EXCLUSIV: CA a Cluj a motivat sentința de condamnarea lui Florin Peter la 12 ani de pușcărie! O nouă lecție de drept pentru Tribunalul BN

În urmă cu aproximativ două săptămâni, fostul agent BGS Florin Peter, acuzat că l-ar fi omorât pe Gheorghe Bologh, a fost condamnat definitiv de magistrații Curții de Apel Cluj la ani grei de închisoare, 12 la număr. La nici trei săptămâni, sentința de condamnare a fost motivată de instanță. În document, magistrații Curții de Apel Cluj își arată intransigența în acest caz și anulează tot ceea ce instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud a susținut atunci când i-au schimbat încadrarea lui Florin Peter din omor în lovituri cauzatoare de moarte. „Intensitatea loviturilor aplicate şi rezultatul letal confirmă intenţia de a ucide”, este concluzia generală a magistraților clujeni, contrar celor susținute de judecătorul de la Tribunalul Bistrița-Năsăud care l-a condamnat pe tânăr la 4 ani și 6 luni de închisoare, fiindcă “există un dubiu privind conştientizarea intensităţii loviturilor sale” și “inculpatul nu a acţionat cu intenţia de a ucide victima”.

Atunci când l-a trimis în judecată pe Florin Peter sub acuzația de omor, procurorul Dragoș Nicolescu a fost foarte dur, acesta arătând în rechizitoriu că, în loc să asigure liniștea și ordinea publică pe timpul exercițiului funcțiunii, tânărul s-a transformat într-o “mașină de ucis”.

În final, instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud nu a fost de acord cu acuzațiile aduse lui Peter de procurorul Nicolescu și i-a schimbat încadrarea juridică lui Florin Peter, din omor în lovituri cauzatoare de moarte.

“Raportat la probele administrate în cauză, care relevă faptul că zona lezată a fost mezenterul, leziunile cauzate au constat în echimoze şi fracturi costale, faptul că hemoragia internă a fost determinată ca urmare a acumulării de sânge treptat, prin mecanismul «picătură cu picătură», starea avansată de ebrietate a victimei, faptul că inculpatul a agresat victima folosind pumnul de două ori, şi că, raportat la formaţia sa sportivă ca boxer, există un dubiu privind conştientizarea intensităţii loviturilor sale, că a sprijinit victima după aplicarea loviturilor pentru ca aceasta să nu cadă, că aceasta s-a deplasat singură spre casă, fără a fi sprijinită de vreo persoană, instanţa apreciază că inculpatul nu a acţionat cu intenţia de a ucide victima, sau a acceptat eventualul deces al acesteia, mai ales că se afla în timpul serviciului, şi însoţit de colegul său, pe terasa unui local”, a motivat instanța bistrițeană schimbarea încadrării juridice, și astfel l-a condamnat pe fostul agent BGS la o pedeapsă mică, de doar 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Pedeapsă din care evident, dacă ar fi avut un comportament bun în închisoare, ar fi executat două treimi, adică vreo doi ani și ceva.

A avut reprezentarea rezultatului agresiunii sale, pe care l-a acceptat

Bineînțeles că procurorul Nicolescu nu a fost de acord cu această sentință și a atacat-o în apel la Curtea de Apel Cluj.

Aici rezultatul a fost întors cu 180 de grade, întrucât magistrații au desființat pur și simplu ceea ce s-a decis la Bistrița. Pedeapsa aplicată lui Florin Peter este una extrem de dură pentru tânăr, cu toate că este situată la limita inferioară a intervalului prevăzut de legea penală.

“ (…) lovirea repetată a victimei, în vârstă de 51 de ani, cu pumnii şi posibil şi cu picioarele, în timp ce aceasta avea o alcoolemie de 2,30 gr. %0, de către inculpat (boxer), persoană tânără, diferenţa dintre cei doi fiind de 28 de ani, cu mare intensitate, în cavitatea abdominală, cu consecinţa unor leziuni deosebit de grave în regiuni vitale ale corpului, ruptura mezenterului ce a produs o insuficienţă circulatorie acută, decesul fiind cauzat de o hemoragie produsă „picătură cu picătură”, impun concluzia că inculpatul a avut reprezentarea rezultatului agresiunii sale, pe care l-a acceptat.

Aşadar, inculpatul a acţionat cu intenţie indirectă de a ucide, fapta constituind infracţiunea de omor şi nu aceea de lovituri cauzatoare de moarte, cum eronat a cerut inculpatul a se schimba încadrarea juridică şi cum greşit a fost condamnat de către tribunal. Relevant este faptul că între loviturile aplicate de inculpat, potrivit propriei recunoaşteri, 3 lovituri de pumn, şi decesul victimei, există raport de cauzalitate, aşa cum au atestat medicii legişti prin actul nr. 2620/X/2015 din 16.10.2015, ba mai mult, agresiunea săvârşită de inculpat a făcut posibilă producerea tuturor leziunilor constatate la autopsia victimei. Potrivit declaraţiei inculpatului, acesta i-a aplicat victimei o lovitură cu pumnul stâng în zona ficatului, apoi cu pumnul drept a agresat-o în piept, iar o nouă violenţă a fost exercitată cu mâna stângă în zona bărbiei.

Va fi înlăturată susţinerea inculpatului şi a părţii responsabile civilmente, în sensul că victima, până a ajuns la locuinţa sa, în acea noapte, ar mai fi căzut în mod repetat şi decesul ar fi fost provocat de aceste împrejurări, deoarece din suplimentul nr. 1737/2015 din 27.07.2015 al medicilor legişti nu rezultă că pe corpul victimei au întâlnit şi alte leziuni grave care să justifice o cădere de la o înălţime mai mare de 2 metri, deoarece numai o asemenea căzătură ar fi condus, singură sau împreună cu agresiunea inculpatului, la moartea victimei.

În surprinderea poziţiei psihice pe care inculpatul Peter Florin a avut-o în momentul comiterii infracţiunii, trebuie pornit de la premisa că tocmai faptul că s-au aplicat loviturile repetat, cu o anumită intensitate şi la întâmplare, este de natură să conducă la ideea că inculpatul a prevăzut şi acceptat posibilitatea lezării unor regiuni cu potenţial mortal ridicat (cap, torace, abdomen). Este adevărat căorientarea expresă a loviturilor către aceste regiuni reliefează mai puternic intenţia de a ucide (care este directă), însă lipsa acestei orientări concretizată în loviri întâmplătoare a unor atari regiuni, nu poate constitui o prezumţie de înlăturare a intenţiei indirecte.

Intensitatea loviturilor aplicate şi rezultatul letal confirmă intenţia de a ucide.

Ca atare, ansamblul împrejurărilor în care a avut loc agresiunea şi rezultatul acesteia infirmă apărarea inculpatului că el nu a urmărit şi nici nu a acceptat producerea unui asemenea rezultat, care ar fi depăşit intenţia sa de a aplica o corecţie victimei”, arată magistrații Curții de Apel Cluj în motivare.

Victima nu reprezenta un pericol real

În ceea ce privește așa numita stare de provocare generată de comportamentul lui Gheorghe Bologh, aflat într-o stare de ebrietate puternică – alcoolemie de 2,30 gr. %0 – , instanța spune că Florin Peter a acționat cu totul disproporționat, chiar dacă acesta l-a amenințat „că îl tomneşte”, fiindcă victima nu prezenta nici un pericol real care să justifice “agresiunea excesivă” față de aceasta.

“Curtea va reţine că inculpatul avea o pregătire fizică specială (boxer), este o persoană tânără, în vârstă de 23 de ani la data agresiunii, era în exerciţiul funcţiunii, având calitatea de agent de pază în cadrul BGS – Divizia de Securitate S.R.L. Bucureşti, însă aceste atribuţii profesionale nu puteau să îi confere dreptul de a lovi alte persoane cu care intra în contact în virtutea sarcinilor de serviciu, cu atât mai mult cu cât, în prezenta speţă, victima era în vârstă de 51 de ani, avea o constituţie slabă şi astenică, aşa cum se observă din imaginile depuse la dosar, iar alcoolemia decedatului era de 2,30 gr. %0, o îmbibaţie alcoolică în apropierea stării comatoase, condiţii în care inculpatul nu putea să se simtă în pericol şi ameninţat de prezenţa sau comportamentul acestuia.

Faptul de a fi aplicat victimei, 3 lovituri puternice cu pumnul, în zona capului, în torace şi abdomen, regiuni anatomice vitale, posibil şi cu picioarele, apte a produce moartea, provocându-i o hemoragie internă masivă – produsă «picătură cu picătură» ca efect al rupturii mezenterului, lovituri ale inculpatului care, cu certitudine, au condus la decesul victimei, aşa cum se atestă prin actul medico-legal nr. 2620/X/2015 din 16.10.2015, între acţiunea agresivă a inculpatului şi deces existând legătură de cauzalitate, constituie infracţiunea de omor, iar nu aceea de lovituri cauzatoare de moarte. Procedând în modul arătat, aplicându-i multiple lovituri, în condiţiile în care asemenea acte de violenţă produc, de regulă, urmări dintre cele mai grave, inculpatul a prevăzut, neîndoielnic, rezultatul posibil al acţiunii sale şi chiar dacă nu l-a urmărit, a acceptat producerea lui, astfel că el a acţionat cu intenţia de a ucide şi nu de a produce numai vătămări corporale, cărora decesul le-ar fi urmat ca un rezultat praeterintentionat.

Fapta inculpatului constituie infracţiunea de omor prevăzută de art. 188 alin. 1 C.pen.”, precizează instanța clujeană.

Loviturile au putut fi aplicate atât cu pumnii, cât şi cu picioarele

În condițiile în care și Florin Peter a atacat în apel sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, el sperând să scape cu o achitare, magistrații de la Curte de Apel Cluj lasă să se înțeleagă faptul că fostul agent BGS ar fi putut aplica mai multe lovituri lui Bologh, nu doar trei așa cum, reiese chiar din declarațiile sale existente la dosar.

“Susţinerea inculpatului, în sensul că fapta sa nu constituie omor, deoarece victima, pe corpul său a prezentat mai multe excoriaţii ale regiunii cervicale ale toracelui, membrelor superioare şi inferioare, fracturi costale, regiuni în care el nu i-a aplicat lovituri, va fi înlăturată de către Curte, prin concluziile la care au ajuns medicii legişti, în sensul că loviturile au putut fi aplicate atât cu pumnii, cât şi cu picioarele.

Este evident că atâta vreme cât leziunile victimei au putut fi provocate şi de lovituri cu piciorul din partea inculpatului, în mod justificat s-au constatat pe corpul defunctului zgârieturi în zona toracelui, pe membrele superioare şi inferioare, precum şi fracturi costale.

Toate aserţiunile Curţii în privinţa încadrării juridice a faptei în infracţiunea de omor cuprinse în motivarea apelului parchetului îşi păstrează valabilitatea, astfel că nu vor mai fi reiterate.

Esenţial în cauză este raportul de cauzalitate între leziunile mortale suferite de victimă şi acţiunea agresivă a inculpatului, stabilită prin actele medico-legale, care învederează că şi singurele, cele trei lovituri de pumn ale inculpatului au făcut posibilă provocarea decesului lui Bologh Gheorghe”, a precizat instanța clujeană.

Judecătorii clujeni nu au crezut în lacrimi de crocodil

Totodată, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au reținut faptul că în faza de urmărire penală, când a fost audiat în calitate de martor, în data de 18.04.2015,Florin Peter a recunoscut comiterea agresiunii asupra lui Bologh, respectiv că i-a aplicat 3 lovituri cu pumnul: una în ficat, una în torace şi una în faţă.  De asemenea, în declaraţia de suspect din 21.04.2015, Peter a recunoscut săvârşirea faptei, menţionând că „nu am intenţionat să-l lovesc atât de tare pe victimă şi în niciun caz, nu am vrut să-l ucid”. Și în declaraţia de inculpat de la parchet din 21.04.2015 Peter Florin a recunoscut săvârşirea faptei, învederând că a acţionat sub imperiul stării de provocare, determinată de atitudinea victimei care l-a ameninţat că „îl tomneşte”, a mai reținut instanța. Drept urmare, judecătorii au ajuns la concluzia că Peter trebuie condamnat potrivit faptei sale.

“În faţa Tribunalului Bistriţa Năsăud inculpatul a recunoscut comiterea faptei, învederând că nu a acţionat cu intenţia de a ucide victima, apreciind că fapta sa constituie infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte. În faţa Curţii de Apel Cluj la 03.04.2019 inculpatul a recunoscut cele 3 lovituri aplicate victimei în zone vitale, însă învederează că datorită ameninţărilor victimei că «îl tomneşte», a acţionat în stare de provocare.

Simpla afirmaţie a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, respectiv neacceptarea realităţii evidente, nu poate influenţa convingerea bazată pe probe irefutabile.

Aşa fiind, nu poate fi acceptată condamnarea inculpatului dispusă de prima instanţă pentru infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte, deoarece Curtea a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta imputată există, constituie infracţiunea de omor şi a fost săvârşită de către inculpatul Peter Florin.

Actele de violenţă comise de inculpat, îndreptate fiind împotriva valorii sociale supreme – viaţa –, atrag în numele dreptului inviolabil la viaţă, la integritatea fizică, psihică şi materială a oricărei fiinţe, pedepsirea corespunzătoare a făptuitorului.

Nu se poate ca, pentru faptele săvârşite împotriva altui semen de al său şi căruia i-a curmat viaţa, răspunderea sa penală să nu fie corespunzătoare încălcărilor grave aduse ordinii sociale, vieţii. (…)

Actele de violenţă exercitate de inculpat în comiterea faptei sunt elemente care nu pot fi omise şi care trebuiesc bine evaluate de către instanţa de apel, în alegerea pedepsei.

Aşa fiind, inculpatul trebuia să ştie că, pe lângă drepturi, are şi o serie de datorii, obligaţii, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în faţa societăţii. (…)

Executarea pedepsei prin privare de libertate, sancţiune aplicată de Curte, va constitui un avertisment adecvat pentru inculpat, faţă de reprobabilitatea faptei sale şi îi va crea o atitudine potrivită faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, pe care le-a încălcat cu brutalitate”, a mai motivat instanța.

Chiar dacă Florin Peter și-a exprimat regretul pentru cele întâmplate în urmă cu circa 4 ani, instanța spune că acesta nu a conștientizat gravitatea faptelor sale.

“Este demn de remarcat că inculpatul a manifestat regret în faţa instanţei de judecată, faţă de infracţiunea comisă, dar nu a acoperit nici măcar parţial daunele provocate părţilor civile, aspecte care vor fi avute în vedere de către Curte, la alegerea modului de executare a pedepsei.

Din piesele dosarului nu a rezultat că inculpatul a conştientizat propriile acţiuni şi gravitatea infracţiunii pentru care este judecat, lipsind exersarea asumării responsabilităţii pentru propriile fapte”, au maimotivat judecătorii, care l-au trimis pe Florin Peter după gratii pentru 12 ani.