Falsul procuror DNA, condamnat cu suspendare! Șpaga, luată înapoi

Judecata pe fond în dosarul în care a fost inculpat Gheorghe Ristea, bărbatul din Ilfov care s-a dat drept procuror DNA, pentru a trage foloase materiale de la anumite persoane, a ajuns la final. Instanța l-a condamnat pe bărbat la 2 ani și 6 luni cu suspendare. Totodată, judecătorii au decis să îi confiște câteva mii de lei, reprezentând banii și contravaloarea produselor primite drept șpagă pentru a-și trafica influența pe lângă “colegii” de la DNA Cluj.

Gheorghe Ristea a fost trimis în judecată, în luna mai 2021, de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, după ce în 2019, dându-se drept procuror DNA, a tras pe sfoară doi bărbați din Livezile, unul fiind  chiar Olimpiu Neamț fostul primar al comunei. Ristea le-a promis celor doi, în schimbul unor sume de bani și produse alimentare, că va interveni pe lângă „colegii” de la DNA Cluj pentru a demara o anchetă în baza plângerilor lor. Cum au trecut luni bune și ancheta nu s-a pornit, iar Ristea a mai cerut o dată bani și alimente, unul dintre livezeni a mirosit că treaba miroase a înșelăciune, astfel că s-a dus ață la DGA și a depus plângere. Anchetatorii l-au prins în flagrant pe Ristea cu 1.000 de lei la plic, 5 litri de vin, 2,5 litri de ţuică, 2,5 litri de afinată, două bucăţi de salam, o bucată de pastramă vidată şi 5 bucăți de cârnat, în brațe.

Disperați să-l toarne pe primarul Simionca, au ajuns fraieriți

Gheorghe Ristea este originar din Clinceni, județul Ilfov, și este de fapt agent imobiliar și are acum 64 de ani. În urmă cu aproximativ 10 ani, un bărbat din Livezile, Ioan Dragotă, l-a cunoscut pe Ristea cu ocazia unei tranzacții imobiliare, atunci ilfoveanul prezentându-se drept “procuror general la DNA”. Ulterior, Dragotă, care tot timpul a fost convins că Ristea este procuror DNA, s-a mai întâlnit cu acesta, chiar și în București.

Spre finele lui 2019, într-o discuție cu un alt livezean, respectiv cu Olimpiu Neamț – fost primar al comunei Livezile, Dragotă îi spune despre cunoștința sa, “procurorul” DNA. Cum Neamț avea o problemă cu primarul Traian Simionca, pe care voia să îl pârască la DNA, îl roagă pe Dragotă să ia legătura cu procurorul ca să afle când ajunge în Bistrița-Năsăud. Și Ristea ajunge în decembrie pe plaiurile bistrițene, este așteptat de Dragotă în cartierul Viișoara, iar ulterior dus în Livezile, la Olimpiu Neamț, căruia i-a spus că este procuror DNA – Structura Centrală.

După ce le-a ascultat oful, Ristea le-a spus lui Platon și Neamț să îi dea 3.000 de lei pentru a-i remite mai departe la “colegii” săi din DNA pentru soluționarea dosarului. Și a primit.

După sărbătorile de iarnă, Neamț a fost sunat de Ristea și i-a cerut din nou produse de carne, țuică, vin și 1.000 lei. Ilfoveanul a fost scurt la telefon cu Neamț, spunându-i acestuia că cele cerute sunt pentru a continua cercetările referitor la plângerea penală împotriva primarului Simionca.

Urmare a acestui telefon, cei doi livezeni au mirosit că ceva nu este în regulă, astfel că s-au dus ață la DGA și l-au denunțat pe Ristea.

În seara zilei de 13.02.2020 Platon Marin i-a trimis lui Ristea, cu trenul care circulă pe direcţia Bistriţa-Nord – Bucureşti Nord, coletul solicitat, în care a pus un plic cu suma de 1.000 lei, 5 litri de vin, 2,5 litri de ţuică, 2,5 litri de afinată, două bucăţi de salam, o bucată de pastramă vidată şi 5 bucăţi de cârnaţi. A doua zi, după ce trenul a ajuns în Gara de Nord din Bucureşti, s-a prezentat Ristea să ridice coletul trimis de Platon. Imediat după ce a ieșit din incinta Gării de Nord și a coborât scările care duc spre stația de metrou, bărbatul a fost oprit de anchetatori și legitimat. Ulterior, anchetatorii au efectuat la domiciliul acestuia și o percheziție, atunci fiind găsite mai multe înscrisuri (ciorne), printre care şi cele care conţineau însemnări vizând eventualele infracţiuni de corupţie, aşa cum i-au fost prezentate de ambii cei doi denunţători.

Instanța: Trafic de influență clar

La unul din termene, avocatul lui Ristea a solicitat instanței să încuviințeze schimbarea încadrării juridice, din trafic de influență în înșelăciune, însă la scurt timp după aceea a renunțat la cerere.

Totodată, bărbatul nu și-a recunoscut faptele, astfel că în timpul procesului a cerut readministrarea probelor. A propus și un martor, la care ulterior a renunțat.

În final, instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud l-a condamnat pe Gheorghe Ristea la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare. Totodată, acesta trebuie să efectueze 100 de zile (lucrătoare) în folosul comunității.

“Fapta inculpatului Ristea Gheorghe care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada decembrie 2019-10.02.2020, prevalându-se de calitatea mincinoasă de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a pretins şi primit, pentru altul (procurori din cadrul DNA), de la martorii denunţători Platon Marin şi Neamț Olimpiu suma de 3.000 de lei (câte 1500 lei de la fiecare martor) iar de la martorul Platon Marin a primit, pentru sine, produse alimentare în valoare de (…) lei, apoi a pretins de la martorul Platon Marin suma de 1.000 lei pentru altul (procuror din cadrul DNA) şi bunuri alimentare pentru sine, bunuri ce le-a primit la data de 14.02.2020, lăsând să se creadă că are influenţă asupra procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a-i determina să soluţioneze cu celeritate şi în mod favorabil martorilor denunţători, respectiv o soluţie de trimitere în judecată, a unui dosar penal care privea presupuse infracţiuni comise de primarul comunei Livezile, constituie infracţiunea de trafic de influenţă prev. de art.291 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. (două acte materiale).

Elementul material al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului îl reprezintă cele două acţiuni alternative de pretindere si primire de bani, fiind totodată îndeplinite si cerinţele esenţiale legate de acesta. Astfel, faptele au ca obiect banii şi produsele alimentare pretinse si primite de inculpat pentru sine sau pentru altul, inculpatul lăsând să creadă că are influenta asupra unor procurori din cadrul DNA, influenţa inculpatului fiind în mod evident, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză şi redate la secţiunea în fapt, motivul determinant al acţiunii martorilor.

Deopotrivă inculpatul a promis că va determina procurori din cadrul DNA să îndeplinească acte ce intra in atribuţiile lor de serviciu respectiv soluţionarea unei cauze penale. Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în cadrul instituţiilor în cadrul cărora magistraţii îşi desfăşoară activitatea, raportul de cauzalitate rezultând din materialitatea faptelor, având în vedere că infracţiunea este una de pericol abstract. Inculpatul a comis faptele cu forma de vinovăţie a intenţiei directe întrucât a prevăzut rezultatul faptelor sale pe care l-a şi urmărit ( art. 16 alin.3 lit.a Cod penal) dar și cu scopul cerut de norma incriminatoare”, se arată în motivarea sentinței.

Pedeapsă cu suspendare, suficientă

Deși instanța arată în document că fapta comisă de Ristea este una gravă, generată de dorința sa de îmbogățire rapidă și a profitat de naivitatea lui Platon și Neamț (știind că nu îi poate ajuta), a considerat că aplicarea unei pedepse cu suspendare este suficientă, ținând cont și de vârsta bărbatului, care a ămplinit 64 de ani.

“Apreciem că factorii care au determinat adoptarea unui comportament infracţional din partea inculpatului sunt dorinţa de îmbogăţire rapidă, lipsa unei surse proprii de venit legal, a stabilităţii locative şi capacitatea redusă de anticipare a consecinţelor propriilor acţiuni. Prin referatul de evaluare întocmit inculpatului se susţine că raportat la factorii cu influenţă în conduita acestuia, inculpatul ar prezenta un risc mediu de reiterare a comportamentului infracţional astfel că faţă de vârsta la care a debutat acest comportament şi circumstanţele comiterii faptei, nu ar fi necesară executarea efectivă a pedepsei. (…)

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța reţine dispoziţiile art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.”, a precizat instanța.

Judecătorii au dispus și confiscarea sumei de 4.000 de lei, reprezentând suma de bani şi contravaloarea produselor alimentare primite cu titlu de foloase necuvenite, plus plata a încă 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Sentința nu este definitivă și a fost atacată de Ristea la Curtea de Apel Cluj.