După aproape 6 luni și jumătate de la pronunțare, Curtea de Apel Cluj a reușit în sfârșit să motiveze sentința din dosarul averii nejustificate a primarului comunei Bistrița Bârgăului, Vasile Laba. Din documentul instanței reiese că edilul bârgăuan nu a avut argumente credibile și indestructibile prin care să convingă judecătorii că sumele care i-au intrat în conturi aparțin o parte cumnatului său, iar altă parte au fost primiți drept moștenire de soția sa.
În noiembrie 2022, Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat printr-un comunicat de presă, că “a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 101.120 Lei și 37.370 Euro între averea dobândită și veniturile realizate de către Laba Vasile, împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice”.
Drept urmare, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Cluj, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către edilul comunei Bistrița Bârgăului, în perioada exercitării funcției publice.
La acea vreme, Vasile Laba declara jurnaliștilor că banii aparțin cumnatului său, care locuiește în Italia și pe care l-a ajutat să gestioneze banii pe care i-a trimis pentru lucrări.
„Mi-a trimis cumnatul niște bani…și poate am omis să îi trec în declarația de avere. Banii nu au fost ai mei, ci ai cumnatului și eu doar îi gestionam. Am greșit că trebuia să îi trec în declarația de avere. Nefiind banii mei am zis că nu trebuie trecuți în declarația de avere”, a spus primarul din Bistrița-Bârgăului.
Din suma amintită de ANI, în fața Comisiei de cercetare a averilor, Vasile Laba a reușit să justifice însă doar circa 16.000 lei și aproximativ 2.400 euro.
ANI, sesizată încă din 2013, cercetare pe bune abia 3 ani mai târziu
ANI a demarat cercetarea cu privire la averea lui Vasile Laba încă din iunie 2013, în urma unei sesizări trimisă de o persoană fizică, însă o verificare amănunțită a fost efectuată începând cu 2016 și a continuat până în 2022 când a fost emis raportul de evaluare.
Prin Raportul de evaluare din noiembrie 2022, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj în vederea “constatării existenței unor venituri nejustificate în sarcina persoanei cercetate Laba Vasile respectiv suma de 37.050 euro, compusă din 31.050 euro — încasare de la (…) S.R.L. în perioada 2017 – [suma de 4.550 de euro în 20.10.2017; suma de 4.500 euro în 16.03.2018; suma de 3.000 euro în 05.04.2019; suma de 2.000 euro în 03.05.2019; suma de 5.000 euro în 02.03.2020; suma de 5.000 euro în 29.10.2021; suma de 7.000 euro în 03.11.2021); precum şi 6.320 euro — sume de bani obținute de persoana evaluată de la diverse persoane (320 euro – depunere tăcută în data de 23.11.2017 de (…) și 6.000 euro — depunere făcută în data de 22.04.2021 de (…)], respectiv suma de 101.120 lei — depunere de numerar efectuată de soţia persoanei cercetate, Laba Cristina, în contul în lei deschis pe numele acesteia la (…) în data de 15.03.2021”.
Ce a constatat Comisia de cercetare
Comisia de cercetare a averilor a reţinut că suma de 31.050 EUR a fost virată de către Loreal Service SRL din Italia, la care cumnatul lui Vasile Laba ar fi asociat, sumele figurând în acte drept împrumut acordat unui asociat, iar suma de 6.000 EUR de către a fost virată de către o altă persoană edilului și a soției sale.
“La data de 20.10.2017 în contul deschis la (…) pe numele soției persoanei cercetate s-a virat suma de 4550 EUR; în data de 16 martie 2018 în contul deținut la (…) de către persoana cercetată s-a virat suma de 4500 Eur, în data de 5 aprilie 2019 în același cont s-a virat suma de 3000 Eur, în data de 3 mai 2019 în același cont s-a virat suma de 2000 euro.
În total în perioada 2020-2021 s-a virat în aceste conturi suma de 14.050 EUR. În contul deschis pe numele persoanei cercetate la (…) s-au virat în perioada (…) următoarele sume de bani: la data de 2 martie 2020 suma de 5000 Eur, la data de 22 aprilie 2021 suma de 6000 Eur, la data de 29.10.2021 suma de 5000 Eur și la data de 3 noiembrie 2021 suma de 7000 Eur.
Comisia de cercetare a averilor a reţinut, cu privire la suma de 14.050 euro, transferată (…) în conturile persoanei cercetate şi a soţiei acestei, că Loreal Service SRL dispunea de venituri pentru a realiza aceste transferuri, însă nu a fost dovedit faptul că sumele primite au fost folosite în conformitate cu susţinerile persoanei cercetate, respectiv pentru lucrări de constructii la casa dl (…), în realitate aceste sume fiind proprietatea persoanei cercetate si a familiei sale.
Similar, cu privire la suma de 11.000 euro virată de către Loreal Service din Italia, nu a fost dovedit ca sumele primite au fost folosite în conformitate cu sustinerile persoanei cercetate, pentru achiziţionarea unui apartament în (…) pentru dl. (…), în realitate sumele fiind proprietatea persoanei cercetate si a familiei acesteia.
Cu privire la suma de 12.000 euro, transferată în perioada (…) s-a reţinut că nu a fost folosită în alt scop decât cel al depozitării, această operaţiune fiind specifică proprietarului”, a reținut Curtea de Apel Cluj din constatările Comisiei de cercetare a averilor.
În ceea ce privește suma de 85.000 lei, s-a reţinut că această constituie o parte din suma de 101.120 lei, reprezentând plata efectuată către (…) SRL pentru edificarea construcției – casa de vacanță din (…), proprietatea familiei persoanei cercetate.
Suma de 101.120 lei a fost depusă în data de 15 martie 2021 de către soția persoanei cercetate în contul deschis la (…) și transferată în aceeași zi la societatea anterior indicată.
Cu privire la operaţiunea de plată către (…) SRL pentru construirea unei case de vacanţă, Comisia a apreciat că în raport de veniturile realizate de către persoana cercetată şi soţia acestuia în perioada evaluată, ținând cont de cheltuielile pe care le-a suportat persoană cercetată și familia sa în același interval de timp este posibilă economisirea sumei de 16.120 lei pentru plata serviciilor prestate în vederea realizării construcției proprietatea familiei persoanei cercetate. Pe de altă parte, în ceea ce privește suma de 85.000 lei, Comisia a apreciat că această sumă este nejustificată”, se arată în documentul Curții de Apel Cluj.
Nu a putut justifica euroii cumnatului
Vasile Laba a încercat să demonteze susținerile ANI. Astfel, el a susținut că suma de 37.050 euro aparținea de fapt fratelui soției sale, deci cumnatului său și soției acestuia, în timp ce suma de 85.000 lei a provenit din economiile soacrei sale, pe care soția sa i-a primit de la fratele ei, ca parte din moștenirea cuvenită după ambii părinţi şi despăgubire pentru întreţinerea părinţilor. Însă declarațiile primarului și a soției sale nu au coincis cu cele ale martorilor propuși în dosar chiar de către el.
Astfel, instanța a găsit neconcordante în declarații și dovezi insuficiente pentru justificarea a 35.000 de euro.
“În aprecierea instanţei, probatoriul testimonial anterior redat nu poate să conducă la o concluzie favorabilă persoanei cercetate, în sensul diminuării sau înlăturării sumei care se impune să fie confiscată de la aceasta, potrivit concluziilor Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj.
Sub un prim aspect, Curtea de Apel reţine, cu privire la privire la suma de 37.050 euro, compusă din suma de 31.050 euro, transferată din conturile Loreal Service SRL şi suma de 6.000 euro transferată de d-na (…), că declaraţiile martorilor prezintă un grad ridicat de incertitudine cu privire la utilizarea efectivă a sumelor de bani transferate persoanei cercetate şi soţiei acestuia.
(…) martorul (…) a făcut referire la transferuri bancare importante, de ordinul zecilor de mii de euro, nu a indicat un cost final al lucrărilor de construcţie şi renovare realizate la cele două case şi cu atât mai puţin o distribuire a acestui cost, pentru casa proprie şi pentru casa părintească.
În plus, martorul a relatat că sumele de bani transferate persoanei cercetate şi soţiei acestuia au fost destinate atât pentru edificarea construcţiei noi şi renovarea casei părintești, cât şi pentru despăgubirea surorii sale, Laba Cristina, însă nu a fost în măsură să prezinte într-un mod lipsit de echivoc, distinct, sumele alocate lucrărilor de construcţie/amenajare şi sumele acordate d-nei Laba Cristina pentru cota acesteia din masa succesorală a ascendenţilor sau pentru asigurarea îngrijirii părinţilor, declaraţia martorului fiind evazivă în privinţa valorii şi compunerii masei succesorale.
Similar, martora (…), persoana care, potrivit tezei afirmate de către persoana cercetată, s-a ocupat de achiziționarea materialelor de construcții, a mobilierului şi electrocasnicelor, nu a fost în măsură să precizeze exact nici perioada în care au fost realizate lucrările evocate, nici sumele efectiv achitate pentru materialele şi serviciile achiziţionate, singura evidenţă concretă fiind o pretinsă listă cu costurile materialelor, care însă nu mai poate fi prezentată.
Curtea nu poate omite şi nici ignora faptul că declaraţiile nu se coroborează cu niciun fel de alte probe, cum ar fi chitanţe sau alte înscrisuri care să demonstreze achiziţionarea materiale de construcții, mobilierului, electrocasnicelor, în condiţiile în care se afirmă desfăşurarea unor ample lucrări de construcţii şi renovare. Absenţa totală a documentelor care să confirme materialele folosite şi lucrările realizate constituie ea însăși un indicator semnificativ pentru lipsa de credibilitate a declaraţiilor şi, în consecinţă a valorii probatorie scăzută a acestora.
Totodată, cu privire la suma de 6.000 euro transferată de d-na (…), instanţa reţine că, fiind audiată în calitate de martora, aceasta a precizat că suma a fost destinată cumpărării lucrurilor necesare, pornind de la perdele, veselă până la mobilier și electrocasnice, respectiv frigider, congelator și aspirator, însă nu s-au prezentat nici un fel de dovezi scriptice privind utilizarea efectiva a sumei, deşi în principiu, achiziționarea obiectelor enumerate presupune emiterea şi deţinerea de documente cum ar fi chitanţe, certificate de garanţie, manuale de utilizare. Din altă perspectivă, Curtea reţine că există contradicții sau inadvertenţe între declaraţii martorilor şi, totodată, între declaraţiile date de martori în faţa instanţei şi cele aflate la dosarului comisiei de cercetare a averilor” arată instanța.
În același document, judecătorii remarcă, de altfel ca și Comisia de cercetare a averilor, că edificarea casei cumnatului lui Vasile Laba și renovarea casei părintești s-au derulat pe un lung interval de timp. Astfel în depozițiile lor, cumnatul și soacra lui Vasile Laba au arătat fundația casei noi a fost realizată de socrii în urma vânzării unui apartament în anul 1998 și a unui teren din Poiana Stampei, iar cumnatul primarului a început să se ocupe de aceste lucrări din anul 2007, în timp ce autorizația de construire a fost obținută în anul 2013.
„În anul 2014 această construcție era deja declarată și impusă, ceea ce presupune că era finalizată” subliniază instanța.
“Cu privire la suma de 4500 euro, aceasta a fost virată de societatea Loreal Service SRL în contul deținut la (…) de către persoana cercetată în data de 16 martie 2018, nefiind retrasă imediat, ci după circa trei luni şi doar parțial, respectiv suma de 1000 eur, diferența de 3550 Eur rămănând în cont. Or, păstrarea acestei sume de bani este în contradicție cu însăși rațiunea pentru care acești bani erau trimiși în România, respectiv aceea de a fi folosiţi la realizarea lucrărilor de amenajare a casei ce aparține dlui (…) și a casei părintești.
În acelaşi context, este neexplicat, în măsura în care în contul persoanei cercetate era suma de 3550 EUR aparținând dlui (…), de ce nu s-au utilizat aceste sume de bani pentru a realiza lucrările necesare la casa ce aparține acestei persoane (scop pentru care s-ar fi trimis acești bani ) și s-au utilizat sumele aparținând unei alte persoane, aflate în păstrarea soției persoanei cercetate. Totodată, după cum a reţinut şi Comisia, o sumă de 12.000 euro nu a fost retrasă din conturile bancare, ci a fost transferată din contul în care s-a virat, într-un cont de depozit, aceasta operaţiune indicând intenţia de păstrare a unei sume de bani un termen mai îndelungat, ceea ce contravine rațiunii afirmate de către persoana cercetată pentru toate sumele transmise de către cumnatul său, respectiv aceea ca acești bani să fie folosiți în scopul unor operațiuni în favoarea acestuia din urmă”, mai arată, printre altele, instanța.
Judecătorii au constatat că sunt neconcordanțe în declarațiile martorilor și cu privire la celelalte sume în euro. Astfel, cu privire la o sumă de 8.000 de euro, martorii, rude cu soții Laba, au declarat ba că a fost dată ca împrumut de soția primarului, bani pe care aceasta i-ar fi economisit pe vremea în care a lucrat în Italia, ba că provine din vânzarea unui apartament care a fost înstrăinat.
Moștenirea nu a stat în picioare
În opinia instanței, Vasile Laba și soția sa nu au putut de asemenea să justifice proveniența a 85.000 lei din cei 101.120 lei, bani care au fost plătiți pentru construirea casei lor de vacanță. Cei 85.000 de lei ar fi provenit din economiile soacrei primarului ;i ar fi fost primiți de soția sa drept cotă parte din moștenire.
“Astfel cum s-a arătat anterior, în tranzacţiile între persoane apropiate, lipsa unui formalism al documentelor nu echivalează cu inexistenţa acestora, însă aceasta nu înseamnă că valoarea probatorie şi credibilitatea declaraţiilor provenite de la persoane apropiate nu trebuie apreciată în funcţie de ansamblul elementelor probatorii din cauză.
Or, pretinsul acord intervenit între (…) şi sora sa, Laba Cristina cu privire la moștenirea părinţilor aflaţi încă în viaţă nu este credibil în condiţiile în care nici părţile nu par a avea o imagine clară cu privire la compunerea şi valoarea bunurilor care se afla in prezent in patrimoniul ascedenţilor.
Pe de altă parte, declaraţiile subiective ale persoanelor implicate nu sunt apte să demonstreze faptul că (…) a deţinut sau avea, în mod obiectiv, posibilitatea să deţină suma de 85.000 lei pretins predată către soția persoanei cercetate şi ulterior virată către (…) SRL.
Chiar dacă înscrisurile depuse de către persoana cercetată în faţa instanţei relevă obţinerea anumitor venituri de către martora (…) şi se poate presupune că aceasta avea anumite economii, instanţa apreciază că situaţia reţinută de comisie este conformă realităţii, atât timp cât (…) este pensionară, nu s-a probat în mod lipsit de echivoc realizarea unor venituri substanțiale sau a unei situații financiare care să-i permită acordarea unei sume considerabile ca ajutor, iar aceasta o oferit justificări diferite, adaptate pe măsură ce procedura de evaluare a reliefat aspecte noi faţă de cele declarate anterior.
Deși martorii au relatat instanţei că (…) a realizat câştiguri băneşti din confecţionarea şi comercializarea costumelor populare, aceasta sursă de venit a fost relevata doar pe parcursul cercetarii judecatoresti – nefiind precizată nici prin declarațiile date în fata Comisiei de către persoana cercetata și de martora, ceea ce denotă lipsa de credibilitate a declaraţiilor. In plus, similar aspectelor legate de lucrarile de constructie şi renovare, martorii au relatat doar aspecte cu caracter general, respectiv timpul alocat in mod obişnuit pentru confecţionarea unui costum popular şi preţurile uzuale, neputându-se stabilit condiţiile concrete în care martora a prestat această activitate, când au fost efectuate actele de comerţ şi amploarea acestora, pentru a se confirma veniturile obţinute şi, eventual, economiile realizate. Curtea nu poate omite şi nici ignora faptul că declaraţiile nu se coroborează cu niciun fel de alte probe documentare, împrejurare care, din nou, denotă lipsa de credibilitate a declaraţiilor şi valorea probatorie scăzută a acestora. (…)
Cu privire la sursa economiilor, s-a mai afirmat că (…) a înstrăinat, alături de sora sa un teren și o casă bătrânească în Poiana Stampei, care făceau parte din moștenirea părinților, preţul obţinut fiind de 300.000 lei vechi, care a fost împărțit în aproximativ 150.000 lei vechi pentru fiecare. De asemenea, mai deţinea sume de bani primite în urma înstrăinării unor terenuri situate în zona numită popular Coșna către cumnatul său (…).
Astfel cum s-a arătat anterior, martora (…) nu a fost în măsură să indice nici cuantumul şi nici perioada în care au fost încasat preţul pentru aceste imobile, însă a precizat că sumele încasate au fost utilizate parţial şi pentru lucrările de renovare a casei.
Instanţa constată că declaraţia se referă la o perioadă de timp îndepărtată de perioada analizată în prezenta cauză, nefiind suficient de consistentă, credibilă, coerentă şi plauzibilă pentru a demonstra existenţa în patrimoniul martorei (…) a sumei de bani despre care se arată că a fost predată soţiei persoanei cercetate,”, precizează instanța.
Drept urmare, instanța a ajuns la concluzia că probatoriul administrat nu a infirmat concluziile Comisiei de cercetare a averilor, lipsa de credibilitate a probelor testimoniale şi, în consecinţă valoarea probatorie scăzută a acestora, rezultând din caracterul echivoc al declaraţiilor, din examinarea intereselor persoanelor de la care emană, precum şi din lipsa de credibilitate a motivelor şi împrejurărilor în care sumele de bani au fost virate în conturile lui Vasile Laba şi a soţiei acestuia, “subiectivismul martorilor fiind de natură să altereze profund tezele probatorii”.
În final, instanța a decis că soții Laba trebuie să plătească Statului sumele de 35.000 de euro și 85.000 lei. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare dosarul urmând să fie judecat de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
