Avem deja suficiente motive că să afirmăm că actualul șef al Guvernului României, Florin Vasile Cîțu, este cel mai habarnist și mai toxic (inclusiv toxicoman) prim-ministru pe care l-au avut românii după răsturnarea regimului comunist. Premierul cu care ne-a pricopsit președintele Klaus Iohannis, în contextul promovării programului prezidențial „România educată”, face parte din categoria neșcoliților dacă avem în vedere că a căzut examenul de treaptă la un liceu provincial de mâna a doua (Liceul Energetic din Râmnicu Vâlcea), a picat două examene consecutive de admitere la facultate (la Academia de Studii Economice din București), a absolvit contra-cost un colegiu universitar de mâna a doua din SUA (Grinell Colege din statul Iowa), s-a chinuit vreme de 5 ani să obțină un masterat la acest colegiu și nu a reușit să obțină doctoratul început cu peste 20 de ani în urmă.
Premierul cu care ne-a pricopsit președintele Iohannis, în contextul promovării sloganului și dezideratului „Fără penali în funcții publice”, este un penal având în vedere condamnarea suferita în 2001 în Statele Unite ale Americii, pentru conducerea unui autoturism sub influența alcoolului și/sau a drogurilor. Premierul Cîțu este și un profitor al perioadei postcomuniste având în vedere modul în care a dobândit 75 de hectare de pădure în stațiunea montana Voineasa din județul Vălcea. Premierul Cîțu a fost și un mic privilegiat al perioadei comuniste întrucât părinții săi au avut legături strânse cu „ciuma roșie”. Mama să a fost merceolog și șefa de depozit în cadrul cooperației socialiste, posturi care i-au asigurat posibilitatea să se îmbogățească și să procure produse la care majoritatea romanilor nu aveau acces. Tatăl său s-a lăudat unor rude apropiate că a fost șofer la Comitetul Județean Vâlcea al PCR și că ar fi lucrat pe un microbuz care a deservit inclusiv Comitetul Central al PCR.
Un premier suspect de evaziune fiscală
Premierul Florin Cîțu a intrat incontestabil în rândul penalilor patriei după ce a fost făcută publică, cu dovezile de rigoare, condamnarea sa din Statele Unite ale Americii la doua zile de închisoare și la o amendă penală de 1000 de dolari. Rămâne de clarificat dacă a condus numai sub influența alcoolului sau și a drogurilor. De asemenea, rămâne de clarificat dacă primul ministru al României a comis o fraudă financiară prin neplata unui credit de 6.700 dolari, contractat de la o bancă cunoscută din Statele Unite. Totodată, șeful Guvernului României trebuie să clarifice cine i-a suportat costul ridicat al studiilor universitare făcute dincolo de Atlantic, care sunt estimate la circa un sfert de milion de dolari. Confirmând proverbul că așchia nu sare departe de trunchi, Florin Cîțu provine dintr-o familie cu antecedente penale. Conform unor surse din Râmnicu Vălcea, și mama să și bunicul sau matern ar fi suferit condamnări penale. Potrivit acestora, mama să ar fi fost condamnată în la un an închisoare cu executare pentru furt.
În calitate de senator, ministru de finanțe și prim-ministru, Florin Vasile Cîțu a consemnat în declarațiile sale de avere că deține în proprietate, împreună cu fratele sau George Cîțu, în cota de 1/2 fiecare, o suprafață de 75 de hectare de pădure în comuna Voineasa din județul Vâlcea. Actualul premier a menționat că a dobândit aceasta pădure în 2013, prin donație de la părinții săi Vasile și Elena Cîțu. Conform unei adrese recente a Primăriei comunei Voineasa, frații Florin și George Cîțu au înregistrat la primărie doar suprafață de 50 de hectare de pădure, iar actualmente achita un impozit anual de 611 lei pentru 45,91 hectare, diferență de 4,o9 hectare fiind înstrăinată în urma unor tranzacții comerciale.
Suprafață de 50 de hectare de pădure este situată în muntele Puru, în apropierea Transalpina Sky Resort, cel mai mare domeniu schiabil din România, și a lacului Vidra. Astfel că se pun o serie de întrebări: De ce nu au înregistrat la primărie diferența de 25 de hectare de pădure? Cum și când a fost obținută și aceasta suprafață de către părinții lor? Unde este situată? Cert este că Florin Cîțu devine suspect de evaziune fiscală prin neplata impozitului anual aferent, din 2013 până în prezent, pentru diferență de 25 de hectare de pădure, o faptă agravată în contextul în care are pregătire superioară în domeniul economico-financiar și a deținut și deține funcții de prim rang în statul roman: senator, ministru de finanțe și prim-ministru.
Judecătoria Brezoi și Tribunalul Vâlcea au făcut jocurile familiei Cîțu
În baza informațiilor și documentelor oferite de primarul comunei Voineasa din perioada 2012-2016, Gheorghe Stânciu, cu apartenență politica la PNL, un intelectual de vază al comunei (profesor de istorie) și bun cunoscător al problemelor de fond funciar cu care s-a confruntat zona, precum și al datelor furnizate de Primăria Voineasa, Direcția Silvică Vâlcea și Prefectura județului Vâlcea, am reușit să stabilim modul în care soții Vasile și Elena Cîțu au acaparat suprafață de 5o de hectare de pădure în muntele Puru. Tatăl premierului Cîțu a făcut primul demers judiciar în 2004, când a solicitat retrocedarea suprafeței de 50 de hectare de gol alpin (zona alpină acoperită de pășune sau chiar lipsită de vegetație), nu de pădure. Judecătoria Brezoi i-a respins cererea, dar reclamantul Vasile Cîțu a declarat apel. Prin decizia nr. 380 din 24 mai 2005, pronunțată în dosarul nr. 876/90/2005, Tribunalul Vâlcea i-a admis apelul și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 10 hectare de pădure, respingând însă definitiv solicitarea pentru 50 de hectare de gol alpin. Tribunalul a constatat că bunicul matern a lui Vasile Cîțu, Ștefan Mardale, a deținut, conform recensământului agricol din 1941, suprafața de 50 de hectare de pădure și că acesta a avut cinci moștenitori, dintre care unul a fost Sora Mardale, mama tatălui premierului, care era îndreptățită la o cincime din aceasta suprafață forestiera. Vasile Cîțu solicitat punerea în posesie asupra suprafeței de 10 hectare de pădure, iar Comisia locală Voineasa de aplicare a legilor fondului funciar a identificat aceasta suprafață în locul numit „Dosul lui Buta”, situat în altă zonă a comunei Voineasa, nu în muntele Puru, dar tatăl premierului a refuzat să semneze procesul-verbal de punere în posesie pe acest amplasament.
Timp de câțiva ani, soții Cîțu nu au mai făcut alte demersuri, probabil pentru că, în urma sesizărilor prefectului de atunci al județului Vălcea, a fost constituit un dosar de către Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Pitești, privind atribuirea nelegală a sute de hectare de pădure în zonă. DNA a stabilit în final că pe raza comunei Voineasa a fost retrocedată nelegal, în munții Petrimanu, Galbenu și Puru, suprafața de 400 de hectare de pădure unor persoane care nu au avut domiciliul sau proprietăți în localitate. În acest dosar au fost trimiși în judecată și condamnați fostul șef al Ocolului Silvic Voineasa, Gheorghe Deaconeasa, și doi oameni de afaceri, care au fost acuzaţi că, între iunie 2004 şi august 2006, au falsificat mai multe acte şi hărţi, în baza cărora s-a obţinut în instanţă retrocedarea mai multor terenuri pe numele unor apropiaţi, care ulterior le-au achitat celor trei 15 % din valoarea terenurilor obţinute fraudulos. DNA nu a efectuat cercetări în acest dosar și referitor la modul în care familia Cîțu a dobândit prima suprafață de pădure la Voineasa.
În 2010, după ce fost demarat proiectul Transalpina Sky Resort, care a făcut zona Voineasa atractivă pentru investiții în turism, soții Cîțu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 40 de hectare de pădure taman în muntele Puru, punctul Vidra, precum și punerea în posesie pentru suprafață de 10 hectare de pădure reconstituita prin hotărârea Tribunalului Vâlcea din 2005. Judecătoria Brezoi le-a făcut pe plac, prin sentință civilă nr. 3323 din 3 octombrie 2012, pronunțată în dosarul nr.1694/198/2010, dispunând obligarea pârâtei Comisia locală Voineasa de aplicare a legilor fondului funciar să reconstituie dreptul de proprietate al reclamanților asupra diferenței de 40 de hectare de teren cu vegetație forestieră, potrivit unui raport de expertiză tehnica judiciară care face parte integrantă din sentință, precum și să întocmească documentația de punere în posesie pentru cele 50 de hectare de vegetație forestiera astfel reconstituite, din care 10 hectare validate urmare a deciziei Tribunalului Vâlcea nr. 380/ 2005. Direcția Silvica Vâlcea și Comisia locală Voineasa, care aveau calitatea de pârâte în cauză, au declarat recurs la finele lunii octombrie 2012, iar acesta a fost judecat și respins cu o celeritate suspectă de Tribunalul Vâlcea, care s-a pronunțat după circa o lună de la înregistrarea dosarului la aceasta instanță. Astfel că se poate spune că, într-un timp scurt, cele doua instanțe vâlcene i-au pricopsit pe părinții actualului premier cu 50 de hectare de pădure de brad la Voineasa, în muntele Puru. Direcția Silvica Voineasa și Comisia Locala Voineasa au formulat și contestații în anulare, dar și acestea au fost respinse cu o celeritate maximă. În cursul anului 2013, la scurt timp după ce au fost pusi în posesie, soții Cîțu au donat pădurea dobândită fiilor lor Florin și George.
Primăria Voineasa și Direcția Silvică Vâlcea nu acceptă împroprietărirea frauduloasă
Primarul liberal Gheorghe Stânciu și Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar, precum și Direcția Silvica Vâlcea nu au fost de acord cu împroprietărirea familiei Cîțu cu suprafață de 50 de hectare de pădure în muntele Puru, motivând la unison că a fost o împroprietărire frauduloasă, lovită de nulitate absolută, în condițiile în care, pe de o parte, soții Cîțu nu au prezentat niciodată acte justificative din care să rezulte că strămoșii lor ar fi deținut terenuri forestiere în muntele Puru, iar, pe de alta parte, suprafața de pădure primită aparține domeniului public al statului, care nu poate face obiectul legilor retrocedărilor, fiind inalienabil. În speță au fost încălcate dispozițiile din legile fondului funciar care prevăd că retrocedarea se face în baza actelor de proprietate și pe vechile amplasamente. Soții Cîțu au invocat doar recensământul agricol din 1941, în care antecesorul Ștefan Mardale figurează cu 50 de hectare de teren forestier în composesorat, nu pe persoană fizică, și o expertiză extra-judiciara efectuată de expertul Ioan Lațiu, în care se menționează că amplasamentul din muntele Puru, punctul Vidra, a fost indicat de către reclamanți. Mai pe șleau, terenul a fost ales efectiv de familia Cîțu.
În cursul procesului a fost efectuată o expertiza tehnică judiciară de către expertul Toma Adrian, care a stabilit același amplasament, dar, în opinia pârâtelor, identificarea suprafeței în litigiu este nereală și nu are nicio bază legală. Direcția Silvică Vâlcea a invocat și a demonstrat cu documente de la Arhivele Naționale că muntele Puru a fost cumpărat de Societatea Forestieră Lotru în 1903 și a fost adus aport în 1920 la constituirea Societății Forestiere Carpatina, la care statul a fost acționar majoritar, iar în urma naționalizării din 1948 statul a devenit proprietar unic. Pentru aceste motive, Direcția Silvică Vâlcea a formulat plângere penală către Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Pitești, care a declinat-o la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pentru cercetarea soților Vasile și Elena Cîțu pentru înșelăciune calificata și a experților judiciari Ioan Lațiu și Adrian Toma pentru mărturie mincinoasa. La Parchetul Vâlcea fost înregistrat dosarul nr. 573/P/2012, în care, printr-o adresă emisă în 16 aprilie 2013, Direcția Silvică reclamat un prejudiciu de 12.500.000 de euro. După doi ani, în acest dosar a fost emisa soluție de neîncepere a urmăririi penale, după ce prejudiciul a fost redus de aproape 44 de ori, respectiv la 264.153 euro, cu concursul unui evaluator ANEVAR.
Cel mai fervent și consecvent apărător al proprietății statului și denunțător al megafraudei judiciare prin care soții Cîțu au fost împroprietăriți nelegal cu 50 de hectare de pădure în muntele Puru a fost primarul comunei Voineasa din perioada 2012-2016, Gheorghe Stânciu, care este un bun cunoscător al legislației și problematicii de fond funciar. Acesta a fost anterior membru al Comisiei județene Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, că reprezentant al proprietarilor, având funcțiile de președinte al Ligii Obștilor de Moșneni și de președinte al Asociației Proprietarilor de Păduri din județul Vâlcea și calitatea de membru al Consiliului Director al Asociației Proprietarilor de Păduri din România. În calitate de primar și de președinte al Comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar, Gheorghe Stânciu a refuzat să aplice hotărârea judecătorească de împroprietărire moșită de Judecătoria Brezoi, când a fost somat în acest sens de soții Cîțu, în prima parte a anului 2013, considerând că aceasta este complet nelegală.
În scurt timp, a fost chemat de prefectul județului Vâlcea, Mircea Nadolu, prieten de familie cu soții Cîțu, care a făcut presiuni asupra să că să pună hotărârea în executare pentru că altfel reclamanții vor formula plângere penală împotriva sa. În aceste condiții, în cursul anului 2014, primarul Stânciu a formulat plângere penală la Parchetul General, prin care a solicitat cercetarea, pentru abuz în serviciu, a judecătorilor care s-au pronunțat în cauza și, pentru complicitate la abuz în serviciu, a soților Cîțu și a experților Lațiu și Toma. Plângerea a fost declinată la Direcția Națională Anticorupție, ce a transmis-o spre soluționare Serviciului Teritorial Pitești, unde a fost constituit dosarul nr. 17/P/2015. După aproape patru ani de tergiversare, DNA Pitești a mușamalizat dosarul, emițând soluție de clasare a cauzei, cu motivația că faptele nu există. Ulterior, respectiv în 2019, primarul Stânciu a formulat plângere la Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii împotrivă magistraților judecători și procurori care au soluționat dosarele legate de împroprietărirea familiei Cîțu, dar aceasta a fost clasată cu motivația că a intervenit prescripția pentru eventualele abateri disciplinare. În cursul anului trecut a formulat contestație împotrivă acestei soluții, dar aceasta i-a fost respinsă de Curtea de Apel București în decembrie 2020, astfel că, la începutul acestui an, a declarat recurs, care se afla pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Familia Cîțu beneficiază îndoit de aceeași suprafață de pădure
Comisia locală Voineasa de aplicare a legilor fondului funciar și Direcția Silvică Vâlcea au apelat, în dosarul în care au fost împroprietăriți soții Cîțu, la un expert observator, Gabriel Nechifor, care a arătat că aceștia au solicitat retrocedarea suprafeței de 50 de hectare de teren în baza recensământului din 1941, la care antecesorul Ștefan Mardale a declarat că deține 50 de hectare de pădure în composesorat, care constituie o indiviziune de proprietari sinonimă cu obștile de moșneni. Recensământul invocat constituie o simplă declarație, nu un act de proprietate propriu-zis, iar comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar nu au făcut retrocedări pe recensăminte agricole, ci au făcut retrocedări pe acte de proprietate. Mai mult, expertul observator a arătat că, în baza recensământului din 1941, familia Cîțu Vasile și Elena a dobândit drepturi în mai multe obști de moșneni, de unde încasează dividende în fiecare an. În consecință, cele 50 de hectare, teren forestier în regim de composesorat, nu puteau fi retrocedate unor persoane fizice, deoarece au fost retrocedate obștilor, conform înscrisurilor depuse de familia Cîțu. Expertul a identificat terenurile retrocedate în Obștea Pleașă, Obștea Moșnenilor Voinesari, Obștea Plaiul Vatafulului de Jos și Obștea Săliște, la care se adaugă terenurile situate în punctele „Zăvoiul Bocai”, „Valea Larga”, „Fata Cheii” și „Dosul lui Boca” din localitatea Voineasa, toate acestea însumând 50 de hectare.
Expertul observator Nechifor concluzionează că experții tehnici Ioan Lațiu și Adrian Toma au identificat greșit terenul (așa cum este prezentat în expertize) în muntele Puru și face precizarea că cele 50 de hectare solicitate de reclamanții Vasile și Elena Cîțu sunt în forma de composesorat, iar conform recensământului se refera la ceata moșnenească, sinonimă cu obștea de moșneni. Expertul observator a mai stabilit că pentru cele 50 de hectare de teren forestier din composesorat au depus cereri de retrocedare la Primăria comunei Voineasa, în cursul anului 2005, și alți cinci moștenitori îndreptățiți ai defunctului Ștefan Mardale, respectiv Constantin Mardale, Elena Manasia, Ana-Stanca Mincu, Eugen-Atilla Iepure și Ana-Mirabelă Iepure. Așadar, prin acțiunile lor speculative nelegale, soții Vasile și Elena Cîțu au obținut un dublu beneficiu: au obținut drepturi asupra terenurilor de 50 de hectare aflate în composesorat, în obștile de moșneni și în locurile indicate, pentru care au încasat anual dividende, și au obținut distinct, pe cale judecătorească, o suprafață de 50 de hectare de pădure în muntele Puru. Din păcate, concluziile expertului observator nu au fost luate în seamă nici de judecătorii nici de procurorii care au instrumentat dosare în cauză.
