”Imigrările”, atât la nivel central dar și local, reprezintă o instituție mai puțin cunoscută, discretă, care gestionează fără mare tam-tam politicile guvernului privind migrația, azilul și integrarea străinilor. La nivelul județului Bistrița-Năsăud, cei de la Imigrări se manifestă extrem de activ, biroul local județean fiind printre județele de top privind activitatea specifică, identificarea și returnarea cetățenilor străini depistați că locuiesc și lucrează fără forme legale. O simplă privire pe o statistică privind activitatea Biroului pentru Imigrări Bistrița-Năsăud desfășurată în ultima perioadă de timp arată că în topul celor returnați, majoritari sunt cetățeni de etnie română din Republica Moldova și Ucraina, veniți pe teritoriul județului în căutarea unei vieți mai bune.
Rațiunea de a exista și funcționa a celor de la Imigrări, și nu numai, este lupta împotriva migrației ilegale, care la ora actuală reprezintă o formă de manifestare a criminalității organizate și care din cauza amplorii înregistrate și a modului perfecționat de derulare, are consecințe directe asupra situației economice, sociale și de securitate din România.
Una din provocările în plan social a fenomenului migrației și a refugiaților o reprezintă promovarea unor idei sau curente subversive, extremiste, a unor ideologii sau concepte religioase care instigă la încălcarea cadrului legal. Amintim doar de amploarea manifestărilor la nivel european a extremismului fundamentalist islamic, de riscul activităților teroriste devenite aproape o regulă în țările occidentale unde erupe acest fenomen.
Ca formă de manifestare a criminalității organizate a fenomenului migrației, există posibilitatea reală a atragerii unor autohtoni în activități infracționale, motivați în special de un nivel de trai scăzut, dar în primul rând de câștigurile potențiale din punct de vedere financiar, în special în zonele din proximitatea frontierei, dar și din județele dispuse pe rutele de migrație, cum este situat județul Bistrița-Năsăud.
De asemenea, pe aceeași linie a migrației se observă o intensificare a utilizării mediului virtual pentru propagarea unor idei extremiste sau acțiuni false care pot determina auto-radicalizarea, considerată primul pas către acțiunea propriu-zisă, „real-life action”. Riscurile de radicalizare a unora dintre migranți pot fi generate de dezvoltarea frustrărilor provocate de neîmplinirea unor așteptări în țara țintă sau ca urmare a interacțiunii cu persoane deja radicalizate sau extremiste. Nu este exclusă nici răspândirea unor boli contagioase atipice originare din spațiile de proveniență ale migranților.
Migranți sau refugiați
Este important de cunoscut și clarificat în contextul actual, a diferenței esențiale între termenii de „refugiat” și „migrant”. Statutul de refugiat este guvernat la nivel internațional de Convenția din 1951 și de Protocolul din 1967 privind statutul refugiaților, instrumente juridice internaționale adoptate sub auspiciile Națiunilor Unite.
Refugiații de regulă sunt persoane care fug de conflicte armate sau persecuții politice, etnice sau de altă natură și din această cauză ajung în alte state pentru a căuta o stare de siguranță necesară unei vieți liniștite. În cazul acestora de regulă funcționează un principiu prevăzut de dreptul internațional, cel al „nereturnării”. Conform acestuia, refugiații nu ar trebui expulzați sau returnați în țările de proveniență în condițiile în care viața și libertatea le sunt puse în pericol. Principalele responsabilități ale statelor-gazdă sunt acordarea protecției și azilului, conform ideilor progresiste și globaliste, promovate cu agresivitate de ONG-urile soroșiste.
Migranții, spre deosebire de refugiați, au o altă rațiune de a pleca din țările de origine: dorința de a ajunge în alte țări pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai și educație. Ca să stăm strâmb și să judecăm drept trebuie să recunoaștem că, din cauza vremurilor, românii au gustat din plin acest statut de migranți, termen folosit în ceea ce-i privește pe români până la intrarea în UE, după aceea termenul folosit fiind ”mobilitatea forței de muncă”.
În multe situații este greu de făcut diferența dintre un migrant și un refugiat. Primii, după ce sunt depistați, pentru a stopa expulzarea sau returnarea, vor invoca calitatea de refugiat. Spre deosebire de migranţi, care îşi părăsesc ţara de origine din motive preponderent economice, refugiaţii constituie o categorie eterogenă de persoane forţate să-şi rupă legăturile fireşti cu ţările de origine, de teama de a nu le fi periclitată viaţa în conflictele şi luptele armate izbucnite în ţările lor, ori de a fi persecutate pentru considerente de rasă, naţionalitate, religie, apartenenţă la un grup social sau pentru opiniile politice.
În județul Bistrița-Năsăud de-a lungul timpului au fost depistate persoane din ambele categorii, atât migranți cât și refugiați, dar nu într-un număr care să indice că județul este un segment al unei rute internaționale principale de migrație. Poziția geografică a județului Bistrița-Năsăud, de adevărată Poartă a Transilvaniei, nu numai din punct de vedere turistic, prin DN 17, a făcut și probabil mai face parte dintr-o rută de mai mică importanță, mai bine spus o ramificație secundară care se desprinde dintr-o rută principală care trece prin Moscova și asigură ajungerea în Occident a unor migranți și refugiați proveniți din Pakistan, Bangladeș, China, India, Afganistan, care este posibil să fie activă și în prezent.
Componența valurilor migratorii care au luat cu asalt Europa, dar și România, unii ajungând și în județul Bistrița-Năsăud, au arătat faptul că pe lângă cei plecați din zone de conflict armat – Siria, Irak și Afganistan – în scopul obținerii securității fizice, sociale și economice în țări dezvoltate din vestul Europei, respectiv refugiații, au existat, într-o proporție mai mică, și persoane originare din state cu un nivel ridicat de sărăcie care și-au părăsit țara pentru a beneficia de un nivel de trai mai bun în state cu o economie prosperă din UE.
Istoria “Imigrărilor”
De-a lungul timpului, structura menită să gestioneze situația migrației și refugiaților, a azilului și a integrării cetățenilor străini în România, Inspectoratul General pentru Imigrări a purtat diferite denumiri, Oficiul Român pentru Străini, pentru Imigrări. În prezent acesta este constituit ca serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei și al comunității, în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe bază și în exercitarea legii.
Ca organizare, Inspectoratul este constituit la nivel central din direcții, servicii și alte structuri funcționale, iar la nivel teritorial din centre regionale de proceduri şi cazare a solicitanților de azil, centre de cazare a străinii luați în custodie publică și structuri județene, respectiv birouri.
În România, prima reglementare în materie de migrație din istoria statului modern român o constituie ”Legea asupra streinilor” din anul 1881, completată prin Regulamentul din 1900, care stipula ca document pentru străinii intrați în România, un precursor al pașaportului de astăzi, „biletul de liberă trecere”.
În anul 1903, Adunarea Deputaţilor a adoptat „ Legea asupra organizării Poliţiei Generale a Statului”, în contextul reorganizării Poliţiei, prin „ Regulamentul asupra serviciului de poliţie la punctele de fruntarii, în porturi şi gări”, când practic s-a organizat Poliţia de Frontieră, în Gări şi Porturi, cu misiunea de a împiedica pătrunderea emigranţilor socialişti expulzaţi de organele poliţieneşti din ţările vecine, în special din Rusia țaristă şi de a contracara acţiunile serviciilor de spionaj străine îndreptate împotriva statului român, stabilind regimul de intrare şi ieşire din ţară a străinilor, în scopul reţinerii elementelor ce ridicau probleme pentru siguranţa statului român.
După lovitura de stat militară din decembrie 1989, sub presiuni externe, se votează Legea nr. 46/1991, prin care România aderă la Convenţia de la Geneva din 1951, iar prin Constituţia din 1991, la art. 18, alin. 2 se reglementează dreptul de azil „ca un drept care se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte”.
Urmărindu-se armonizarea legislaţiei în domeniu şi crearea unui cadru juridic adecvat protecţiei refugiaţilor în concordanţă cu standardele internaţionale, în condiţiile procesului de tranziţie din România, s-a adoptat la 03.05.1996 o primă reglementare privind statutul şi regimul refugiaţilor care a permis posibilitatea separării dintre imigranţi, a persoanelor care îndeplinesc condiţiile de acordare a statutului de refugiat, faţă de cele care abuzau de acest procedeu, pentru a-şi reglementa astfel, temporar, şederea în tranzit în drumul lor spre Occident.
Acțiuni pe raza județului
Acțiunile specifice a polițiștilor de la Imigrări din Bistrița-Năsăud este una situată în topul activităților în acest domeniu la nivel național. Prin prisma acestor activități, se constată că județul este unul cu priză la străini, mulți atrași de numărul locurilor de muncă, având în vedere lipsa de forță de muncă locală.
Nu cu mult timp în urmă, în data de 10 octombrie 2019, în tandem cu cei de la jandarmeria bistrițeană, cei de la Imigrări au depistat și identificat 6 cetățeni din Ucraina care munceau fără forme legale la un agent economic privat din Bistrița. Potrivit informației furnizate de Biroul pentru Imigrări Bistrița-Năsăud, cei 6 cetățeni ucraineni au fost trimiși înapoi în Ucraina, fiind emise decizii de returnare sub escortă, în termen de 24 de ore. De asemenea împotriva acestora s-a dispus și instituirea interdicției de a intra în România pentru o perioadă de 6 luni. Persoanele în cauză au intrat în România legal, în baza convențiilor internaționale, însă nu au respectat scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra pe teritoriul țării noastre, încălcând și prevederile legale privind încadrarea în muncă.
Totodată, la finalizarea verificărilor, față de reprezentanții firmei care au comis ilegalitatea, vor fi dispune măsurile legale conform prevederilor O.G. nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare.
Fix cu o lună înainte, pe 10 septembrie 2019, au mai fost depistați doi bărbați, unul din Egipt și celălalt din Albania, care nu au părăsit teritoriul României la expirarea dreptului de şedere și nici nu au făcut demersuri de reglementare a acestuia.
Cetățeanul egiptean a intrat în România în baza unei vize de scurtă ședere, în scop de vizită, și nu a părăsit țara la încetarea valabilității acesteia. Ca urmare, pe numele său polițiștii de la imigrări bistrițeni au emis o decizie de returnare, prin care a fost obligat să părăsească ţara în termen de 15 zile.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că cetățeanul albanez este membru de familie a unui cetățean român, fapt pentru care a fost îndrumat să se prezinte la sediul Biroului pentru Imigrări al judeţului Bistriţa-Năsăud, cu documentele necesare în vederea prelungirii dreptul de ședere în scop de reîntregire a familiei.
Ultima acțiune a polițiștilor de la Imigrări, care demonstrează că nu au mamă și tată în materie de depistare de cetățeni străini care stau ilegal pe raza județului, a avut loc în data de 17 octombrie 2019, când în baza unei informații proprii au depistat două femei din R. Moldova, angajate fără forme legale la un hotel din Bistrița. Cele două moldovence, care au intrat legal în România dar fără a avea drept de muncă, au fost returnate sub escortă, de parcă erau niște teroriste aparținând unei organizații islamice fundamentaliste, primind în același timp și interdicția de a intra pe teritoriul României pentru o perioadă de șase luni.
Pentru cei de la Imigrări din Bistrița-Năsăud se anunță o perioadă cu activitate intensă, pe lângă sarcinile privind controlul fenomenului migrației, sub presiunile UE, a curentului globalist, România va fi obligată să preia o anumită cotă de refugiați proveniți din țări cu potențial terorist ridicat, un număr dintre aceștia fiind stabilit să fie locați pe teritoriul județului.
Mai mult, un agent economic cunoscut din județul Bistrița-Năsăud, din cauza lipsei acute de forță de muncă locale, pregătește cu discreție un spațiu de cazare pentru circa 300 de muncitori proveniți din Vietnam, lucrurile intrând se pare în linie dreaptă, situație care va fi gestionată, bineînțeles tot de cei de la Imigrări.
