Fabrica Teracota, una din fabricile cu tradiţie din Bistriţa, va fi pusă pe butuci. De aproape 100 de ani, comunitatea bistriţeană a produs sobe şi şemineuri de cea mai bună calitate, iar la 10 de ani după intrarea în patrimoniu privat, fabrica de teracotă va fi pur şi simplu rasă de pe faţa pământului.
Ce urmează? Un TUN imobiliar de proporţii, în urma căruia vor fi recuperate datoriile acumulate. O fabrică cu un potenţial enorm şi cu forţă de lucru calificată îşi vede sfârşitul, după o tranzacţie dubioasă în care a fost implicat un cetăţean din Republica Moldova.
Activitatea fabricii a fost sistată şi în curând vor fi scoase la licitaţie halele de producţie şi terenul din zona de centură. 53 de oameni au rămas fără locuri de muncă şi acum speculatorii imobiliari stau la pândă pentru terenul din zona de centură a Bistriţei şi eventual pentru valorificarea fierului vechi din utilaje şi din clădirea fabricii de teracotă.
Cum a început dezastrul
Fabrica „de Stat” a intrat în posesia Teraplast prin HGR 834/1991, iar în 24 martie 1993 Ministerul Industriilor eliberează vânzarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, iar Teraplast intabulează suprafeţele de teren.
Activitatea părea a se relansa, dar Teraplast nu manageriază eficient activitatea, acumulează stocuri enorme şi după listarea la bursă, factorii de decizie ai Teraplast hotărăsc vânzarea fabricii către un cumpărător din Republica Moldova.
În 16 decembrie 2011, Teraplast a vândut fabrica de teracotă unui moldovean, care a înfiinţat societatea SC Teracota Bistriţa. Conform contractului, societatea nou-înfiinţată se obliga să preia de la Teraplast activitatea de producere a cahlelor şi să menţină activitatea de profil şi cei 53 de angajaţi. Suma tranzacţiei: 1.050.000 euro. Omul de afaceri a achitat cash 105.000 de euro, iar diferenţa de 900.000 de euro urma să o plătească în 60 de rate egale de 15.000 de euro, lunar. Arhip a intrat în posesia fabricii, a terenurilor, a halelor şi a materiei prime, adică trei terenuri în suprafaţă de aproximativ 15.000 mp, o construcţie de 9.364 mp, hală şi utilaje de producţie.
Transferul dreptului de proprietate asupra terenului şi imobilelor urma să aibă loc după achitarea ratelor.
În contractul de vânzare-cumpărare apare stipulat faptul că terenurile şi halele de producţie de teracotă sunt puse gaj în favoarea HVB Bank Ţiriac, respectiv Unicredit Ţiriac Bank pentru credite accesate de Teraplast, în valoare totală de 8 milioane de euro. Ipotecile, de diferite ranguri, implică interdicţia de înstrăinare, grevare, închiriere sau demolare. Arhip Constantin a ţinut cont de acest lucru şi a semnat contractul cu Teraplast pentru preluarea fabricii de teracotă.
Stocul de produse finite existent la data tranzacţiei nu a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare.
Stocul de teracote a fost vândut URGENT de patronul basarabean
Constantin Arhip a cumpărat fabrica cu un milion de euro şi, separat, a mai semnat un contract cu Teraplast pentru stocul de marfă existent. Contractul pentru produsele existente pe stoc a fost încheiat în 22 decembrie 2011 la o săptămână după preluarea fabricii, pentru aproximativ un milion de lei. Fără investiţii în retehnologizare, Arhip pare să fi urmărit doar valorificarea teracotelor existente pe stoc şi un tun prin care să obţină profit foarte repede. Arhip a plătit doar primele patru rate din contractul de vânzare-cumpărare a fabricii, dar a continuat să vândă teracote de pe stocul existent, fără să le achite.
La câteva luni după preluarea fabricii, Arhip Constantin a suferit un accident de circulaţie, şi a rămas încarcerat în S-klasse-ul pe care-l deţinea, iar în urma spitalizării a rămas cu sechele. De afacere s-a ocupat fiul acestuia, Alexandru Arhip în vârstă de 28 de ani.
Surse din interior care vor să rămână sub anonimat susţin că stocul a fost mult sub-evaluat şi Constantin Arhip a profitat din plin de acest lucru. Omul de afaceri a cărat periodic mii de teracote şi le-a vândut la preţuri mult mai mari decât valoarea de achiziţie.
Foştii angajaţi ai fabricii susţin că aproximativ 40 de TIR-uri de teracotă s-au evaporat din stocul celor de la Teraplast, iar marfa nu a fost plătită niciodată. Se estimează că Arhip ar fi vândut marfă în valoare totală de 3 milioane de euro, teracotele fiind foarte căutate pe pieţele din Rusia, dar şi din Occident.
Teraplast s-a sesizat târziu şi a reziliat contractele cu afaceristul moldovean, dar între timp Teracota Bistriţa acumulase datorii de 1.718.475 lei. De asemenea, s-a recuperat doar o parte din stocul de teracote.
Angajaţii au rămas pe drumuri
În urma acestor tranzacţii dintre Teraplast şi Constantin Arhip s-a ales praful şi s-au scurs câteva milioane de euro din vânzarea teracotelor de pe stoc. 53 de angajaţi ai fabricii au rămas pe drumuri şi mai multe firme implicate în ecuaţie au luat ţeapă. Compania Teraplast a anunţat public că nu mai este interesată de reluarea producţiei şi doreşte să-şi recupereze datoriile din vânzarea terenului şi a fabricii propriu-zise.
Teraplast scoate MILIARDE din vânzarea fostelor fabrici
După mutarea activităţii în Zona Industrială a Bistriţei, compania a scos la vânzare activele astfel eliberate, pentru a-şi asigura necesarul de finanţare pentru activitatea operaţională şi pentru investiţii. Terenul şi clădirile rămase libere, după mutarea facilităţilor administrative şi de producţie din Bistriţa, au o suprafaţă totală de aproximativ 50.000 mp.
În acelaşi an în care a vândut fabrica Teracota, SC Teraplast SA a participat la licitaţia organizată de IJJ având ca obiect „Achiziţie imobil şi teren aferent, cu destinaţia sediu pentru Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud”, Consiliul de Administraţie al societăţii aprobând, astfel, vânzarea către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” a unor bunuri imobile situate pe strada Romană nr. 17A din Bistriţa,„luând în considerare Hotărârea de Adjudecare nr.1104340 din data de 20 decembrie 2011, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor Jandarmeria Română – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean «Gelu-Voievod» Bistriţa-Năsăud, în baza căreia comisia de evaluare şi achiziţie constituită conform O.Z.U. Nr.S/1118738 din data de 06/12/2011, a hotărât adjudecarea ofertei depuse către SC Teraplast SA, valoarea finală a achiziţiei fiind în sumă de 3.225.000,00 lei”, după cum a precizat compania bistriţeană într-un raport disponibil pe Bursa de Valori Bucureşti. Tranzacţia a vizat următoarele bunuri imobile: teren intravilan în suprafaţă totală rezultată din acte de 2.078 metri pătraţi şi măsurată în valoare de 2.085 mp, conform măsurătorilor cadastrale; teren intravilan şi construcţie aferentă în suprafaţă de 634 mp; construcţii în suprafaţă totală de 487 mp.
„Se aprobă ca preţul tranzacţiei, în valoare de 3.225.000,00 lei, să se achite de către Cumpărător în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării contractului de vânzare-cumpărare … În scopul facilitării accesului cumpărătorului către şi dinspre imobile care fac obiectul prezentei Decizii şi pentru a nu exista nicio întrerupere în desfăşurarea şi susţinerea activităţii cumpărătorului şi, având în vedere că vânzătorul păstrează proprietatea (cota parte de ½) asupra terenului «Cale de acces» în suprafaţă totală de 629 mp, înscris în C.F. nr. 61416 având nr.topo.8540/2/3/4, începând cu data semnării Procesului Verbal de Recepţie a Imobilelor S.C. Teraplast S.A. instituie în favoarea cumpărătorului un drept de folosinţă gratuit care se va menţine pe întreaga durată de existenţă a acestuia”, potrivit raportului Teraplast.
În acelaşi an, compania a mai vândut un teren cu o suprafaţă de 1.800 metri pătraţi şi construcţii aferente (depozit+birouri) din Iaşi contra sumei de 150.000 euro +tva, către Met Axa SRL Botoşani.
FALIMENTUL Teracota – singura soluţie găsită de aşa-zişii specialişti
Bistriţa pierde o fabrică de renume pe plan mondial. În Adunarea Generală a Acţionarilor Teraplast s-a făcut analiza ţepei Teracota:
Având în vedere că SC Teracota Srl nu a respectat prevederile contractului şi nu a achitat la scadenţă ratele, s-a ajuns în situaţia ca, in conformitate cu clauzele trecute în contract, secţia de teracotă împreună cu terenul aferent să revină în patrimoniul Sc Teraplast SA, tranzacţia fiind înregistrată la valorile de 1.232.177 lei – teren, 2.354.324 lei – construcţii, 92.130 lei – echipamente (la valoarea totala a debitului neachitat de 3.678.631 lei). Societatea nu intenţionează să reia producţia de cahle de teracotă, de aceea, la data de 31.12.2012 proprietatea s-a clasificat în situaţiile financiare ale societăţii ca şi investiţie imobiliară.
După ce a reziliat contractul cu Arhip Constantin, Teraplast intenţionează să-şi recupereze valoarea stocului de mărfuri vândut de Arhip Constantin şi neachitat, în valoare de aproximativ 900.000 lei. Pe lista creditorilor s-au înscris mai multe firme implicate în ecuaţie, iar Adunarea Generală a Creditorilor a fost de acord cu planul pus la cale de Urs şi majoritatea au semnat pentru intrarea în faliment. De reţinut că fiecare membru din această adunare are de recuperat bani de pe urma lichidării patrimoniului.
După rezilierea contractelor cu Arhip, Teraplast a recuperat o mică parte din stocul de teracote, în valoare de 234.074 lei , dar care după o re-evaluare a expertului care se ocupă de faliment, stocul şi-a triplat valoarea şi a ajuns la 688.777 lei, care a fost scos la licitaţie. NU este exclus ca stocul existent în momentul preluării fabricii, estimat la un milion de lei să aibă o valoare de piaţă mult, mult mai mare şi de fapt aceasta să fi fost miza omului de afaceri basarabean.
Tribunalul Bistriţa Năsăud a deschis procedura de faliment în decembrie 2012. Lichidator judiciar este Consult Management, prin Urs Vasile – acelaşi lichidator ca şi în cazul Mopal şi Gloria Bistriţa.
Din lichidarea Teracota Bistriţa, Urs va încasa un comision de succes de 7 la sută din valoarea creanţelor recuperate şi 2.500 de lei pe lună, până la finalizarea cazului.
Urs a găsit soluţia şi propune vânzarea bunurilor să se facă în conformitate cu propunerile de vânzare-cumpărare individuale, sau în bloc, prin licitaţie.
Terenul fabricii din zona centurii se ridică la aproximativ 600.000 de euro (un ar de teren pe centură este evaluat la cca 4.000 de euro, de către experţii imobiliari). Hala de 9.000 de mp va fi de asemenea scoasă la licitaţie, la fel şi utilajele rămase şi cel mai probabil, vândute la fier vechi. Din lichidarea fabricii de teracotă se va obţine maxim un milion de euro, iar cu jumătate din bani se vor stinge datoriile acumulate.
Cam ăsta este preţul care îngroapă o fabrică de tradiţie din ţară şi pune pe drumuri zeci de oameni cu meserie. Un tun de proporţii, foarte bine orchestrat care are acelaşi final: oameni daţi afară şi fabrică făcută praf şi pulbere. Situaţia pare incredibilă, deoarece produsele fabricate la Bistriţa erau solicitate pe pieţele din occident, dar şi în Rusia, teracotele lucrate manual fiind la mare căutare în această perioadă. Teoretic, mâna de lucru exista, piaţa era formată şi societatea putea fi foarte profitabilă. Asta numai dacă avea un management eficient şi investitori interesaţi de activitatea de producţie, nu de jafuri de moment sau tunuri imobiliare pe principiul… după mine, potopul!
Cosmin Botezat
BOX
Scurt istoric:
1896 – apare primul atelier artizanal din zona Bistriţei, pentru fabricarea cahlelor de teracotă;
1917 – este fondată în Bistriţa societatea pe acţiuni “Fabrica de sobe şi produse ceramice”;
1950-1989 – Fabrica este integrată în “Întreprinderea de materiale de construcţii “;
1990- este înfiinţată compania TERAPLAST, care preia şi Secţia de Teracotă a Întreprinderii de materiale de construcţii;
2011- S.C “Teracota Bistriţa” preia fabrica de teracotă.
BOX
Datoriile Teracota Bistriţa:
Teraplast: 910.425 lei
DGFP BN: 228.799 lei
E-on Gaz: 228.799 lei
Mitpam: 75.155 lei
Trans Milano: 54.155 lei
