Așa cum am promis, revenim cu dezvăluiri cu privire la motivele pentru care soțul Erikăi Șoșdean, șefa Oficiului Național al Jocurilor de Noroc NV, respectiv Cosmin Alexandru Șoșdean a fost dat afară din SRI. Motivele sunt de-a dreptul explozive și arată că lanțul SRI a avut parte de o verigă slabă. Dar câte or mai fi de felul acesta? Cu siguranță mai sunt, trebuie doar descoperite la timp. Din documentele desecretizate în dosarul care a fost judecat de Curtea de Apel Cluj reies elemente pentru care un civil ar fi fost pe loc anchetat de procurori: furnizare de informații clasificate către terțe persoane, inclusiv din lumea interlopă, vizate de anchete penale, și consum de droguri, respectiv cocaină.
În articolul publicat săptămâna trecută, am arătat că, Cosmin Alexandru Șoșdean, soțul șefei Oficiului Național al Jocurilor de Noroc NV (cu sediul în Bistrița) – Erika Șoșdean, a fost dat afară din SRI, în octombrie 2021, după 13 ani de activitate, din motive imputabile acestuia.
În luna mai 2022, Cosmin Șoșdean a dat în judecată SRI și Direcția Regională de Informații Maramureș, în subordinea căreia se află Direcția Județeană de Informații Bistrița-Năsăud, pentru a afla concret motivele pentru care i s-a retras avizul de acces la informații clasificate (fără de care nu ai ce să cauți, logic, într-un serviciu secret de informații, indiferent cum s-ar numi el), cerând în instanță “anularea Ordinului directorului Serviciului Român de Informaţii nr. D.P. (…) din 01.10.2021, anularea actului prin care i s-a retras/nerevalidat avizul de acces la informaţii clasificate, reintegrarea în funcţia deţinută, plata tuturor drepturilor băneşti cuvenite de la data de 01.10.2021 până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile şi plata dobânzii legale aferente sumelor datorate începând cu data trecerii în rezervă 05.10.2021 până la plata efectivă, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”.
Cu cumnat interlop
Deși în cauză este vorba de o serie de documente clasificate, instanța declasificat, atât cât s-a putut, o parte din ele, și nici pe acela în întregime. Și e de înțeles. Doar fostul ofițer SRI nu a înțeles că ce e secret de stat rămâne departe de ochii publicului și doar o mână de oamenii au acces la astfel de documente și a cerut judecătorilor desecretizarea tuturor înscrisurilor având caracter secret şi depuse la instanţa de judecată de către SRI.
Dar pentru că instanța a “rupt o parte din sigiliile” cu care erau legate respectivele documente, și astfel au devenit informaţii publice, putem să scoatem la iveală și noi ce a provocat “șutul în dos” primit de Șoșdean. Adică într-un cuvânt și-a făcut-o cu mâna lui.
Și apropo de persoanele care au beneficiat de anumite informații secrete din cadrul SRI, scurse de Șoșdean, una dintre acestea este chiar cumnatul său (soțul surorii Erikăi Șoșdean), interlopul turdean Mihai Septimiu Moldovan, zis “Calu”, trimis în judecată dosarul de proxenetism în care este inculpată și rebrișoreanca Ancuța Cîrcu. Moldovan este acuzat de influențarea declarațiilor, cămătărie și proxenetism.
În august anul acesta, interlopul turdean a fost condamnat la 1 an și 9 luni de închisoare cu suspendare într-un alt dosar, de trafic de droguri de risc și mare risc, efectuarea de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive și deținerea de droguri de risc și de mare risc, fără drept, pentru consum propriu. Când procurorii DIICOT l-au reținut, în toamna anului trecut, asupra sa au fost găsite 13 grame de cocaină.
Știa motivele pentru care a fost tras pe dreapta
Legat de motivele care au dus la trecerea în rezervă a lui Șoșdean, judecătorii Curții de Apel Cluj au ajuns la concluzia că acestea nu îi erau necunoscute.
“Pe parcursul cercetării judecătoreşti, au fost declasificate atât de către pârâtul SRI, cât şi de către un terţ faţă de proces, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate anti-trafic din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul General al Poliţiei Române, documente suficiente şi relevante ca informaţie care fundamentează nereînnoirea avizului de acces la informaţii clasificate şi trecerea în rezervă, şi care, totodată, să îi permită reclamantului să constate cu exactitate care au fost motivele pentru care i-a fost retrasă încrederea de către pârâţi şi a fost trecut în rezervă. Aşadar reclamantul a studiat documente relevante referitoare la comportamentul său, constatând că pentru refuzul înnoirii avizului de acces la documentele clasificate şi subsecvent, pentru trecerea sa în rezervă, au existat surse documentare din care a rezultat că a consumat droguri -cocaină- într-o anumită împrejurare publică, precum şi că a furnizat informaţii clasificate ca secrete de stat, vizând anchete penale în curs pentru infracţiuni grave, unor persoane cu care are legături de afinitate (cumnatul său), dar şi unor alte persoane din anturajul său. Elementele referitoare la suspiciunile de furnizare a secretor de stat unor terţi neautorizaţi din anturajul său i-au fost aduse la cunoştinţă şi anterior emiterii actelor atacate, şi anume la data de 02.04.2021, fiindu-i puse întrebări privind veridicitatea acestor informaţii, în cursul testului poligraf efectuat pentru a disipa aceste suspiciuni (…).
Aşadar, înainte de emiterea actelor administrative contestate în prezenta cauză, reclamantului i s-a adus la cunoştinţă în cadrul testului poligraf care sunt suspiciunile privind activitatea sa nelegală în cadrul Serviciului Român de Informaţii şi reproşurile care i se aduc, solicitându-i-se să ofere răspunsuri privind comportamentul său pentru a se putea înlătura suspiciunile privind fapta de a se interesa în cadrul serviciului, apelând la colegii săi, despre existenţa unor acţiuni operative ale SRI cu privire la persoane din anturajul său şi fapta de a disemina informaţii din interiorul serviciului şi a le comunica unor persoane din anturajul său, unele persoane fiind precis determinate în cadrul întrebărilor adresate, iar una din aceste persoane fiind cumnatul său, persoană care a fost reţinută şi cu privire la care se efectuau acte de cercetare penală pentru infracţiuni grave, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi mare risc, deţinere de droguri de risc şi mare risc, fără drept, pentru consum propriu, proxenetism, şantaj şi spălare de bani (…). A fost, de asemenea, întrebat dacă a consumat droguri.
Curtea nu reţine şi nu analizează, aşadar, efectul probatoriu al testului poligraf privind veridicitatea faptelor imputate şi observă că chiar reclamantul a afirmat în faţa ofiţerului desemnat cu testarea sa la poligraf că testul „nu are nicio valoare în instanţă” şi că „nu reprezintă o probă ce obţii cu 2 sârme şi 3 senzori”.
Curtea reţine că din „raportul de expertiză poligraf” declasificat (…), rezultă că reclamantul cunoştea care sunt aspectele reproşate în cadrul conduitei sale în exercitarea funcţiei, anterior emiterii actelor pe care le contestă în cauza dedusă judecăţii, acesta fiind ascultat cu privire la susţinerile pe care le-ar avea în această privinţă. Reclamantul cunoştea împrejurarea că urma să se împlinească termenul de valabilitate a avizului de acces la informaţii clasificate şi putea întrevedea că aceste suspiciuni care i-au fost comunicate vor fi avute în vedere la luarea deciziei privind reînnoirea avizului de acces la informaţii clasificate”, se arată în motivarea instanței.
Ce spun documentele declasificate
Totodată, instanța precizează că au fost declasificate parţial documente pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei, la care Șoșdean a avut acces și pe care a avut ocazia să le combată.
Astfel, dintr-un extras dintr-un document ce datează din 31.10.2022 reies câteva informații cu privire la acțiunile neortodoxe ale lui Șoșdean.
“Acest document consemnează trei informaţii primare.
Prima informaţie datează din data de 01.11.2018 şi se specifică împrejurarea că au fost obţinute date care relevă continuarea manifestării unor riscuri contrainformative, induse de relaţionări şi comportamente ale reclamantului, identificat că relaţionează în medii vizate de SRI.
S-a menţionat că reclamantul s-a prezentat în două situaţii la colegul X sub pretextul X, interesându-se şi încercând să vizualizeze imagini on-line, de pe camera de luat vederi amplasată în proximitatea domiciliului vectorului X, fiind vorba despre două demersuri, unul cu aproximativ o lună X, respectiv în ziua X.
A doua informaţie datează din data de 12.04.2019 şi se specifică împrejurarea că datele obţinute pe profil X relevă că vectorul X a exprimat în mod repetat (începând din 2015) suspiciuni privind monitorizarea sa de către autorităţi, inclusiv SRI, cele mai recente date fiind captate X când ar fi fost informat de un apropiat al omului de afaceri X că este monitorizat/investigat de SRI. Se menţionează că datele obţinute relevă că, în X a captat X unele afirmaţii care relevă că un «ofiţer SRI (…)» i-a furnizat o listă cu «persoanele care sunt pe nota de plată a Serviciului şi au dat declaraţii despre el» X.
A treia informaţie vizează împrejurarea că în anturajul X se află X interesat de accesarea de date privind interesele/măsurile operative ale SRI circumscrise mediului interlop bistriţean sau clujean.
Se mai arată că în 27.05.2018, X a afirmat că a participat la o activitate informală X unde participanţii, inclusiv căpitanul Cosmin Alexandru Șoșdean au consumat cocaină. Se arată că ofiţerul este apreciat/acceptat în acest mediu unde se cunoaşte că «este şef mare în SRI (…) şi l-a ajutat mult cu informaţii din SRI X».
Dintr-un alt extras dintr-un document declasificat parțial, din septembrie 2021, emis de Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate anti-trafic din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul General al Poliţiei Române, reies informații care se coroborează cu cele din documentul mai sus amintit.
“Acest document consemnează date care rezultă din actele de cercetare penală efectuate de un terţ faţă de litigiul pendinte, respectiv de Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate anti-trafic privind fapte prevăzute de legea penală.
Documentul relevă că atât din audierile efectuate în cauza penală, cât şi din alte activităţi de cercetare penală, respectiv din activităţi informativ-operative, a rezultat că reclamantul ar informa o persoană cercetată penal, din timp, cu privire la momentele în care ar urma să se efectueze anumite acte de urmărire penală care presupun un element de surpriză cu privire la această persoană, respectiv o informează cu privire la anchetele penale care se efectuează în privinţa sa”, se arată în motivarea instanței.
Un alt document din care instanța a tras concluzia că Șoșdean a călcat pe bec este un raport de expertiză poligraf întocmit de un psiholog sin cadrul SRI. Ca să combată cele notate în raportul respectiv, după doi ani, Șoșdean a apelat la un cabinetul individual de psihologie, pentru un nou test poligraf.
“Acest document consemnează constatări din data de 02.04.2021, când reclamantului i-au fost aduse la cunoştinţă suspiciuni ale serviciului în cadrul căruia îşi desfăşura activitatea privind fapte care au determinat ulterior retragerea avizului de acces la documente clasificate şi trecerea sa în rezervă. Curtea nu se va pronunţa cu privire la veridicitatea sau neveridicitatea răspunsurilor reclamantului la întrebările adresate – care au fost de negare a aspectelor puse în discuţie de către psihologul care a adresat întrebările – deoarece rezultatul obţinut la întrebările adresate la testarea cu aparatul poligraf nu constituie o probă enumerată în cuprinsul art. 250 C.pr.civ., ci va observa aspectele consemnate cu privire la întrebările adresate – relevantă fiind cunoaşterea de către reclamant a faptelor, respectiv comportamentelor reproşate şi care au atras nerevalidarea avizului de acces la informaţii clasificate.
Astfel, s-a consemnat că reclamantul a manifestat pe parcursul discuţiei agitaţie motorie, a avut o atitudine ofensivă, de dominare a discuţiei, afirmând de pildă că «sunt şi alte metode de a asigura obiectivitatea acestor verificări» şi «nu am verificat încă corectitudinea dvs.», a avut o stare de tensiune, a manifestat nemulţumire faţă de neîncrederea Serviciului Român de Informaţii faţă de acesta după reţinerea cumnatului său (n. r. Mihai Moldovan, zis „Calu”), şi-a exprimat dezgustul faţă de acuzaţii. S-a consemnat că reclamantul a manifestat o oarecare disponibilitate pentru clarificarea problematicii care face obiectul testării. (…) S-a consemnat că reclamantul a contestat obiectivitatea interpretării rezultatelor, spunând «aţi primit tematică de la E să mă terminaţi psihic?», «mă acuzaţi de diseminare de informaţii clasificate!», «nu reprezintă o probă ce obţii cu 2 sârme şi 3 senzori», «trebuia făcut testul ca să iasă că nu sunt corect?», «nu are nicio valoare în instanţă». În cadrul testului menţionat, reclamantul a arătat că din câte cunoaşte, a oferit în mod complet informaţii la interviul de securitate din data de 09.02.2021 privind cercul său relaţional şi a răspuns la întrebările adresate, referitoare la diseminarea unor informaţii cunoscute de el în cadrul activităţilor desfăşurate în SRI, arătând că nu a diseminat niciodată conştient şi voluntar asemenea informaţii, nu i-au fost solicitate astfel de date de către persoane neautorizate să le cunoască, nu a încercat niciodată să afle prin intermediul colegilor săi dacă există sau a existat un interes operativ în cadrul SRI cu privire la persoane din anturajul său şi nu a accesat în mod neautorizat bazele de date clasificate pentru a obţine astfel de informaţii. Curtea nu va reţine niciun aspect referitor la veridicitatea sau nu a răspunsului la întrebările adresate, deoarece, astfel cum s-a arătat anterior, rezultatul obţinut la întrebările adresate la testarea cu aparatul poligraf nu constituie o probă admisibilă în procesul civil, nefiind vizată de sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 250 C.pr.civ.(…)
Pentru a dovedi caracterul eronat al constatării comportamentului simulat – aspect care, astfel cum s-a precizat, nu este avut în vedere de către instanţa de judecată, nefiind o probă admisibilă în procesul civil – , reclamantul a depus la dosar rezultatul unui test poligraf efectuat la cabinetul individual de psihologie (…) în data de 12.05.2023 (…).
Acest document consemnează constatări ale psihologului (…), efectuate la un interval de doi ani şi o lună după testul poligraf efectuat la locul de muncă al reclamantului (respectiv la data de 02.04.2021). Înscrisul cuprinde constatări în sensul că reclamantul nu a prezentat modificări psihofiziologice semnificative, care să indice un comportament simulat la interviu. Aceasta spre deosebire de consemnările psihologului de la locul de muncă al reclamantului, efectuate în data de 02.04.2021, care a consemnat că la întrebările privind diseminarea informaţiilor clasificate către terţi neautorizaţi să aibă acces la acestea şi, respectiv, privind intervenţia la colegii săi pentru a afla date privind acţiuni/interese operative ale SRI privind persoane din anturajul său, reclamantul a prezentat reacţii psiho-fiziologice semnificative care sunt indicatori specifici ai nesincerităţii în răspunsurile date în cadrul testării poligraf.
Astfel, psihologul (…) l-a întrebat pe reclamant dacă acesta a consumat droguri în anul 2018, dacă a consumat cocaină în data de 27 mai 2018, dacă a încălcat premeditat normele de confidenţialitate urmărind un interes material necuvenit, dacă a încălcat premeditat normele de confidenţialitate cu privire la Mihai Moldovan (cumnatul reclamantului), dacă a încălcat premeditat normele de confidenţialitate cu privire la Mihai Moldovan de natură a îi facilita acestuia activitatea infracţională. Răspunsurile reclamantului au fost negative.
Se observă că întrebările adresate la data de 12.05.2023 sunt mult mai specifice şi privesc momente punctuale în timp, respectiv scopuri precise ale acţiunilor imputate, spre deosebire de întrebările adresate la data de 02.04.2021, care au cuprins şi întrebări vizând perioade mult mai extinse, de tipul «vreodată în viaţa ta (…)».
Niciunul din cele două teste, având în vedere dispoziţiile art. 250 C.pr.civ. şi art. 350 C.pr.civ., nu poate fi avut în vedere ca reprezentând o mărturisire extrajudiciară a reclamantului cu privire la împrejurările care i-au fost puse în discuţie, deoarece acesta nu a recunoscut niciun fapt invocat de către părţile adverse. De asemenea, la termenele de judecată la care a participat, reclamantul a negat în mod expres aceste fapte care i-au fost imputate”, mai arată instanța în motivare.
Totodată, instanța subliniază și informațiile din documentele SRI care fac referire la faptul că Șoșdean ar fi consumat cocaină.
“Analizând probele administrate, Curtea reţine că în privinţa informaţiei din cuprinsul Notei desecretizate de la fila (…) potrivit căreia reclamantul a consumat cocaină, şi anume că potrivit sursei «în 27.05.2018, X a afirmat că a participat la o activitate informală X unde participanţii, inclusiv căpitanul Cosmin-Alexandru Șoșdean au consumat cocaină». Ofiţerul este apreciat/acceptat în acest mediu unde se cunoaşte că «este şef mare în SRI (…) şi l-a ajutat mult X cu informaţii din SRI X», potrivit principiului disponibilităţii, la termenul de judecată din data de 17.05 2023, reprezentanta reclamantului a arătat că clientul său este acuzat că a consumat droguri în trecut şi astfel, în acest moment, este dificil din partea sa să se supună la o analiză pentru a dovedi contrariul.
Curtea apreciază că reclamantul ar fi putut depune la dosar, dacă ar fi dorit, rezultatul negativ al unui test antidrog sau a mai multor teste antidrog efectuate pe parcursul procesului, care să dovedească împrejurarea că nu este consumator de droguri în general, date fiind aspectele de continuitate, în general, care pot privi consumul de droguri”, se precizează în documentul Curții de Apel Cluj.
Pentru toate aceste elemente scoase în evidență mai sus, instanța a ajuns la concluzia că avizul de acces la informații secrete i-a fost retras pe bună dreptate de către conducerea SRI, astfel că au respins cererea lui Șoșdean.
