Nebunie curată în ceea ce privește Planul de Urbanism General (PUG) al municipiului Bistrița! Un arhitect desemnat de o instanță a Tribunalului Bistrița-Năsăud pentru a întocmi o expertiză judiciară arată că este pus în imposibilitate de a-și duce la capăt misiunea, în condițiile în care angajații Compartimentului Urbanism din cadrul Primăriei Bistrița e o adevărată harababură, lipsesc documente și nimeni nu e în stare să indice locul unde ar putea fi găsite.
De ceva ani buni, mai mulți politicieni bistrițeni au afirmat că în Primăria Bistrița sunt folosite cel puțin două variante de PUG, după cum dictează interesele unora. Dacă până acum totul a fost la stadiul de poveste, deși nimeni din cadrul municipalității nu a venit să demonstreze contrariul, în condițiile în care chiar secretarul municipiului Floare Gaftone a făcut o afirmație de acest fel într-o ședință publică de consiliu local, spre finalul mandatului de primar al lui Ovidiu Crețu.
Totuși, afirmațiile celor care susțin că în primărie nu este doar o singură variantă de PUG par să fie întărite de un arhitect mureșean, Răzvan Șipoș, care a fost desemnat de instanță să întocmească o expertiză judiciară într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bistrița- Năsăud, în care o firmă din Bistrița cere anularea unei adrese a Primăriei Bistrița și a obiecțiilor de legalitate pe care Floarea Gaftone – secretarul municipiului – le are cu privire la eliberarea autorizației de construire a unei baze sportive din Parcul municipal, și totodată obligarea municipalității de a emite autorizația de construire.
Nu vom insista acum pe fondul problemelor dezbătute în acest dosar, ci pe câteva dezvăluiri halucinante ce reies dintr-un document întocmit de către arhitectul Răzvan Șipoș, care este pus în imposibilitatea de a-și duce misiunea la capăt.
Arhitect: “Primăria nu poate indica originalul PUG-ului”
Pentru a putea întocmi expertiza solicitată de instanță, Răzvan Șipoș s-a prezentat la sediul Primăriei Bistrița la finele lunii februarie anul acesta, și a cerut, evident, să i se pună la dispoziție Planul Urbanistic General aprobat, dar și alte documente pe care le considera necesare.
“Au participat reclamantul, avocata dânsului, d-na ing. Monica Pop, d-na secretar general Gaftone Floare, d-na «șefa de la juridic», referentul care întocmește certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, etc. Mi s-au adus de către «doamna șefa de la arhivă» volumele care conțin PUG-ul. Nimeni nu știa ce conțin și unde se află anumite planșe. Șefa arhivei motiva că ea nu știe ce conțin toate actele arhivate și cum le primește așa le arhivează. După ce am identificat planșa de reglementări am întrebat pe toată lumea dacă aceasta este planșa care a fost pus la dispoziția consilierilor atunci când s-a adoptat hotărârea de aprobare a PUG-ului. Nimeni nu a putut să confirme, deși majoritatea erau în aceleași funcții când s-a aprobat PUG-ul. În lipsa confirmării, am întrebat care este planșa pe care au avut-o în față consilierii atunci când au votat. Nimeni nu a putut să-mi indice concret vreo planșă. Planșa de reglementări care cuprind tot UAT Bistrița și este folosită pentru emiterea CU (n. r. – certificatele de urbanism) diferă de planșa arhivată, nu este o copie identică. În indicatorul planșelor nu se precizează numărul versiunilor și nici în HCL pentru a fixa exact ce se aprobă și pentru a putea verifica dacă o versiune sau alta au fost subiectul avizelor obținute. Nu am identificat nici măcar o planșă pe care să fie aplicată viza de neschimbare al vreunui avizator. Măcar cea de la Consiliul Județean. Planșa de reglementări care cuprinde întreg UAT-ul folosită de serviciul urbanism dar și cea arhivată diferă de planșa de reglementări a UTR-ului. Nimeni nu a putut să explice de ce. Când am vrut să fotografiez diferențele pentru a vi le indica, a sărit doamna șefă de la arhive că nu am voie, trebuie să depun cerere în scris și dacă se aprobă mi le dă. I-am explicat că documentul public nu poate fi refuzat publicității. Dar cine știe, poate la Bistrița s-a refuzat vreodată cuiva furnizarea PUG-ului. Răsfoind PUG-ul am observat mai multe inadvertențe. Pe care nimeni nu avea nicio explicație. De exemplu în dreptul Stadionului Municipal, pe planșa aferentă studiului riscurilor naturale, există o porțiune a malului râului hașurată ca fiind risc la inundații. Pe planșa de reglementări ar fi trebuit preluată zona malului și reglementată cu interdicție de construire. Dar nu a fost preluată. În avizul de gospodărire a apelor nu se fac precizări cu privire la aceste interdicții. Avizul de gospodărire a apelor conține doar generalități probabil copiate din memoriul întocmit de elaborator. Nu se vorbește nimici despre capacitatea stației de epurare, deversori ai canalizării, etc. După miros, unul dintre deversori fiind chiar în dreptul Stadionului Municipal. De asemenea, paginile regulamentului local de urbanism nu sunt numerotate. Practic există riscul ca aceste documente să poată fi modificate fără a putea fi probată eventuala modificare. Nu există un exemplar reper care să fie și public pentru a asigura conformitatea tuturor variantelor care «circulă» ca să producă efecte.
Am întocmit acest punct de vedere sub rezerva că Primăria nu poate indica originalul PUG-ului”, a arătat Răzvan Șipoș în documentul depus la dosarul cauzei.
Monica Pop nu ocupă legal funcția de arhitect șef?
Arhitectul mureșean a mai menționat și faptul că Monica Pop, cea care ocupă acum postul de arhitect șef al municipiului nu figurează ca fiind atestată de Registrul Arhitecților din România și nu are nici studiile prevăzute de lege.
De asemenea pentru a verifica dacă actele emise de primărie semnate și de arhitectul șef întrunesc și condiția de formă anume aceea a competenței profesionale, d-na inginer Monica Pop nu figurează ca fiind atestată de Registrul Urbaniștilor din România și nu are studiile prevăzute de Legea 350/2001 la art 36^1 b). Delegarea de atribuții poate fi făcută doar temporar și cu condiția îndeplinirii cerințelor de studii de către delegat. E posibil ca și acest aspect pe care vi-l semnalez să fie una din cauzele celor constatate pe parcursul elaborării punctului de vedere”, a scris Răzvan Șipoș.
Articolul de lege invocat de arhitectul mureșean arată clar faptul că: “ Funcția de arhitect-șef este ocupată, în condițiile legii, de un funcționar public, specialist atestat de Registrul Urbaniștilor din România, având formația profesională după cum urmează:
b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect ori urbanist absolvent cu licență și master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul municipiilor”.
Mai pe larg despre acest dosar vom reveni într-un articol viitor.
Demis din funcție pentru că nu accepta încălcarea legii
Răzvan Șipoș a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București (în 1998) și masterul la Domus Academy din Milano – Italia (în 2000) și a fost numit în funcția de arhitect șef al județului Mureș în 2013, în timpul mandatului de președinte al CJ Mureș al lui Ciprian Dobre – PNL.
Șipoș a fost numit în funcție din postura de șef al Comitetului UNESCO Mureş, în care l-a numit, în vara anului 2013, tot forul deliberativ din Mureș – acest comitet are atribuții de supervizare a protecției și gestiunii celor două monumente UNESCO din județ: Centrul Istoric Sighişoara şi biserica fortificată din satul Saschiz.
Potrivit msnews.ro, în decembrie 2019, Răzvan Șipoș a devenit indezirabil în administrația județeană și a fost demis, în principal la presiunea unor primari, cărora nu le-a plăcut faptul că arhitectul nu voia să se abată de la prevederile legale și să “joace” după cum îi cântă ei.
