Finlanda a transmis noi motive de ingrijorare privind viitorul zonei euro, dupa ce a anuntat ca se pregateste de iesirea unei tari din uniunea monetara.
Saptamana trecuta, ministrul de Externe al acestei tari, Erkki Tuomioja, a confirmat ca Guvernul din care face parte isi ia masuri pentru a se proteja in cazul in care uniunea monetara se va destrama, scrie CNBC.
"Este un lucru pe care niciun om din tara noastra, nici macar euroscepticii din Partidul Adevaratii Finlandezi, nu il doreste, mai ales Guvernul. Insa trebuie sa fim pregatiti. Oficialii nostri trebuie sa aiba un plan de actiune, pentru orice eventualitate", a comentat ministrul. Tuomioja precizeaza ca, desi nu exista reguli clare despre cum un stat poate iesi din zona euro, acest lucru se va intampla la un moment dat.
Declaratiile ministrului de Externe finlandez au fost percepute de unii analisti ca o intentie a tarii de a iesi din uniunea monetara. Insa aceste supozitii au fost desfiintate de Tuomioja, care a reiterat pozitia Finlandei in legatura cu zona euro.
"Lucram impreuna cu partenerii nostri europeni pentru a evita un colaps, deoarece nu ar aduce beneficii nimanui. Nu avem intentia de a parasi zona euro", a mentionat Tuomioja, pentru CNBC.
Insa in urma cu o luna, ministrul finlandez de Finante a spus ca tara sa prefera sa iasa din uniunea monetara decat sa plateasca datoriile altor state. Finlanda, care are drept de veto ce poate fi utilizat pentru blocarea ajutoarelor pentru statele europene, a insistat pentru sprijin colateral din partea Spaniei si Greciei in locul unor imprumuturi de salvare.
Tocmai aceasta reticenta a Finlandei fata de pachetele de bailout ar putea reprezenta un pericol pentru zona euro, considera analistul de la Capital Economics, Ben May. "Pozitia ferma a Finlandei fata de sprijinul continuu al tarilor de la periferie mareste riscul ca zona euro sa nu implementeze masurile necesare ca uniunea sa existe, in continuare, in formula actuala", a opinat analistul.
La fel ca Grecia, si aceasta tara s-a confruntat cu situatii dificile in trecut. Finlanda a trecut printr-o criza bancara in anii 1990, reusind sa isi transforme ulterior deficitul bugetar de 9,4% din PIB, intr-un surplus bugetar de 7,9% din PIB, la inceputul anilor 2000.
"In aceste conditii, este dificil de inteles de ce Finlanda este exasperata sa nu ajute Grecia", a completat May. Potrivit CNBC, bancile din Finlanda nu au o expunere prea mare in tarile din sudul regiunii, astfel ca statul nu ar fi foarte afectat de colapsul unei economii de la periferie.
In plus, nici nu are prea multe beneficii din faptul ca este membru al zonei euro, existand posiblitatea ca sa se reorienteze catre vecinii si principalii sai parteneri comerciali, Norvegia, Suedia si Danemarca (care au ramas la monedele proprii).
