Expertul judiciar Constantin Șofron, spălat de prescripție! E obligat să plătească reclamantului peste 25.000 lei, iar actele false au fost desființate de instanță

Punct final în dosarul în care a fost judecat pentru fals intelectual expertul judiciar topo Constantin Șofron. Acesta a scăpat de rigorile legii, din cauză că faptele comise s-au prescris. Instanța a decis însă că trebuie să plătească părții vătămate peste 25.000 lei daune materiale și morale, precum și onorariul avocatului, plus desființarea înscrisurilor întocmite în fals în 2014.

Expertul judiciar topo Constantin Șofron a scăpat basma curată din punct de vedere penal în dosarul în care a fost acuzat de fals intelectual, uz de fals și fals în declarații, după ce în 2014 a întocmit o expertiză falsă.

Dosarul penal a fost deschis în 2015, în urma unei plângeri depusă la parchet de cel în numele căruia a fost întocmită expertiza respectivă.

Într-un document depus la dosarul cauzei, persoana care a scos la iveală falsul lui Șofron, arată că este proprietarul unui teren de 1.250 mp în Bistrița, iar în cursul anului 2014 au apărut niște divergențe cu vecinii săi care au construit un gard și o anexă pe proprietatea sa. La scurt timp, omul avea să afla că, în numele său, expertul Șofron întocmise o documentație prin care s-au efectuat modificări ale coordonatelor terenului său și s-a modificat poziţionarea acestuia. Evident, expertul nu a recunoscut la documentele sunt false.

După un an de anchetă, procurorul care a instrumentat dosarul a ajuns la concluzia că “nu există un interes public în cercetarea infracţiunilor pentru care s-a început urmărirea penală” și a clasat cauza. Nu de aceeași părere a fost și instanța care a judecat soluția dată de procuror în dosar, judecătorul considerând că trebuie completată ancheta, astfel că trimis cauza înapoi la Parchet. A mai fost nevoie de încă un an pentru trimiterea lui Șofron în judecată, în octombrie 2017.

În martie 2018, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății pe fond. A fost nevoie de 4 ani de procese, însă faptele comise s-au prescris încă din 2019. Adică de acum 3 ani. Cu toate acestea, judecata a continuat până zilele trecute, pe 3 august. Într-un cuvânt bani și timp irosiți de pomană, în condițiile în care făptașul a scăpat nepedepsit! Singurul lucru bun în toată această poveste pentru reclamant este faptul că a reușit să obțină desființarea înscrisurilor întocmite în fals de către Șofron.

Cel care l-a reclamat pe Șofron la Parchet a dus în paralel și o luptă în instanța de civil, unde i s-a dat dreptate.

Instanța: Faptele comise de către inculpat au produs consecinţe juridice

Dar să vedem ce spune instanța în motivare despre acest caz. Întrucât documentul este unul cu întindere, vom extrage pasajele cele mai relevante ale acestui caz.

“În faţa instanţei, inculpatul Șofron Constantin a declarat că recunoaşte faptele în materialitatea lor şi în afara declaraţiilor pe care le-a făcut în faţa procurorului şi care sunt consemnate în dosar, nu mai are nimic de declarat.

A precizat că prin repoziţionarea imobilului în calculator, adică în plan digital, imobilului din teren nu i s-au produs nici un fel de prejudiciu, în sensul că nu i s-a modificat suprafaţa, nu i s-a modificat forma, nu i s-au modificat dimensiunile. Întabularea iniţială a fost executată tot de către el. A arătat că nu a avut consecinţe juridice pentru că imobilul a fost translatat din punct de vedere digital. A făcut acest lucru pentru că s-a constatat la OCPI că un alt imobil, vecin cu al domnului CC, se suprapunea, respectiv întabularea lui iniţială se suprapunea. Următorul imobil care a fost întabulat de către o altă persoană s-a suprapus cu imobilul lui şi i s-a solicitat să facă repoziţionare.

Prin raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză de domnul expert tehnic judiciar XX (…), s-a reţinut în esenţă că:

-Faptele inculpatului nu au produs consecinţe juridice.

-Faptele inculpatului nu au avut aptitudinea de a produce consecinţe juridice”, se arată în documentul instanței.

Cu toate acestea, instanța spune însă că faptele comise de Șofron au produs consecințe juridice, chiar dacă nu a existat un prejudiciu material imediat.

“Instanţa, în contra celor reţinute de către domnul expert, reţine că faptele comise de către inculpat au produs consecinţe juridice, şi aveau aptitudinea de a produce astfel de consecinţe. Inexistenţa unui prejudiciu material imediat, reţinut de expert, care poate fi avut în vedere de instanţă la stabilirea unei eventuale sancţiuni penale, nu este de natură a înlătura caracterul penal al faptelor deduse judecăţii.

Astfel, luând pe rând cele 3 infracţiuni deduse judecăţii, se reţine:

Relativ la infracţiunea de fals intelectual:

Conform art. 321 alin. 1 Cod penal: Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Prin Decizia nr. xx/2014 a ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala s-a stabilit că expertul tehnic judiciar este funcţionar public in conformitate cu dispoziţiile art. 175 alin. 2 teza întâi din Codul penal.

Chiar dacă inculpatul, deşi a completat înscrisurile falsificate ca expert tehnic „judiciar”, nu a acţionat ca expert tehnic judiciar, ci ca expert tehnic, raţionamentul cuprins în decizia menţionată se păstrează. În data de 17.04.2014 inculpatul, în calitatea sa de expert tehnic, deci de funcţionar public, a depus la OCPI Bistriţa-Năsăud cererea de recepţie şi înscriere, la care a anexat documentaţia pe care a efectuat-o în calitatea sa de expert (factura cu xxxx din 17.04.2014 şi chitanţa nr. BN 1034770, pe numele lui AA, pentru suma de 60 de lei; memoriul tehnic; planul de amplasament cu inventarul de coordonate; şi schiţa terenului) în scopul repoziţionării terenului părţii vătămate. Cererea respectivă, precum şi documentaţia ataşată (…), cuprinde o distorsionare a realităţii, în sensul repoziţionării fictive a terenului părţii vătămate, fără a exista o solicitare sau un acord al părţii vătămate (inculpatul urmărind în fapt favorizarea unui vecin al părţii vătămate). În urma cererii şi a documentaţiei depuse, prin Încheierea nr. xx/17.04.2014 OCPI Bistriţa-Năsăud a admis cererea fictivă depusă de către inculpat, dispunându-se repoziţionarea cadastrală a terenului părţii vătămate (…).

Pentru a exista infracţiunea de fals intelectual este necesar ca autorul, care are calitatea de funcţionar public, aflat în exercitarea funcţiei sale, să încheie un înscris în care, cu bună-ştiinţă, să cuprindă date nereale. Este de remarcat că pentru existenţa infracţiunii nu este necesară urmărirea sau atingerea unor consecinţe juridice, şi nici aptitudinea de a produce astfel de rezultate. Cu toate acestea instanţa apreciază că pentru ca fapta de fals intelectual să fie una tipică, este necesară cel puţin aptitudinea producerii unor consecinţe juridice, în caz contrar neexistând un obiect juridic al faptei (respectiv nu există valori sociale care să fie posibil afectate).

În cauza pendinte fapta inculpatului a avut consecinţe juridice, şi desigur aptitudinea de a produce consecinţe juridice – anume repoziţionarea fictivă a terenului părţii vătămate, OCPI admiţând cererea inculpatului. Doar împrejurarea că partea vătămată a observat schimbările nelegale în cartea funciară, şi a solicitat rectificarea acesteia, a împiedicat producerea unui prejudiciu material imediat. Se reţine însă că, în absenţa acţiunii părţii vătămate, efectele acţiunilor ilicite ale inculpatului nu ar fi fost îndepărtate.

Expertul judiciar desemnat în cauză reţine că potrivit datelor cadastrale se impunea repoziţionarea geometriei terenului părţii vătămate, astfel că faptele inculpatului nu au produs niciun fel de consecinţe juridice ilicite, şi nici nu au avut această aptitudine. Instanţa nu are cunoştinţele tehnice în acest sens, însă reţine că OCPI Bistriţa-Năsăud a procedat la înlăturarea operaţiunilor inculpatului, iar instanţe civile au reţinut, definitiv, că aceste operaţiuni nu erau juste (xx xx. 7990/19.11.2015 a Judecătoriei Bistriţa, emisă în dosarul civil nr. …/190/2014, definitivă prin DC nr. 471/R/16.10.2019 a Curţii de Apel Cluj, …).

Aşadar fapta inculpatului menţionată mai sus întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal. Faptul că inculpatul a realizat în calitatea sa de expert tehnic mai multe înscrisuri, dar cu aceeaşi ocazie şi în acelaşi scop ( precum memoriul tehnic, sau schiţa terenului) nu determină existenţa unei pluralităţi de infracţiuni, sau existenţa unităţii legale de infracţiuni ( sub forma infracţiunii continuate), ci existenţa unităţii naturale de infracţiuni, înscrisurile încheiate fiind înglobate într-un singur act material.

Relativ la infracţiunea de uz de fals:

Conform art. 323 Cod penal: Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, inculpatul nu numai că este autor al infracţiunii de fals intelectual, dar, folosind înscrisul falsificat, devine autor şi al infracţiunii de uz de fals, în prima teză a textului de incriminare, anume prin folosirea unui înscris oficial falsificat. Acţionând ca expert tehnic, deci funcţionar public, actul falsificat de inculpat este unul oficial în accepţiunea art. 178 Cod penal.

Aşadar, fapta inculpatului de a folosi la OCPI Bistriţa-Năsăud, în data de 17.04.2014, cererea de recepţie şi înscriere, la care a ataşat documentaţia pe care a efectuat-o în calitatea sa de expert, în scopul repoziţionării fictive a terenului părţii vătămate, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza I Cod penal.

Relativ la infracţiunea de fals în declaraţii:

Conform art. 326 Cod penal: Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În data de 16.04.2014 inculpatul a depus la OCPI Bistriţa-Năsăud, cu aceeaşi ocazie o declaraţie şi o cerere de solicitare informaţii şi convenţie, aparent încheiate cu partea vătămată, din care rezultă că inculpatul ar fi împuternicit de partea vătămată să solicite informaţii cadastrale, şi să execute o documentaţie cadastrală.

Instanţa opinează că aceste înscrisuri falsificate prin prezentarea unei stări de fapt nereale, intră, prin folosirea lor în faţa OCPI Bistriţa-Năsăud, în sfera infracţiunii de fals în declaraţii, şi nu în sfera falsului în înscrisuri sub semnătură privată.

În cauză inculpatul a depus în faţa OCPI Bistriţa-Năsăud declaraţii false, în scopul producerii de consecinţe juridice – obţinerea de date cadastrale, aceste declaraţii servind la producerea acestor consecinţe. Infracţiunea de fals în declaraţii se poate comite atât printr-o declaraţie verbală efectuată în faţa unei instituţii publice/funcţionar public, cât şi prin depunerea unor declaraţii scrise, noţiunea de „declaraţie” fiind independentă de denumirea dată acelor înscrisuri. Totodată instanţa apreciază că în cauză aceste înscrisuri nu intră sub sfera infracţiunii de fals intelectual, chiar dacă ele au fost semnate şi de inculpat în calitate de expert tehnic. Aceste înscrisuri cuprind manifestări de voinţă fictive ale părţii vătămate, şi nu un rezultat al activităţii inculpatului în calitatea sa de expert tehnic. Înscrisul din data de 17.04.2014 exprimă însă rezultatul activităţilor inculpatului în calitatea sa de expert tehnic. Pentru a ne afla în prezenţa unui fals intelectual, înscrisul realizat de către funcţionarul public trebuie să fie o aplicare a atribuţiilor de serviciu, deci în mod necesar trebuie să cuprindă activităţi care intră în sfera efectivă de activitate a acelui funcţionar. Declaraţiile de împuternicire date unui funcţionar, chiar dacă acel funcţionar este semnatar ca acceptant al mandatului, nu intră în sfera activităţii efective a funcţionarului, chiar dacă acel funcţionar acţionează ulterior în exercitarea atribuţiilor de serviciu în baza acelui mandat. În cauza pendinte mandatul fictiv dat de partea vătămată inculpatului ca expert tehnic nu reprezintă o exercitare a atribuţiilor de serviciu, ci doar o justificare pentru ca inculpatul să acţioneze ca expert tehnic, şi să depună în data de 17.04.2014 rezultatul activităţii sale de expert.

Aşadar, fapta inculpatului de a depune la OCPI Bistriţa-Năsăud, instituţie de drept public, declaraţia şi cererea de solicitare informaţii şi convenţie, care cuprind declaraţii necorespunzătoare adevărului, în scopul producerii de consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii”, precizează instanța Judecătoriei Bistrița în motivare.

Salvat de prescripție, dar pus să plătească daune

Deși practic l-a găsit vinovat pe Șofron, judecătorul constată că a intervenit prescripția faptelor.

“Conform art. 154 alin. 1 lit. d Cod penal în cazul celor trei infracţiuni deduse judecăţii termenul prescripţiei generale a răspunderii penale este de 5 ani ( pedepsele prevăzute de lege pentru cele trei infracţiuni fiind mai mari de 1 an, şi de cel mult 5 ani închisoare). Prescripţia generală, de 5 ani în cauza de faţă, funcţionează în absenţa unor întreruperi conform art. 155 alin. 1 Cod penal”, subliniază instanța.

Pe parte civilă, instanța a decis că expertul Șofron trebuie să îi plătească reclamantului 23.500 lei –  20.000 de lei daune morale şi 3.500 de lei daune materiale – plus încă 2.300 lei onorariu avocațial.

Înscrisuri desființate total

Totodată, instanța a dispus desființarea în întregime a următoarelor înscrisuri:

• Cerere de recepţie şi înscriere nr. 15201 din data de 17.04.2014 (…), precum şi a anexelor la aceasta: factura cu xxxx din 17.04.2014 ( …); chitanţa nr. BN 1034770 (…); memoriul tehnic (…); planul de amplasament cu inventarul de coordonate (…); şi schiţa terenului (…).
•  -Cerere de solicitare informaţii şi convenţie din data de 16.04.2014 (…).
• -Declaraţie pe propria răspundere din data de 16.04.2014 (…).

Teoretic, sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare. Până la închiderea ediției, conform portalului instanțelor de judecată, nu a fost declarată nicio cale de atac.