Cu acte adiționale, contractele cu statul se măresc cât ai clipi. Asta pare să fie o practică uzuală la Primăria Bistrița, după cum a reieșit din rapoartele de control din 2020 ale Curții de Conturi. Astfel, un constructor a primit cu mai bine de un milion de lei în plus, printr-un act adițional la contractul deja semnat. Primăria Bistrița s-a dus în instanță și a cerut judecătorilor să anuleze măsura luată de Curtea de Conturi, care prevedea recuperarea datoriei.
Raportul de audit financiar din luna mai a anului trecut, întocmit de către auditorii Curții de Conturi, scoate în evidență o practică cel puțin dubioasă a vechii administrații. Astfel, în 2019 municipalitatea a modificat 7 contracte cu constructorii, prin acte adiționale. Acestea veneau să mărească substanțial sumele care le intrau în conturi.
Inspectorii Curții de Conturi vin și cu un exemplu de contract, care a fost mărit printr-un act adițional cu peste un milion de lei. Este vorba despre cel semnat cu EURAS SRL din Satu Mare, care a modernizat în trecut și Ambulatoriul Spitalului Județean de Urgență Bistrița.
Cei de la EURAS au pus mâna pe contractul în valoare de 7,4 milioane de lei pentru reabilitarea corpului A, a corpului B și a sălii de sport a Liceului de Muzică Tudor Jarda. Constructorul din Satu Mare a pus mâna pe contract în ultima lună din 2018 și exact 4 luni mai târziu a cerut, printr-un act adițional, mărirea valorii contractului.
Au mizat pe creșterea salariului minim brut pe țară…
Primăria Bistrița a invocat creșterea salariului minim brut pe țară. Legea licitațiilor publice permite creșterea valorii contractelor în această situație, însă doar în această situație. Printr-un act adițional a fost modificată valoarea contractului la 8,5 milioane de lei, adică cu mai bine de un milion de lei în plus. Practic, contractul s-a majorat cu 15,2%.
Problema a fost că firma care s-a ocupat de lucrări a solicitat nu doar actualizarea cheltuielilor directe, date de creșterea salariului minim brut pe țară, ci și actualizarea cheltuielilor indirecte și a profitului, lucru total ilegal potrivit legislației în vigoare. Firma a cerut ca și cheltuieli indirecte 65.000 de lei.
„Având în vedere aspectele legale prezentate, echipa de audit consideră că elementele de preț reprezentate de cheltuielile indirecte și profit nu trebuiau să facă obiectul actualizării, nefiind demonstrată influența asupra acestor elemente cauzată de creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru domeniul construcțiilor potrivit art. 71 din O.U.G. nr. 114/2018. În consecință, prin Actul Adițional nr. 1/24.04.2019, prețul contractului de lucrări nr. 204/28.12.2018 a fost majorat nelegal cu suma de 65.056,88 lei fără TVA (cu 1.135.071,31 lei în loc de 1.070.014,43 lei)”, au concluzionat auditorii Curții de Conturi.
Mai mult, aceștia au cerut Primăriei Bistrița să recupereze acest prejudiciu de la firma în cauză: „S-a dispus ca ordonatorul de credite al UAT Bistrița va dispune efectuarea unei analize interne în vederea identificării cauzelor care au determinat actualizarea prețului contractelor de lucrări de investiții cu nerespectarea condițiilor prevăzute de reglementările legale. În baza acestei analize, se vor dispune măsuri concrete care să asigure respectarea tuturor normelor juridice care constituie cadrul legal aplicabil obiectivelor de investiții în derulare, decontate din bugetul local/PNDL, stabilirea, după caz, a întinderii prejudiciului produs patrimoniului entității prin plata cheltuielilor de capital cu nerespectarea prevederilor legale, înregistrarea în evidența contabilă și recuperarea acestuia”.
Nemulțumită, Primăria Bistrița a făcut contestație la Curtea de Conturi, însă comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi nu i-a dat dreptate. Astfel, în toamna anului trecut, Primăria Bistrița a chemat în instanță Curtea de Conturi și a cerut anularea măsurilor dispuse. Soluția a fost dată de către Tribunalul Bistrița-Năsăud câteva luni mai târziu.
Cum se apără Primăria Bistrița
Primăria Bistrița a susținut că prețul contractului s-a ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului așa cum rezultă din prevederile legale.
Argumentele aduse de municipalitate sunt absolut penibile. Printre altele, Primăria Bistrița a susținut că luarea acestor măsuri și anume recuperarea prejudiciului ar putea determina unii parteneri contractuali ai municipalității să refuze executarea unor obligații contractuale sau să le execute cu întârziere:
„Există posibilitatea ca unii parteneri contractuali ai Municipiului Bistrița să refuze executarea unor obligații contractuale, sau să le execute cu întârziere, ceea ce ar genera sincope majore în graficul de derulare a proiectelor începute și angajarea răspunderii contractuale și în relația cu finanțatorii proiectelor – în cazul acelora care se finanțează din fonduri europene, unde sunt încheiate contracte cu termene foarte strict stabilite. Impactul negativ este greu de cuantificat, și tocmai de aceea se apreciază că prejudiciul ce ar fi suferit de autoritatea publică este unul greu sau imposibil de înlăturat”, a arătat Primăria Bistrița.
Problema este că, Curtea de Conturi nu a găsit doar un singur act prin care s-a mărit valoarea unor contracte, folosindu-se drept pretext creșterea salariului minim. În anul 2019 s-a aplicat aceeași metodă la mai multe contracte de lucrări.
Astfel, inspectorii au găsit astfel de acte adiționale la trei contracte încheiate de municipalitate cu LDP. Unul dintre ele vizează reabilitarea străzii Colibiței și creare acces auto între strada Arțarilor și strada Colibiței, contract în valoare de 2,4 milioane de lei. S-au mai modificat prin acte adiționale alte două contracte cu LDP, care au presupus amenajarea de străzi în zonele noi de locuințe din municipiul Bistrița.
De asemenea, inspectorii Curții de Conturi au găsit contracte umflate în 2019 cu acte adiționale și cu alte firme. Este vorba despre două contracte semnate cu ARL Cluj, ce prevedeau amenajarea de străzi în zonele noi de locuințe în municipiul Bistrița
A fost modificat, tot prin act adițional și un contract cu CML.Ro, culmea, tot pentru amenajarea de străzi în zonele noi de locuințe.
Asta sugerează faptul că este o practică veche a Primăriei Bistrița.
„Abaterea s-a produs ca urmare a interpretării eronate a prevederilor legale în materie și a nefuncționării corespunzătoare, în aceste situații, a controlului intern din cadrul U.A.T.M. Bistrița”, sunt de părere inspectorii Curții de Conturi.
Tribunalul Bistrița-Năsăud, pe masa căruia a ajuns dosarul a respins cererea Primăriei Bistrița și a dat dreptate inspectorilor Curții de Conturi, susținând că legea achizițiilor publice permite mărirea contractelor prin acte adiționale doar când este vorba despre cheltuieli directe, mărite odată cu creșterea salariului minim.
În primăvara acestui an, Primăria Bistrița a și contestat decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud, recursul urmând să se judece, la Curtea de Apel Cluj. Primul termen de judecată este stabilit pentru jumătatea lunii aprilie.
Acțiunea Curții de Conturi ar trebui să se îndrepte spre persoanele care au semnat aceste contracte și nu spre instituția Primărie