în care, sperăm, Agenţia naţională va putea finanţa acest proiect. Tot în acea zonă am început construirea unei creşe cu 40 de locuri. Pot să vă spun că împreună cu localităţile vecine, Şanţ şi Ilva Mare, am făcut o asociaţie cu trei ani în urmă, al cărei preşedinte sunt, şi am reuşit să implementăm un proiect Lunca Ilvei – Şanţ, drumul de legătură este unul intercomunal, în lungime de 11,7 km, un muzeu de port popular la Şanţ, iar la noi staţie de clorinare pe actualul sistem de alimentare cu apă şi o creşă cu 40 de locuri de care vorbeam mai devreme. Valoarea proiectului este de 6,3 milioane lei şi este cel mai mare proiect din zona de nord-vest a Agenţiei Satu Mare. În aceeaşi zonă se construieşte şi sala de sport, suntem la faza de elevaţie. Termenul de finalizare este 2012, lucrare finanţată prin CNI. De asemenea, mai avem un drum de 6,1 km prin HG 577 modernizare drumuri. Am început încă din 2009 cu lucrări de artă, amenajări de maluri, schimbări de podeţe, etc., însă am stopat-o pentru a putea parcurge reţeaua de apă – canal, pe care am început-o din 28 martie anul acesta. Pe zona respectivă, în maxim o săptămână terminăm reţeaua de canalizare şi apă după care vom începe lucrările pregătitoare în vederea asfaltării drumului respectiv. De asemenea, mai avem în faza de licitaţie – proiectare un proiect câştigat pe măsura 1.4.1 pe drumuri forestiere, în lungime de 11 km, urmând ca în luna iulie să fie licitaţia de execuţie. Acest drum face legătura între Lunca Ilvei şi Piatra Fântânele. Am mai depus un proiect pe programul de 10.000 de kilometri de drumuri judeţene pe strada Iliuţa şi mai avem trei proiecte depuse, unul pentru o centrală de biomasă la pepiniera Silhoasa, cea mai mare din judeţ, fiindcă actualul sistem de încălzire este total impropriu şi are un consum enorm de rumeguş. Un alt proiect depus este pentru un centru de informare turistică, fiindcă Lunca Ilvei este o zonă turistică încă din 1990. Dat fiind faptul că avem peste 3.000 de hectare de arii protejate am depus şi un proiect pentru un punct de informare turistică pentru zona respectivă, care are arbori seculari, pin, şi plante carnivore care sunt unicat în Europa. Este vorba de Clovul de la Larion.
Gazeta de Bistriţa: Ce proiecte aveţi acum în derulare?
Flaviu Lupşan: Anul trecut am început reorganizarea administrativă a teritoriului prin acel nomenclator stradal aprobat. Suntem singura comună din România care am reuşit să facem aşa ceva. La ora actuală avem 33 de străzi şi fiecare are denumirea ei, cu numerele de casă aferente, exact ca şi în sistemul urban. Apoi am realizat planul urbanistic general fiindcă era foarte necesar să extindem zona de intravilan în momentul în care am creat acest nomenclator stradal. L-am perfectat şi acum suntem în stadiul de avizare la Oficiul de cadastru şi publicitate. Apoi a fost acţiunea cea mai importantă, aceea de a schimba tot ce înseamnă buletine şi cărţi de identitate.
Din acest an am început, şi suntem singura comună din România, cadastrul general. Tatonările le-a demarat anul trecut, am căutat tot felul de firme, am întocmit caietul de sarcini, am scos la licitaţie şi a câştigat o firmă din Bucureşti într-o asociere cu Bloom România. Chiar săptămâna aceasta am avut zborul de recunoaştere a localităţii. Termenul de finalizare este mai 2012. După prelucrarea bazei de date obţinute în urma acestui zbor ea va fi transpusă pe ortofotoplanuri şi apoi va începe munca de teren. Este, zic eu, cea mai importantă lucrare de investiţii pe care a putut să o facă Primăria Lunca Ilvei, fiindcă vedeţi ce se întâmplă la ora actuală. Transmiterea terenurilor de la părinţi la copii sau între persoane fizice şi juridice, etc., nu se poate face dacă nu este rezolvată această problemă juridică a terenului. Or în instanţă durează foarte mult şi sunt nişte costuri enorme.
Gazeta de Bistriţa: Ce proiecte pregătiţi pe termen scurt şi mediu?
Flaviu Lupşan: Reabilitare de drumuri, acum lucrez la un proiect pentru construcţia a două poduri pe râul Ilva, dar şi pentru un proiect pentru capela mortuară. Acesta din urmă, poate o să vă vină să zâmbiţi, este un lucru foarte necesar chiar şi pentru mediul rural.
Gazeta de Bistriţa: Aţi reuşit să atrageţi investitori care să contribuie la dezvoltarea comunei?
Flaviu Lupşan: Acesta a fost unul din lucrurile cele mai importante când am preluat primăria şi aş începe cu fosta fabrică de cherestea, care a fost a IFET-ului. Am reuşit să o privatizăm. La vremea respectivă am avut foarte mulţi ofertanţi şi în general arabi, dar faţă de care ne-am opus şi pe care nu îi interesa nimic. Noi aveam masa lemnoasă, materia primă. Am căutat un agent economic din zonă, este vorba de domnul Iugan Emil. Astăzi este una dintre cele mai moderne fabrici din România pe industrializarea masei lemnoase. Are circa 170 de angajaţi, din care aproximativ 98% sunt localnici, şi astfel am rezolvat un aspect social, având în vedere că şi noi facem parte din zona minieră, ca Rodna sau Şanţ. Mai avem încă şapte investitori pe exploatare şi prelucrarea masei lemnoase, dar şi o fabrică de lapte, SC Eliezer, care prelucrează aproape tot laptele de pe Valea Someşului.
Gazeta de Bistriţa: Ce ar putea oferi Lunca Ilvei din punct de vedere turistic?
Flaviu Lupşan: În primul rând zona este nemaipomenită. Apoi avem 5 pensiuni autorizate şi avem 20 de case care pot să ofere în orice moment condiţiile cerute de turişti. Este zona care poate să ofere o conexiune între Munţii Rodnei şi Munţii Călimani şi în acest sens avem drumul de legătură între Şanţ – Lunca Ilvei, care va fi modernizat, şi drumul dintre Lunca Ilvei spre Tihuţa, care prin modernizarea sa poate deveni o sursă importantă. Acum este promovat DJ 172D, Ilva Mică – Grădiniţa, care este deja pe SEAP şi sperăm ca din toamna acestui an să înceapă lucrările fiindcă va fi o deschidere spre zona Bucovinei. Apoi avem lucrările de artă de la drumul CFR, Clovul de la Larion, iar în centrul comunei avem Monumentul eroilor ceferişti, pe care există montate nişte plăci din bronz de pe vremea regelui Carol.
Gazeta de Bistriţa: Credeţi că este important sprijin politic pentru ca un primar să aibă realizări în timpul mandatului său sau este vorba de a fi un bun gospodar?
Flaviu Lupşan: Sprijinul politic contează cam 20%. Eu zic că un primar trebuie să îşi facă treaba, Dacă primarul este gospodar la el acasă, fiţi convinsă că şi localitatea pe care o administrează este bine gospodărită. Şi-apoi, primarul face partidul, nu invers. Indiferent de partid, dacă oamenilor le place primarul, vor merge cu el. În ceea ce mă priveşte, toate au fost luate pas cu pas. Spre exemplu, în 2008 am întocmit strategia de dezvoltare a comunei pe următorii cinci ani, respectiv 10 ani. Acolo au fost consemnate toate priorităţile ce trebuiau să fie implementate în perioada care urmează.
Gazeta de Bistriţa: Veţi mai candida pentru un nou mandat?
Flaviu Lupşan: Da. Vreau să duc la bun sfârşit tot ce mi-am propus. Sunt convins că după mine, prea puţine vor mai fi de făcut şi cel care îmi va urma, dacă lucrurile merg aşa cum îmi doresc, nu va avea de făcut decât să îşi bea cafeaua şi să meargă la ora 16.00 acasă. Eu în toţi aceşti ani nu mi-am luat mai mult de cinci zile concediu anual.
Liana Mureşan
