EXCLUSIV: Ping-pong cu contestația formulată de Traian Larionesi în dosarul „Zeițelor urbanismului bistrițean”! Gaftone, cercetată pentru abuz în serviciu și fals intelectual

Dosarul în care omul de afaceri Traian Larionesi contestă durata anchetei în care cap de afiș sunt secretarul municipiului Bistrița, Floare Gaftone, și arhitectul șef al municipiului Bistrița, Monica Pop, a ajuns minge de ping-pong între Tribunalul Bistrița-Năsăud și Judecătoria Bistrița, ai căror judecători nu sunt lămuriți care instanță trebuie să judece cauza. Apele vor fi clarificate de judecătorii de Apel Cluj.

În urmă cu o lună, arătam că Traian Larionesi a contestat la Tribunalul Bistrița-Năsăud durata anchetei în dosarul în care șase angajați ai Primăriei Bistrița, respectiv Floare Gaftone, Monica Pop, Monica Szucs, Sabina Malaicu, Ștefan Tamaș și Dumitru Cincea, sunt cercetați de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud într-un dosar de constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fals intelectual.

I-a refuzat ilegal prelungirea certificatului de urbanism

În contestația de pusă în instanță, Traian Larionesi a arătat că prin plângerea penală depusă în cauză, dosar care in inițial a fost sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, s-a cerut tragerea la răspundere penală Floare Gaftone pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, din cauză că l-a împiedicat să construiască un imobil pe un teren pe care îl deține împreună cu soția în municipiul Bistrița.

Astfel, omul de afaceri arată că în septembrie 2016 i-a fost eliberat certificatul de urbanism cu numărul 2216, semnat de toate persoanele prevăzute de lege, inclusiv de secretarul municipiului, Floare Gaftone. Întreaga documentaţie tehnică a fost elaborată şi depusă la Primăria Municipiului Bistrița, însă s-au solicitat în mai multe rânduri efectuarea unor modificări ale acesteia, în plus față de cerinţele iniţiale, motiv pentru care Larionesi nu s-a putut încadra în termenul de valabilitate a certificatului de urbanism, astfel că a fost nevoit să solicite prelungirea valabilităţii acestuia în anul 2017, în luna ianuarie a anului respectiv fiindu-i comunicat certificatul de urbanism cu numărul 72. De data aceasta însă, documentul a fost semnat doar de primarul municipiului de la acea vreme, Ovidiu Crețu, și de arhitectul șef Monica Pop. Secretarul municipiului Floare Gaftone a refuzat să semneze certificatul de urbanism, pe motiv documentul trebuie să prevadă obligaţia de a întocmi planul urbanistic de detaliu conform art.48 din Legea nr.350/2001.

“De la data emiterii certificatului de urbanism nr.72/16.01.2017 nu au intervenit modificări ale PUG și PUZ, astfel că nu pot fi impuse condiţii suplimentare din punct de vedere urbanistic pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism.

În baza certificatelor de urbanism anterioare s-a întocmit documentaţia tehnică pentru eliberarea autorizaţiei de construire, care a generat costuri substanţiale; contravaloarea documentaţiei tehnice – 49.000,00 euro, documentaţie cadastrală – 8.000,00 RON, taxă emitere autorizaţie de construire – 43.000,00 RON, sume cu care s-a constituit parte civilă în cauză, reprezentând costurile întocmirii documentaţiilor tehnice, plus 100.000 de euro constând în profitul nerealizat ca urmare a imposibilităţii vinderii imobilelor care au făcut obiectul proiectului de dezvoltare imobiliară.

Prin acţiunile inculpatei Gaftone Floare a fost îngrădită libera exercitare a dreptului de proprietate, împiedicându-l să se bucure pe deplin de bunurile pe care le deţine, fiind întrunite condiţiile rezultatului infracţiunii de abuz în serviciu”, a reținut judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud din contestația depusă de Larionesi.

Prima plângere penală, depusă în 2018

În aprilie 2018, omul de afaceri a depus o plângere penală împotriva secretarului municipiului, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, unde procurorii au început ancheta in rem, adică pe faptă.

Trei ani mai târziu, în 2021, dosarul a fost declinat și înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde mai existau înregistrate, în același an, încă trei dosare penale pe numele Floarei Gaftone și ale unor angajați din primărie, în urma altor plângeri depuse de dezvoltatori imobiliari și cetățeni obișnuiți. Drept urmare, cele patru dosare au fost conexate într-unul singur.

“Prin ordonanţa din data de 25.07.2018, confirmată de procurorul de caz, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecta Gaftone Floare pentru comiterea infracţiunii de «abuz in serviciu», faptă prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen., constând în aceea că, în calitate de secretar al Primăriei municipiului Bistrița, ar fi refuzat în mod nejustificat şi netemeinic să semneze prelungirea certificatului de urbanism nr.72/16.01.2017 şi Certificatul de urbanism nr. 47/11.01.2018 şi implicit să îşi îndeplinească atribuţiile prevăzute la art. 6 alin. 2 şi 3 din Legea 50/1991 şi la art. 33 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 şi prin care s-a cauzat o vătămare a drepturilor legitime, limitându-l de prerogativa de a i se emite autorizaţie de construire şi de a efectua lucrări de construire în baza acesteia”, a mai reținut instanța.

Abuz în serviciu și fals intelectual

Potrivit documentului, în mai 2021, prin ordonanţa organului de cercetare penală din data de 25.05.2021, confirmată de procuror, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de “suspecta” Gaftone Floare, pentru comiterea a 4 infracţiuni de abuz în serviciu, comise în dauna lui Traian Larionesi, Vasile și Denisa Sighiartău (al căror caz v-a fost prezentat de Gazeta de Bistrița în câteva rânduri) și Ionela Rus, etc., precum și 4 infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, comise în dauna unor dezvoltatori imobiliari cărora le-a semnat certificatele de urbanism în care a invocat PUG Bistrița aprobat prin HCL nr. 136/2013, “în UTR 8 (n. r. – într-unul din cazuri e vorba de UTR 5)-zona/subzona IS la, zonă/subzonă care nu există în PUG, iar prin aceasta a încălcat dreptul legal recunoscut al persoanei vătămate de a construi suprafeţe superioare faţă de cele recunoscute de către funcţionarii publici prin emiterea scriptului denumit Certificat de Urbanism cauzându-i acesteia un prejudiciu necuantificat, aferent veniturilor nerealizate din tranzacţionarea suprafeţelor potenţial construite asupra cărora funcţionarii urbanistici au dispus în mod contrar (în fapt, UTR 8 [n. r. – sau UTR 5]-zona/subzona IS nu există în PUG Bistrița aprobat prin HCL nr. 136/2013, aceasta zonă/subzonă fiind încadrată în PUG Bistrița aprobat prin HCL nr.136/2013 sub indicativul Ml care are alte caracteristici privind regimul tehnic şi economic al zonei/subzonei, respectiv regimul de înălţime P+4)”.

“Din actele de urmărire penală efectuate în cauză, în special cele efectuate în cadrul dosarului nr. 89/P/2021 în Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a apreciat că este probată desfăşurarea unei activităţi concertate a funcţionarilor din cadrul Primăriei Bistrița, prin care s-a urmărit prejudicierea drepturilor numitului Larionesi Traian precum şi a altor persoane în condiţii similare.

În esenţă, inculpata Gaftone Floare, cu încălcarea legii a refuzat emiterea documentaţiilor solicitate de contestator şi alte persoane, deşi acestea respectau reglementările de urbanism în vigoare şi făcute publice cetăţenilor municipiului Bistrița. Mai mult, din probele de la dosarul cauzei rezultă că aceasta a aplicat o dublă măsură – atât P.U.G. ul adoptat şi certificat de elaborator cât şi un P.U.G. modificat utilizat în scopuri ilicite de aceasta pentru a crea o situaţie de inferioritate faţă de unii cetăţeni.

Prin ordonanţa din data de 26.05.2021 s-a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce priveşte pe suspecta Gaftone Floare din patru infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, faptă prevăzută de art. 320 alin. 2 C.pen., în patru infracţiuni de fals intelectual, faptă prevăzută de art. 321 C.pen. Ulterior, în data de 27.05.2021 organele de cercetare penală au formulat referat cu propunere de punere în mişcare a acţiunii penale pentru aceleaşi cinci infracţiuni de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen., precum şi patru infracţiuni de fals intelectual prevăzută de art. 321 Cpen., prezentate anterior.

Prin ordonanţa procurorului din data de 28.05.2021 emisă în dosar nr. 89/P/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii față de inculpata Gaftone Floare, pentru infracţiunile arătate mai sus.

A apreciat că faptele suspectei Gaftone Floare de a împiedica obţinerea unor acte administrative – certificate de urbanism şi autorizaţii de construire sunt fapte deosebit de grave întrucât constituie potenţiale acte pregătitoare ale unor infracţiuni de corupţie.

Prin încălcarea legii, această funcţionară a creat un obstacol de nesurmontat pentru cetăţeanul de rând, conducându-l la a nu găsi nicio altă soluţie juridică decât să apeleze la funcţionar, în atare situaţie, există toate împrejurările săvârşirii unei infracţiuni de corupţie de către suspecta Gaftone Floare, împrejurare care face cu atât mai gravi fapta sa”, se mai arată în încheierea penală a Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Ancheta lâncezește de 2 ani și jumătate din cauza expertizei

Potrivit aceluiași document, în data de 2 iulie 2021, în dosarul penal s-a dispus efectuarea unei constatări judiciare de specialitate în domeniul urbanismului de către un expert în domeniu, opinia de specialitate trebuind să fie înaintată anchetatorilor până la data de 30.09.2021.

“Prin raportare la momentul dispunerii ordonanţei de efectuare a unei constatări judiciare dc specialitate în domeniul urbanismului şi anume din data de 02.07.2021, a arătat că în cauză nu s-a mai efectuat niciun act de urmărire penală în cauză, mai precis trecând o perioadă de 2 an şi 4 luni în condiţiile în care prezenta cauză este de o importanţă şi complexitate deosebită.

Până la formularea prezentei contestaţii a arătat că urmărirea penală s-a desfăşurat cu privire la fapta reclamată şi cu privire la persoana reclamată, numita Gaftone Floare dobândind calitatea de inculpat având în vedere cele arătate mai sus a apreciat că sunt întrunite condiţiile legale pentru formularea unei contestaţii privind durata procesului penal, motiv pentru care a solicitat să se ia măsurile legale în vederea stabilirii unui termen pentru soluţionarea cauzei. (…)

A mai arătat faptul că de la momentul dispunerii efectuării constatării judiciare de specialitate în domeniul urbanismului, au trecut 2 ani şi 4 luni fără a se efectua alte acte de urmărire penală în cauză, sau, de a dispune înlocuirea acestei persoane cu un altul, având în vedere gravitatea faptelor de care Gaftone Floare este acuzată, existând un risc major dc reiterare a comportamentului infracţional mai ales că este din nou integrată pe postul de secretar al municipiului Bistrița”, se mai arată în documentul instanței.

De cealaltă parte, procurorul cauzei a arătat în instanță că urmărirea penală nu a putut fi finalizată deoarece nu s-a întocmit raportul de expertiză în specialitatea urbanism care a fost dispus în cauză, deși organele de cercetare penală au efectuat adrese pentru urgentarea efectuării raportului de expertiză și a avut loc chiar și o convocare a expertului desemnat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, însă cu toate acestea raportul de expertiză nu a fost întocmit. Cu ocazia convorbirilor telefonice, a mai arătat reprezentantul Parchetului, expertul a invocat faptul că expertiza este complexă și necesită timp.

Malaicu vrea disjungerea cauzei

La dosarul cauzei, Sabina Malaicu – consilier superior în cadrul Primăriei Bistrița – Direcția Urbanism – a depus note scrise, prin care a cerut admiterea contestației depusă de Larionesi și stabilirea unui termen în care procurorul să soluționeze cauza.

Totodată, Malaicu a mai precizat că în ceea ce o privește s-ar impune disjungerea cauzei și formarea unui dosar în care să fie cercetată și să i se permită să-și susțină poziția procesuală având în vedere acuzațiile care i se aduc nu au legătură cu plângerea formulată de persoana vătămată Larionesi Traian.

Tribunalul a decis declinarea către judecătorie

Și Monica Szucs a depus la dosar un punct de vedere cu privire la durata anchetei, nejustificat de lungă prin prisma complexității faptelor cercetate, ea arătând că nu se opune admiterii contestației. Însă, prin prisma infracțiunilor pentru care se efectuează cercetările în cauză, aceasta a fost de părere că instanța competentă pentru judecarea contestației este Judecătoriei Bistrița și nu Tribunalul Bistrița-Năsăud, astfel că a solicitat declinarea cauzei către instanța inferioară, ceea ce de altfel tribunalul a și admis.

“Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud reține că prezenta cauză nu este de competența acestuia.

Competenţa după materie a judecătorului de drepturi și libertăți are în vedere infracțiunile pentru care există suspect sau inculpat în cauză, raportat la persoanele care pot introduce conf.art.488/1 alin.2 Cod procedură penală. În prezenta cauză nu există vreun suspect sau inculpat pentru o infracțiune de competența tribunalului potrivit art.art.36 Cod procedură penală, iar conf. art.488/2 alin.1 lit/a Cod procedură penală, competența de soluționare a contestațiilor, în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, aparține judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat într-o decizie de speţă cu referire la competenţa personală (…) arătând că, faptul că în cuprinsul unei ordonanţe a procurorului se face referire la o pretinsă implicare în activitatea infracţională a unor persoane cu calitate specială dar faţă de care nu s-a dispus continuarea urmăririi penale (în speţă nefiind îndeplinită condiţia autorizării prealabile), deci care nu au calitate de suspecţi, nu este de natură a atrage competenţa ÎCCJ, pentru că dispoziţiile procedurale sunt de strictă interpretare iar instanţa este obligată să le verifice în raport de persoanele şi faptele cu care este investită, şi nu de o eventuală şi posibilă competenţă pe care ar genera-o îndeplinirea ulterioară a condiţiilor prevăzute de lege.

Împrejurarea că au fost formulate sesizări din oficiu pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat care au atras în condiţiile art. 305 C.p.p. începerea urmăririi penale in rem, nu poate constitui un criteriu de stabilire a competenţei judecătorului de drepturi şi libertăţi în etapa in personam a urmăririi penale.

Pentru aceste motive, va fi admisă excepţia necompetenţei după materie a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud, ridicată de intimata Szucs Monica.

În baza art. 50 Cod procedură penală rap. la art.488/2 alin.1 lit.a Cod procedură penală, va fi declinată competenţa de soluţionare a contestației privind durata procesului penal formulată de Larionesi Traian, în dosarul nr.89/P/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în favoarea Judecătoriei Bistrița”, este decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, cuiul lui Pepelea

Trei zile mai târziu, pe data de 23 ianuarie dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Bistrița, unde instanța a arătat că excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bistrița-Năsăud este nefondată, raportat la cauza care se judecă, obiectul dosarului penal și faptul că urmărirea penală vizează infracțiuni ce țin de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Decizia instanței de la Judecătoria Bistrița gravitează în jurul infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat, infracțiune care intră în competența Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

“Întrucât Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud este competent să efectueze urmărirea penală, această competență este atrasă la rândul ei de către instanță, instanță care trebuie să judece în prima instanță infracțiunile care au fost sesizate. Având în vedere infracțiunile care sunt cercetate este evident că această competență aparține în primă instanță Tribunalului, respectiv cercetarea fiind efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

La dosarul de urmărire penală nr. 89/P/2021 există Ordonanţa de începere a urmăririi penale din data de 05 martie 2021, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, reglementată de art. 367 C. penal şi pentru alte 3 infracţiuni menţionate expres. Nu are nicio relevanţă din punct de vedere juridic aspectul că acţiunea penală a fost pusă în mişcare la data de 28 mai 2021, prin Ordonanţa din aceeaşi dată, doar pentru alte infracţiuni, precum infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin 1 C. pen. ori infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 alin 1 C. pen.

Pe de altă parte, doctrina majoritară stabileşte, cu privire la posibilitatea de interpretare a prevederilor art. 488 indice 2 alin 1 lit. a C. proc. pen., că judecătorul de drepturi şi libertăţi competent să soluţioneze prezenta cauză, având ca obiect procedura specială a contestaţiei duratei procesului este cel de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, având în vedere cadrul procesual şi limitele cercetărilor efectuate în faza de urmărire penală. Aşadar, întrucât nu a fost emis încă un rechizitoriu, tocmai acesta fiind motivul formulării prezentei contestaţii, şi anume durata nerezonabilă a cercetărilor în faţa organelor de urmărire penală, competenţa instanţei este aceea corespunzătoare actului prin care s-a început urmărirea penală.

Judecătorul nu poate aprecia care va fi evoluţia dosarului şi anume pentru care dintre infracţiuni se va emite un rechizitoriu ori dacă astfel se va încheia urmărirea penală. Totodată, nu se poate ignora aspectul esenţial că urmărirea a fost începută in rem în primul rând pentru o faptă de natură penală care atrage competenţa tribunalului, ca for superior.

Prin urmare, se păstrează regula conform căreia judecătorul de drepturi şi libertăţi competent să soluţioneze prezenta este cel care face parte din instanţa competentă din punct de vedere material să soluţioneze fondul, adică judecătorul din componenţa tribunalului.

Nu pot fi reţinute argumentele tribunalului pentru care a fost declinat prezentul dosar spre a fi soluţionat de judecătorie. Aşadar, competenţa după materie a judecătorului de drepturi și libertăți nu are în vedere infracțiunile pentru care există suspect sau inculpat în cauză, raportat la persoanele care pot introduce conf.art.488/1 alin.2 Cod procedură penală. Nu prezintă importanţă aspectul că nu există fie un suspect fie un inculpat pentru o infracțiune de competența tribunalului potrivit art.36 Cod procedură penală”, este opinia judecătorului de drepturi și libertăţi de la Judecătoria Bistrița, care a decis să sesizeze Curtea de Apel Cluj pentru lămurirea acestui conflict negativ de competență.