În ultimii zece ani comuna Feldru s-a schimbat mult, mereu în bine. Continua asecensiune în care se aflã a fãcut din banala asezare cea mai bogatã localitate din judetul Bistrita-Nãsãud si o eurocomunã în adevãratul sens al cuvântului. Acest progres, însa, nu ar fi fost posibil fãrã ajutorul feldrihanilor plecati în strãinãtate. Comuna Feldru se mândreste cu o infrastructurã de invidiat, case luxoase, biserici si scoalã renovatã, un ansamblu folcloric, un sediu de primãrie nou, iar ,în curând, va avea si un sistem de salubrizare la standarde europene.
Fondurile transferate în tarã în cursul anului 2007 de cãtre românii care muncesc în strãinãtate depãsesc investitiile strãine directe, fapt confirmat chiar si de Banca Nationalã a României. Acest lucru se face simtit si la Feldru, unde satul înfloreste pe zi ce trece. Feldrihanii plecati peste hotare nu uitã de unde au plecat, iar rodul muncii lor se vede cel mai bine în tarã. Ei au construit case impunatoare, dar, în acelasi timp, nu au uitat sa contribuie si la refacerea comunei. Edilul comunei nu se lasã nici el mai prejos si pune osul la trabã atunci când vine vorba de dezvoltarea regiunii conduse de el.
<h5>Finantare de peste 100.000 de euro</h5>
Administratia comunei Feldru a realizat un proiect Phare destinat dezvoltãrii serviciului local de salubrizare, a celui pentru situatii de urgentã si a eficientizãrii actului public administrativ. Acest proiect a fost singurul din judetul nostru care anul acesta a fost declarat eligibil pentru finantare, desi în cursa pentru finantãri au mai fost înscrise alte 24 de proiecte. Suma pe care au reusit sã o acceseze este de 106.414 de euro, din care un procent de 11% va fi suportat de bugetul comunei. Suma obtinutã va fi folosita pentru angajarea unei persoane la Serviciul de salubrizare,achizitionarea unei masini de presat deseuri tip PET, 700 de europubele si 400 de cosuri stradale. De asemenea din aceastã sumã va fi întretinutã starea tehnicã a masinii de salubritate pe care primãria o are si va fi dotat cu mobilier Serviciul local pentru situatii de urgentã, iar primãria va primi noi echipamente IT.
<h5>Un primar gospodar</h5>
La ora actualã în inventarul primãriei din Feldru sunt douã autospeciale pentru stingerea incendiilor, douã ambulante, o masinã de salubrizare, un autobuz, un microbuz, un autoturism marca Daewoo si trei autoturisme Dacia, toate fãrã cheltuirea nici mãcar a unui leu din bugetul local. Pentru anul care urmeazã primarul are planuri pe cât de mãrete, pe atât de realizabile. Bugetul pentru anul viitor prevede alocarea unei sume de bani destinatã achizitionarii de europubele pentru toate gospodãriile din Feldru si Nepos. Anul acesta s-a inaugurat si noul sediu al Primãriei din Feldru, o clãdire la care s-a muncit mult dar rezultatul final a meritat orice efort. Acum comuna are o mândrete de primãrie, la inugurarea cãreia a participat chiar liderul PSD, Mircea Geoana.
<h5>Feldrihani generosi</h5>
Din totalul de aproape 8000 de feldrihani, jumãtate sunt plecati în Spania si Irlanda. Primii sãteni au emigrat la îneputul anului 1993, însã exodul propriu-zis a avut loc doi ani mai târziu. Majoritatea muncesc în strãinãtate în domeniul constructiilor sau în agriculturã. Acestia se întorc în tarã numai în concediul de varã si de sãrbãtori, iar atunci satul este invadat de masini care mai de care mai luxoase si petrecerile se tin lant. Feldrihanii nu uitã de unde au plecat, fapt pentru care sunt foarte generosi când vine vorba de a ajuta comuna. Acestia au pus mânã de la mânã si au strâns o suma frumusicã cu care au renovat bisericile din sat si au reabilitat scoala. La Grupul Scolar Feldru studiazã la ora actualã în jur de 1500 de elevi din comunitate, acestia având la dispozite 38 de sãli de clasã, printre care un modern laborator de informaticã, dar si laboratoare de fizicã, chimie, biologie si tehnologie. Feldrihanii nu uitã nici de cei nãpãstuiti de soarta, fapt pentru care împreuna cu primarul fac anual acte de caritate atât la casele de copii, cât si la azilurile de batrâni din judet.
<h5>Ajutoare din strãinãtate</h5>
Comuna Feldru este, începând cu vara anului 2006, înfrãtitã cu localitatea spaniolã Meco, unde, la ora actualã, este o importantã comunitate românã, majoritatea emigrantilor din aceastã regiune fiind din Feldru. Vincent St. Vorey din Franþa este o altã localitate cu care comuna are încheiatã o conventie încã din anul 2000. O altã colaborare importantã pentru feldrihani este cea cu oraselul austriac Feldkirchen. Cu ajutorul grupurilor de initiativã din aceastã zonã, în perioada 2002-2004 comuna a primit o ambulantã si o autospecialã pentru stingerea incendiilor. Relatiile cu colaboratorii din strãinãtate sunt mai mult decât benefice, comuna primind ajutoare semnificative din partea acestora.
<h5>Comunitãti puternice</h5>
Comunitatea românã din Spania depãseste oficial cifra de 405.000 de persoane, situându-se în acest moment pe locul doi în rândul celor mai numeroase comunitãti strãine din teritoriul peninsulei iberice. În intervalul celor aproximativ sapte ani de la formarea acesteia, cetãtenii români au fost printre cei care s-au integrat cel mai bine si cel mai repede, anuntã FEDROM. Acestia au avut o contributie importanta în cresterea economiei spaniole, iar mai bine de jumãtate dintre ei cotizeazã la asigurãrile sociale. Majoritatea românilor din Spania sunt oameni cinstiti care sunt dornici sã-si dobândeascã cinstit un trai mai bun, iar cazurile de ilegalitãti comise de conationalii nostri devin izolate. Numãrul mare de români a dus la construirea a numeroase biserici ortodoxe pe teritoriul spaniol, iar, începând cu toamna acestui an, copiii români pot învãta în limba românã. Ministrul Cristian Adomnitei si ministrul spaniol al Educatiei, Mercedes Cabrera Calvo-Sotelo au semnat o declaratie comunã prin care cele douã ministere sustin introducerea cursurilor optionale de limbã, culturã si civilizatie româna în scolile din Spania pentru elevii români.
În acestã perioadã a anului sunt asteptati acasã peste 2000 de feldrihani, iar, odatã cu sosirea lor, satul pe ulitele cãruia în timpul anului nu zãrim decât copii si vârstnici, va prinde din nou viatã.
Cu ajutorul localnicilor gospodari si cu implicarea celor plecati în strainãtate comuna româneascã Feldru a devenit comunã europeanã, iar în curând va fi una dintre cele mai ecologice comune din România.
Iulia Balazs
