EXCLUSIV: Sentință definitivă în dosarul lui Claudiu Lup și Ilie Vartolomei! Unul a fost deja încarcerat

Punct final în dosarul în care au fost judecați polițistul Claudiu Lup, angajatul Serviciului Permise Auto Bistrița-Năsăud, și Ilie Vartolomei din Parva, ambii acuzați de infracțiuni de corupție de procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Bistrița-Năsăud! Claudiu Lup a fost condamnat la 2 ani, 11 luni și 10 zile închisoare cu suspendare, în timp ce Ilie Vartolomei a primit 3 ani, 6 luni și 20 zile închisoare cu executare, el fiind deja încarcerat în Penitenciarul Bistrița. Totodată, lui Claudiu Lup i s-a interzis să mai lucreze în cadrul Serviciului Permise Auto, pe o perioadă de 4 ani.

În prima instanță, după 3 ani de înfățișări, Claudiu Lup a fost condamnat la 3 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare, iar Vartolomei a primit 3 ani, 11 luni şi 20 zile închisoare, ambii cu executare, în condițiile în care ei mai aveau câte o condamnare la activ din dosarul DNA în care cap de afiș a fost polițistul Simion Baciu, și el angajatul Serviciului Permise Auto BN. 

Lup a lăsat-o moale pe ultima sută de metri

 

Pe parcusul întregului proces derulat pe parcursul a mai bine de un an la Curtea de Apel Cluj, ambii inculpați au luptat din răsputeri ca instanța să fie de acord să elimine o serie de note de redare a unor interceptări, efectuate nelegal, în opinia lui Lup și Vartolomei, de către ofițerii Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Bistrița-Năsăud. De cealaltă parte, procurorii au susținut că ofițerii SIPI sunt lucrători specializați din cadrul poliției care chiar pot să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică.

În concluziile scrise depuse la dosar, cum de altfel a solicitat chiar de la depunerea apelului, Claudiu Lup, prin avocatul său, a solicitat judecătorilor să îl achite de toate acuzațiile sau, în cel mai rău caz, să primească o condamnare cu suspendare. În mod ciudat, în acest ultim document avocatul lui Lup nu a mai amintit absolut deloc despre nelegalitatea interceptărilor efectuate de SIPI, ci a pus accent pe profilul și comportamentul clientului său în societate, dar și pe parcursul procesului.

Vartolomei a insistat pe amestecul DIPI în dosar

Ilie Vartolomei, care și el a cerut achitarea după ce instanța clujeană i-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice din 3 infracțiuni de trafic de influență într-o singură infracțiune de trafic de influență în formă continuată, a încercat să scoată în evidență încă o dată faptul că mijloacele de probă obținute în faza de urmărire penală și anume suporții optici care stochează rezultatul acticităților de supraveghere, respectiv procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, au la baza interceptări ce au fost realizate de alte organe ale statului decât cele prevăzute de lege.

“Prin încheierea penală din data de 28.20.2020 s-au emis afrese de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană Bistrița-Năsăud pentru a se comunica întreaga corespondență purtată între aceste instituții și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Din răspunsurile primite de la aceste instituții, rezultă fără putință de tăgadă existența unei colaborări cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în dosarul 41/P/2015.

SRI indică prin răspunsul din data de 24.11.2020 faptul că a acordar exclusiv spriin tehnic organului de cercetare penală (Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud), prin transmiterea semnalului de la Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor către structura de exploatare tehnică a Departamentului de Informații și Protecție Internă din cadrul Minsiterului Afacerilor Interne.

Prin aceeași adresă, se arată faptul că Serviciul de Informații și Protecție Internă Bistrița-Năsăud a pus în executare activitățile dispuse prin autorizațiile emise de instanță, efectuând recepționarea semnalului și transcrierea conținutului comunicațiilor interceptate.

Din adresa pusă la dispoziția Curții la data de 18.01.2021, de către DGIPI, rezultă faptul că a existat o corespondență vastă între această instituție și respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud”, a menționat avocatului lui Ilie Vartolomei.

Potrivit acestuia, o parte au fost declasificate, altele nu, însă ceea ce iese în evidență este numărul foarte mare a notelor adresate procurorilor bistrițeni de către cei de la SIPI BN, peste 4.000 de astfel de acte, cu privire la supravegherea operativă a celor doi inculpați, Lup și Vartolomei.

“Din actele depuse, rezultă că lucrători din cadrul acestor instituții au pus în executare mandatele de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Bistrița-Năsăud, a efectuat înregistrări audio-video, pe care după ce le-au transcris și inscripționat pe suporți optici, le-au pus la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

De asemenea, însăși Parchetul prin adresa din data de 04.03.2019 înaintată la dosarul cauzei arată faptul că «Nu s-au pus în executare măsuri de supraveghere tehnică de către SRI – Secția Bistrița-Năsăud, această instituție a pus la dispoziția DIPI-SIPI Bistrița-Năsăud, aparatura tehnică din dotare, facilitând obținerea informațiilor stocate de personalul DIPI –SIPI Bistrița-Năsăud pe suporturi optice».

La data de 19.03.2019, prin răspunsul trimis la solicitarea Tribunalului Bistrița-Năsăud, DGIPI a arătat că «DIPI a acotdat asistență tehnică de specialitate pentru interceptarea comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare la distanță», respectiv «asistența tehnică de specialitate a constat în întocmirea notelor de redare și înaintarea acestora împreună cu traficul audio către beneficiarii legali».

Chiar dacă colaborarea nu a fost făcută în baza unui protocol, se observă în mod foarte clar faptul că ea a existat între mai multe instituții ale statului, cu ignorarea dispozițiilor legale impuse prin deciziile CCR”, a subliniat avocatul lui Ilie Vartolomei.

Practic apărarea a încercat să elimine astfel toate probele obținute ulterior care au rezultat în urma acestor interceptări.

“În această situație, vă solicit să constatați că toate probele din prezentul dosar (procese – verbale de percheziți domiciliară și planșă foto, procese – verbale de percheziție a vehiculului, audieri de martori, procese verbale încheiate între procuror și investigatorii sub acoperire), chiar dacă au fost administrate în mod legale, însă faptele și împrejurările care au condus la administrarea lor în mod legal, au rezultat din probe care trebuie înlăturate fizic de la dosarul cauzei (fiind lovite de nulitate absolută), atrag după sine practic lipsa probelor în susținerea acuzației.

Între probele inițiale nelegal administrate (convorbirile telefonice, procesele verbale de supraveghere) și cele ulterior administrate, există legătură directă și necesară, probele ulterioare neputând fi obținute pe cale legală fără legătură cu probele nelegale”, a mai subliniat avocatul lui Vartolomei.

În 2018, DIPI a recunoscut că a întocmit notele de redare

În urmă cu doi ani, Gazeta de Bistrița arăta faptul că la dosar există niște adrese venite din partea SRI și DIPI în care se arată foarte clar faptul că primii au pus la dispoziție tehnica, iar ceilalți au interceptat și au întocmit notele de redare.

Dar să rememorăm exact ce s-a întâmplat atunci.

Astfel, avocatul de atunci al lui Claudiu Lup a depus în instanță o cerere în probațiune prin care a solicitat instanței Tribunalului Bistrița-Năsăud, în baza Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, să dispună efectuarea unor adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud și SRI prin care să se solicite celor două instituții să răspundă la o serie de întrebări. Concret era vorba despre comunicarea la dosarul cauzei a întregii corespondențe purtată în baza Protocolului mai sus amintit, între SRI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în legătură cu trei dosare penale, printre care se află și cel în care este inculpat Claudiu Lup. De asemenea, s-a cerut ca cele două instituții să răspundă dacă pe parcursul urmăririi penale din dosarele penale respective instrumentate de parchetul bistrițean au fost constituite echipe operative comune care au acționat în baza unui plan de acțiune în vederea documentării faptei, conform prevederilor legale, iar în caz afirmativ să se comunice cum s-a materializat această cooperare, componența echipei, identitatea și contribuția fiecărui membru, respectiv deținerea de către membrii a avizului de poliție judiciară, necesar efectuării de acte de urmărire penală în cauză. Tot în cazul unui răspuns afirmativ, avocatul a mai solicitat la acea vreme și comunicarea măsurilor și responsabilităților concrete pentru desfășurarea activităților, precum și sarcinile fiecărei părți.

În aceeași cerere în probațiune apărarea a solicitat și informații cu privire la organul care a asigurat transcrierea comunicărilor și convorbirile telefonice efectuate în dosar, dar și dacă SRI a transmis procurorilor date, informații și documente care să sprijine documentarea cauzei în lucru.

Instanța a încuviințat respectivele cereri, astfel că cele două instituții au fost nevoite să răspundă. Din adresele remise de SRI și DIPI au reieșit aspecte mai mult decât interesante.

Astfel, din adresa SRI a reieșit clar că acest serviciu nu a avut vreun amestec în acest dosar. Concret, cei de la SRI susțin că ei au efectuat interceptările, în baza mandatelor emise de judecători, în alte două dosare, unul din 2013, iar un altul din 2015, iar convorbirile au fost transcrise de către cei de la Protecție Internă.

„În urma verificărilor efectuate la nivelul Serviciului precizăm că urmare a actelor de autorizare primite în dosarele penale nr. 111/P/2013 și 41/P/2015 (n. r. – dosarul penal deschis de procurori în octombrie 2015 din care au fost disjunse ulterior dosarele în care au fost inculpați polițiștii Claudiu Lup, Simion Baciu, Mihai Capotă, Cornel Titu Popârțac, Alexandru Pui și Florin Pădurariu, dar și Ilie Vartolomei) instrumentate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-au întreprins exclusiv măsurile tehnice necesare pentru interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice în baza actelor de autorizare, exploatarea tehnică (transcrierea înregistrărilor) fiind efectuată de către Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul de Informații și Protecție Internă Bistrița-Năsăud, precum și faptul că urmare a verificărilor întreprinse în evidențele proprii, NU S-AU REGĂSIT ACTE DE AUTORIZARE emise în baza Codului de procedură penală, în dosarul 350/P/2016 al parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Totodată, referitor la dosarele/persoanele menționate în solicitarea dvs., precizăm că, din partea Serviciului Român de Informații nu au fost comunicate informații către nici un organ de urmărire penală și nici nu s-au realizat cooperări cu instituțiile în cauză în privința lor”, a răspuns SRI.

În ceea ce îi privește pe cei de la Protecție Internă BN, conduși de Ioan Sidor Bodescu în momentul în care au fost derulate anchetele cu privire la polițiștii mai sus amintiți, aceștia au recunoscut faptul că ei sunt cei care au transcris convorbirile interceptate în dosarul mare, respectiv în 41/P/2015, unde toți inculpații mai sus amintiți au fost anchetați într-o primă fază la grămadă.

Astfel, DIPI a susținut că “nu a desfășurat activități în dosarele nr. 111/P/2013 și 350/P/2016”.

În ceea ce privește dosarul penal 41/P/2015 DIPI arată că “a acordat asistență tehnică pentru interceptarea comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare de la distanță”.

“Asistența tehnică de specialitate acordată a constat în întocmirea notelor de redare și înaintarea acestora împreună cu traficul audio către beneficiarii legali.

În dosarul amintit nu au existat echipe operative comune și nici un plan comun”, a mai precizat DIPI în adresa transmisă instanței.

Pe lângă această adresă, DIPI a mai depus una, prin care s-au depus 32 de documente clasificate ca fiind „secret de serviciu”.

Parchetul a dat din colț în colț

La acea vreme, la dosar a fost depusă și o adresă din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în care răspunsurile nu sunt foarte clare.

Astfel, Parchetul a recunoscut că a existat o corespondență cu SRI Bistrița-Năsăud, în baza Protocolului de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, însă SRI nu a executat măsuri de supraveghere tehnică, ci doar a pus la dispoziția DIPI BN “aparatura tehnică din dotare, facilitând obținerea informațiilor stocate de personalul DIPI-SIPI BN, pe suporturi optice”.

În ceea ce privește corespondența purtată între Parchet și SRI, aceasta se referă la dosarul nr. 111/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul BN, înregistrat la data de 11.02.2013, în care “au fost dispuse prin hotărâri judecătorești, mai multe măsuri de supraveghere tehnică, până la data de 25.05.2016, când a fost reunit la dos. Nr. 350/P/2016, acestea fiind executate (n. r. – transcrise) cu sprijinul DIPI-SIPI B-Năsăud și DGA B-Năsăud”.

De asemenea, “în dos. Nr. 41/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud (înregistrat la data de 10.02.2015) au fost dispuse prin mai multe hotărâri judecătorești, mai multe măsuri de supraveghere tehnică, până la data de 27.06.2015, când s-a întocmit rechizitoriul privind pe inculpații Pui Alexandru Ștefan, Popârțac Titu Cornel și Pădurariu Florin, acestea fiind executate cu sprijinul DIPI-SIPI B-Năsăud și DGA B-Năsăud”.

„În dos. Nr. 350/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud (înregistrat la data de 11.05.2016), NU AU FOST DISPUSE MĂSURI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ, până la data de 14.06.2016, când s-a întocmit rechizitoriul privind pe inculpații Lup Claudiu și Vartolomei Ilie”, a mai precizat Parchetul BN.

Totodată se mai menționa în adresă faptul că nu a existat o echipă comună cu SRI, că nu a existat un ofițer de legătură SRI, precum și că transcrierea comunicărilor a fost efectuată de polițiștii de la DGA Bistrița-Năsăud, contrar celor susținute, culmea!!!, de SRI și DIPI, dar și contrar propriilor afirmații mai susmenționate.

“În cauză nu au existat date, informații și documente transmise de SRI, care să sprijine activitatea parchetului”, a mai subliniat la final Parchetul BN.

Nu au obținut achitarea

Cu toate acestea, se pare că instanța nu a ținut cont de aceste aspecte, considerând că cei doi merită condamnați. Claudiu Lup a primit o pedeapsă mai mică decât cea de la Bistrița cu circa 4 luni, ceea ce a dus la o condamnare cu suspendare.

Deși a cerut achitarea, instanța i-a redus pedeapsa și lui Vartolomei , cu circa 5 luni, însă nu a fost suficient pentru o pedeapsă cu suspendare. Drept urmare, a bărbatul a fost încarcerat  imediat după ce s-a pronunțat instanța de la Curtea de Apel Cluj.