Situată la trei kilometric de oraşul Beclean, viitoarea staţiune Băile Figa este aproape de finalizare, inaugurarea acesteia urmând a fi undeva în jurul datei de 29 noiembrie. Turiştii care vor veni aici se vor putea delecta atât cu bazinele de apă sărată cât şi cu admirarea vestigiilor de la situl arheologic Băile Figa. Recent, ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologul a participat la Ziua Porţilor Deschise în cadrul şantierului arheologic „Băile Figa”.
Un proiect mai vechi pus acum pe picioare
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, de asemenea arheolog, Gheorghe Marinescu, care ştie foarte bine povestea sitului şi a Băilor Figa, spune că “În momentul în care prin 2002 – 2003 s-a discutat de posibilitatea obţinerii pe Regiunea de Nord – Vest a unor finanţări pentru valorificarea turistică a unor elemente naturale, am spus că este o şansă pentru judeţ să propunem o temă de valorificare turistică şi balneară, de valorificare a apelor sărate de la Figa şi am propus atunci şi Domneştiul, unde de asemenea sunt rezerve de sare. A trebuit atunci de voie, de nevoie să ne asociem cu cei de la Cluj care au venit şi ei cu o propunere similară pe zona Dejului. Aşa că a rămas până la urmă doar Figa”. În angajamentul Consiliului Judeţean atunci şi ulterior al Primăriei Beclean a intrat şi obligaţia de cofinanţare a proiectului şi s-au dat nişte bani de la judeţ. Partea cea mai importantă a cofinanţării pe care a susţinut-o Consiliul Judeţean a fost angajamentul de asfaltare a drumului ce duce la viitoarea staţiune. S-a asfaltat în bună măsură drumul dar proiectul de valorificare a apelor a durat foarte mult din motive inclusiv de natură politică. „Acum lucrurile merg şi cred eu că într-o perioadă relativ scurtă vom putea spune că avem ceea ce trebuia să aibă judeţul de mult, o valorificare turistică şi balneară, terapeutică a apelor”, se arată convins Marinescu.
Băile Figa, o mină de aur
Odată finalizată, staţiunea balneară Băile Figa va dispune de un bazin interior şi unul exterior cu apă sărată. Până să se ajungă aici, aproape de inaugurare au fost însă şi greutăţi, mărturiseşte primarul oraşului Beclean, „o problemă care a trenat este faptul că noi trebuie să aducem 5 km din oraş, apă, canalizare, curent şi gaz. De asemenea, dacă noi nu aveam asfaltul până la Băi nu aveam nicio staţiune, iar valoarea asfaltului este aproape cât cea a investiţiei. Deci fără asfaltare acolo nu se dezvolta nimic. Nu aveam cartierul rezidenţial, nu aveam canalizarea, apa. Am reuşit să motivăm existenţa a 500 de case din care 200 sunt deja construite în cartierul rezidenţial. Mai mult, E-On Gaz ne duce gazul gratuit, deci o investiţie de peste 10 -15 miliarde, jumătate aproape din investiţia Băilor le face E-On gaz. Să aducem în zonă curent transformat ne costă 5-6 miliarde în zona respectivă. Noi, autorităţile trebuie să mai şi credem ca să realizăm ceva. Băile Figa împreună cu situl vor fi o mină de aur pentru cetăţenii din oraşul Beclean. Deja Dejul încasează pe zi 100 de milioane din intrare de la inaugurare Băilor. Intrarea la Băi va fi de 8 lei, adică 80.000 de lei vechi. Iarna putem folosi clădirea cu toate facilităţile ei. Estimăm un beget în 2010 din staţiune de cel puţin 5 miliarde. Cartierul rezidenţial produce de trei ani de când am încheiat contracte, circa 2 miliarde anual. Numai atunci pierde o comunitate când stă pe loc, deoarece atunci şi consumă şi se dezamăgeşte, dar atunci când munceşte şi se dezvoltă este imposibil să nu aducă şi venituri”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan.
Un sit unic
Lacurile sărate de la Băile Figa dispun de ape curative, clorosodice, puternic concentrate, iar nămolul sărat are proprietăţi de vindecare a unor boli ale sistemului nervos periferic, ale aparatului locomotor sau boli ginecologice. Un alt punct de atracţie al Băilor Figa este şi situl arheologig unic în sud-estul Europei, descoperit în anul 2007. Atunci, mai mulţi cercetători ai Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, ai Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântul Gheorghe şi ai Universităţii din Exeter – Marea Britanie, au scos la lumină acest sit, constând într-o construcţie întreagă, cu garduri de lemn din alun, pereţi de bârne, dar şi numeroase artefacte din lemn: un mâner celt, o covată, o paletă, troace, toate foarte bine conservate datorită sării. Analizele efectuate într-un laborator din străinătate au stabilit faptul că obiectele descoperite la Băile Figa datează aproximativ din anii 1000 î.Hr. şi 500 î.Hr, perioadă corespunzătoare sfârşitului epocii bronzului şi începutului epocii fierului. De asemenea, aici au fost descoperite şi numeroase cioburi din ceramică de culoare roşie sau neagră. Aşa cum se specifică şi pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud, importanța și ineditul acestui sit arheologic vine din descoperirea a numeroase construcții și instalații de lemn cu vârste cuprinse între anul 3.000 î. Hr. și anul 1900 (datarea s-a făcut prin metoda 14C la Laboratorul Gröningen), acestea fiind urme arheologice directe de exploatare minieră a sării. Situl arheologic „Băile Figa” este primul sit de acest tip cercetat în Europa de sud-est. Numărul mare de obiecte de lemn descoperite permite construirea unei scări dendrocronologice pentru această parte a Europei, care va permite datarea vestigiilor arheologice cu precizie de până la un an. Colectivul de cercetare sistematică este constituit din arheologi români și britanici, sub coordonarea domnului Prof. Dr. Anthony Harding, membru al Academiei Britanice și a domnului Dr. Valerii Kavruk, director al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.
Dă-i turistului, ce-i a turistului
Consilierul judeţean, Gheorghe Marinescu este de părere că turistului trebuie să îi dai în afară de cazare şi apă şi altceva ca să vină şi să se ducă vestea că „aici sunt de văzut obiective foarte importante. Toate aceste investiţii la care vine aportul european atrag după sine alte investiţii, alte facilităţi pentru comunitate”. De asemenea, primarul Nicolae Moldovan vede promovarea viitoarei staţiuni ca fiind extrem de importantă: „Promovarea e esenţialul. Orice element în plus îţi aduce un turist în plus. Noi mai avem în afară de Băi şi sit şi Herghelia vis a vis. O să închiriem de la cei de la Silvicultură o trăsură trasă de doi cai care se va deplasa zilnic de la Beclean la Băi. De asemenea ne gândim la un trenuleţ sau un tractoraş”.
Dacă toate vor merge bine, în scurt timp locuitorii judeţului Bistriţa-Năsăud şi nu numai se vor putea relaxa la Băile Figa din apropierea oraşului Beclean. Chiar dacă au trecut ani de la începerea acestui proiect , în sfârşit în 2009 autorităţile se pot mândri că a fost şi realizat. Exemplul Băilor Figa va putea constitui pe viitor un exemplu pentru valorificarea şi a altor zone bogate în săruri din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Iulia Stupinean