Lovitură de teatru în dosarul aflat acum în rejudecare la Tribunalul Alba, în care sunt inculpați pentru presupuse fapte de corupție fostul șef ISCTR Cluj Rareș Pop, precum și alți doi foști șefi ai Birourilor județene din Cluj și Bistrița-Năsăud – Claudiu Crișan, respectiv Radu Dohotar -, după ce au fost desecretizate mai multe documente, care conțin corespondențe între DNA Cluj, condusă la acea vreme de procurorul șef Elena Botezan, și structurile SRI din Cluj și Bistrița-Năsăud! Documentele respective nu fac altceva decât să indice o serie de abuzuri ale DNA comise în acest dosar.
Pe 4 iunie 2014, DNA Cluj anunța printr-un comunicat de presă, faptul că s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de:
1.POP RAREŞ VASILE, inspector șef teritorial (7 județe) în cadrul Inspectoratul de Stat pentru Controlul Traficului Rutier și vicepreședinte al organizației locale a unui partid politic, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
– abuz în serviciu comis în formă continuată cu obținere de foloase necuvenite;
– desfăşurarea de activităţi ca acte de comerț, incompatibile cu funcţia deţinută în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase;
– permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată;
– șantaj;
– luare de mită;
2. CRIŞAN CLAUDIU VASILE, inspector coordonator al Biroului județean Cluj, din cadrul Inspectoratul de Stat pentru Controlul Traficului Rutier, în – abuz în serviciu comis în formă continuată cu obținere de foloase necuvenite;
– permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată;
3. DOHOTAR IOAN RADU, inspector coordonator al Biroului județean Bistrița Năsăud și membru în consiliul de conducere al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
– abuz în serviciu comis în formă continuată cu obținere de foloase necuvenite;
– permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată.
“În cauză există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2012-2014, suspectul Pop Rareș Vasile împreună sau prin intermediul persoanelor având funcţii de conducere în cadrul birourilor judeţene, cum este situaţia suspecților Dohotar Ioan Radu și Crişan Claudiu Vasile, au desfăşurat activităţi repetate de influenţare a activităţii inspectorilor aflaţi în trafic, în vederea efectuării controlului rutier”, mai preciza la acea vreme DNA Cluj.
Politicieni și oameni de afaceri, făptuitori din capul locului!
Numai că ancheta a fost demarată de procurorul șef al DNA Cluj, Elena Botezan, cu cel puțin 9 luni înainte, din toamna anului 2013, în dosarul 142/P/2013, “făptuitorii” fiind vizați cu nume și prenume Rareș Pop – șeful ISCTR Cluj, pentru trafic de influență, Mihai Seplecan – consilier județean CJ Cluj, pentru trafic de influență și complicitate la dare de mită, Eronim Cadar – patronul Fany Prestări Servicii Cluj, pentru dare de mită și cumpărare de influență, Răzvan Pop, consilier județean CJ Cluj, pentru luare de mită, și Ioan Supuran – directorul general al ARR, pentru luare de mită.
Din procesul verbal încheiat în data de 22 octombrie 2014, reiese că șefa DNA s-a sesizat din oficiu, printre altele din presă, despre fapte trafic de influență, dar și luare de mită pe care le-ar fi comis cei mai sus numiți, cu privire la un contract de atribuire a traseelor de transport public județean, care urma să fie scos la licitație pe data de… 23 octombrie. Adică a doua zi de la autosesizare.
Pe 31 octombrie 2013, șefa DNA transmite o adresă către SRI, în care solicită, în baza unui protocol încheiat între cele două instituții încă din data de 11 septembrie 2013, efectuarea de interceptări ale convorbirilor celor mai sus numiți.
În acest punct, ținând cont de dat încheierii protocolului, și acuzațiile clare pe care procurorul șef DNA, Elena Botezan, le-a notat în procesul verbal de sesizare, putem trage concluzia că Rareș Pop a fost interceptat ilegal, înainte emiterea unei autorizații în acest sens, și astfel s-a ajuns la cercetarea IN PERSONAM în dosar. Întrebarea este dacă în acest dosar a existat mai întâi o cercetare IN REM, adică pe fapte, care să contureze existența certă a unor făptuitori.
Botezan nu se oprește aici, astfel că în noiembrie, în baza aceluiași protocol încheiat cu SRI în luna septembrie, cere interceptarea convorbirilor telefonice și a altor personaje importante din zona celor mai sus amintiți.
Corespondența în acest dosar continuă în primele luni din 2014.
Dohotar, inculpat din senin
Pe 14 ianuarie 2014, la DNA Cluj mai apare un dosar, 6/P/2014, instrumentat de procurorul Anemaria Cireap, dosar disjuns din cel instrumentat de Elena Botezan.
În acest nou dosar, pe lângă Rareș Pop, apar alte patru nume noi: Radu Dohotar – șeful Biroului ISCTR Bistrița, Claudiu Crișan – șeful Biroului ISCTR Cluj, Cristian Cuș – șeful Biroului ISCTR Satu Mare și Aurel Ardelean – inspector în cadrul Biroului ISCTR Satu Mare.
Potrivit procesului verbal de „sesizare din oficiu” întocmit de procurorul Anemaria Cireap, cei patru “sunt implicați în fapte de corupţie constând în deturnarea activităţilor de control derulate de către inspectorii de trafic în scopul protejării unor societăţi comerciale cu privire la care s-au constatat repetate încălcări ale normelor legale vizând transportul rutier de mărfuri. Exercitarea abuzivă a prerogativelor specifice funcțiilor de conducere și control deținute de persoanele indicate mai sus urmărește atât obținerea de foloase materiale cât și asigurarea protecției persoanelor juridice aflate în sfera de influență a acestora”.
În același document, procurorul de caz Cireap mai precizează că raportat la “datele incipiente obţinute prin mijloace specifice”, a constatat că “există indicii” că cei cinci mai sus numiți au comis fapte de corupție, respectiv abuz în serviciu contra intereselor publice cu obținere de avantaje patrimoniale.
Din documentele depuse la dosarul cauzei, reiese că o lună mai târziu, mai precis pe 17 februarie 2014, DNA Cluj a obținut un mandat de interceptare a convorbirilor, monitorizare și supraveghere video, audio sau prin fotografiere, motiv pentru care Elena Botezan trimite o adresă către SRI , prin care cere punerea în aplicare a mandatului, vizați fiind Rareș Pop, Radu Dohotar și Claudiu Crișan. De data aceasta, solicitarea către SRI a fost făcută în baza unui alt protocol de cooperare între cele două instituții, încheiat pe data de 9 ianuarie 2014.
Interceptarea lui Dohotar a continuat și în baza altor mandate a câte 30 de zile până în mai 2014 inclusiv, în luna iunie interceptarea fiind autorizată pentru doar 10 zile, din 2 iunie până pe 14 iunie.
“Să înceapă ancheta penală!”
Pe data de 4 iunie, Pop, Dohotar și Crișan au fost puși oficial sub acuzare.
Ceea ce șochează este o altă adresă trimisă de Elena Botezan către SRI, pe data de 20 mai 2014, din care reiese că pe data de 28 mai 2014, aceasta preconiza să facă mare show în media cu dosarul Rareș Pop-Radu Dohotar-Claudiu Crișan. Concret, aceasta menționează că pe 28 mai este preconizată SĂ ÎNCEAPĂ ANCHETA PENALĂ. Păi până atunci ce a fost, joc de bambilici?
„Vă înaintăm alăturat un suport ce poartă mențiunea «D.N.A. – Dosar penal 6/P/2014 TRAFIC – selecție convorbiri ptr. redare PRV 1», cu rugămintea de a ne sprijini în vederea redării convorbirilor telefonice şi a SMS-urilor, necesare pentru finalizarea activității din dosarul penal nr. 6/P/2014 al DNA- Serviciul Teritorial Cluj. Menționăm faptul că rezultatul notelor de redare ne este necesar qu celeritate, având în vedere că ancheta penală este preconizată să debuteze în preajma datei de 28 mai 2014”, a cerut procurorul șef al DNA Cluj Elena Botezan în adresa transmisă către SRI Cluj.
Numai că planurile i s-au dat puțin peste cap, deoarece se pare că SRI nu a furnizat datele necesare pentru a-l aresta pe Rareș Pop odată cu colegul de partid penelist Horea Uioreanu – președintele de atunci al CJ Cluj, care a fost reținut pe 28 mai. Din rechizitoriu reiese că, la acea dată nu existau la dosar denunțurile, acestea fiind formulate doar în data de 3 iunie, cu o zi înainte de a fi săltați cei trei.
Drept urmare, șhow-ul mediatic pentru cei trei de la ISCTR a trebuit amânat câteva zile, Rareș Pop fiind de altfel reținut și arestat preventiv.
În luna iulie, adică la o lună după ce au fost inculpați oficial, Pop, Dohotar și Crișan au fost trimiși în judecată, la Tribunalul Cluj, iar în august 2017 au fost condamnați: Pop, la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare, Dohotar: 2 ani și 8 luni de închisoare sub supraveghere, iar Crișan – 2 ani și 4 luni cu executare. Sentința a fost contestată la Curtea de Apel Cluj, unde s-a obținut rejudecarea dosarului, dar și strămutarea la Tribunalul Alba, unde procesul este încă în desfășurare.
